Programul FreeEX
Acest
raport a fost redactat în cadrul programului FreeEx
al ActiveWatch –
HARTA POLITICĂ
A TELEVIZIUNILOR
LOCALE
-
Membră a Reţelei Reporteri fără Frontiere -
București
Ianuarie
2014
Agenția
de Monitorizare a Presei.
Programul
FreeEx își propune să contribuie la protejarea și promovarea dreptului la
libera exprimare și a libertății presei.
Acest
raport este finanțat de Open Society Institute (OSI).
Conținutul
acestui raport nu reflectă în mod necesar opinia OSI.
Coordonator
de proiect:
Răzvan
Martin
Editor:
Liana
Ganea
Autori:
Maria
Popa
Adrian
Mogoș
Mihai
Pavelescu
Ștefan
Cândea
Sociolog:
Oana
Ganea
Mulțumiri:
Consiliul
Național al Audiovizualului
Paraschiv
Ciobănescu, Alex Chivu, Bogdan Voșloban
Codrina
Maria Ilie, Vasile Crăciunescu
Tehnoredactare
şi design:
Dan Ichimescu
Voluntari
corectură:
Cosmin
Dumbravă, Sorina Untu, Alina Calistru
Finanţator:
Open
Society Institute
ActiveWatch
Membră
a Reţelei Reporteri fără Frontiere
Calea
Plevnei nr. 98, bl. 10C, sector 1, București; CP 2 OP 67
021 313
40 47 021 637 37 67
office@activewatch.ro
www.activewatch.ro
Cont
IBAN: RO 83 BTRL 0450 1205 A793 02XX
Banca
Transilvania Sucursala Știrbei Vodă
C.I.F.
18912239
Obiectiv: Realizarea unei radiografii a situaţiei actuale
a televiziunilor locale în ceea ce privește starea economică, presiunile
politice și economice la care sunt supuse acestea, nivelul de profesionalizare
și de autoreglementare. De asemenea, s-a urmărit identificarea celor mai bune
soluţii pentru îmbunătăţirea mediului economic în care funcţionează presa și
pentru asigurarea independenţei presei la nivel local.
Pentru colectarea datelor au fost folosite următoarele metode:
· • 1)
desk research – analiza documentelor oficiale (statistici, date
de la Registrul Comerțului, date de la Consiliul Național al Audiovizualului –
CNA etc.)
· • 2) metoda interviurilor
în profunzime cu factori relevanți (reprezentanți ai managmentului și
acționariatului instituțiilor de media, jurnaliști, analiști media locali,
politicieni, oficiali locali, activiști din ONG -uri locale cu expertiză
relevantă etc.)
1. Desk research
Activități urmărite:
· • Crearea unei baze de
date cu televiziunile locale din cele șapte zone de acțiune;
· • Crearea unei baze de
date cu persoanele cu care se vor realiza interviurile;
· • Colectarea de informații
privind sursele de finanțare a televiziunilor;
· • Colectarea de informații
privind proprietarii și coproprietarii televiziunilor;
· • Colectarea de informații
privind contractele de publicitate cu autoritățile locale;
· • Colectarea de informații
privind bilanțurile contabile, date de la Registrul Comerțului, Ministerul
Finanțelor;
· • Colectarea de informații
privind sancțiunile CNA primite de televiziunile cercetate.
2. Interviuri în profunzime
Interviurile au tratat o serie de aspecte care
au privit toate grupurile țintă, dar au fost analizate și probleme care au
ținut de particularitățile fiecărui grup-țintă în parte.
Grup-țintă: Manageri și proprietari media
S-a urmărit colectarea de informații privind:
· • Problemele de management
(fluctuația de personal, probleme financiare, profesionalizarea
jurnaliștilor etc.);
· • Presiunile politice și
economice care pot apărea la nivelul instituțiilor media;
· • Relația cu celelalte
instituții media (locale și centrale);
· • Relația cu autoritățile
locale;
· • Cazuri de agresiune
îndreptate împotriva jurnaliștilor;
· • Mecanismele de aflare a
audienței, market
share;
· • Mecanismele de construire
a grilei de programe;
· • Atitudinea față de
legislația care privește mass-media;
· • Atitudinea față de un
sistem de autoreglementare în mass-media. Existența unui cod etic al redacției, dacă este
cunoscut, asumat și aplicat de către ziariști;
· • Soluții pentru
îmbunătățirea situației economice a presei locale;
· • Soluții pentru
îmbunătățirea independenței presei locale;
· • Soluții pentru creșterea
calității presei locale.
Grup-țintă: Jurnaliști cu experiență de cel
puțin un an
S-a urmărit colectarea de informații privind:
· • Problemele economice ale
jurnaliștilor;
· • Problemele profesionale
ale jurnaliștilor;
· • Presiunile politice și
economice care pot apărea la nivelul instituțiilor media;
· • Relația cu managementul;
· • Relațiile profesionale
din interiorul instituției;
· • Nevoia unui sindicat al
jurnaliștilor;
· • Nivelul de expertiză
actual, nevoia unor cursuri de specializare;
· • Cazuri de agresiune
îndreptate împotriva jurnaliștilor;
· • Atitudinea față de
legislația care privește mass-media;
· • Atitudinea față de un
sistem de autoreglementare în mass-media. Existența unui cod etic al redacției,
dacă este cunoscut, asumat și aplicat de către ziariști;
· • Soluții pentru
îmbunătățirea situației economice a presei locale;
· • Soluții pentru
îmbunătățirea independenței presei locale;
· • Soluții pentru creșterea
calității presei locale.
Grup-țintă: Alți factori interesați
(politicieni locali, administrație locală, ONG-uri, inspectori CNA, analiști
media etc.)
S-a urmărit colectarea de informații privind:
· • Imaginea televiziunilor
locale;
· • Nivelul de încredere în
televiziunile locale;
· • Cazurile de abuzuri la
adresa jurnaliștilor;
· • Presiunile politice și
economice;
· • Contractele de achiții
publice care implică presa;
· • Atitudinea față de legislația
mass-media, nevoi de schimbări;
· • Soluții pentru
îmbunătățirea situației economice a presei locale;
· • Soluții pentru
îmbunătățirea independenței presei locale;
· • Soluții pentru creșterea
calității presei locale.
S-a urmărit
întelegerea amănunțită a atitudinilor, opiniilor și valorilor respondenţilor
legate de starea televiziunilor locale. Rezultatele acestei cercetări, la fel ca toate
cercetările de tip calitativ, au în primul rând relevanță la nivelul grupului
cercetat. Rezultatele trebuie înțelese
ca atare și numai în scopul explicării anumitor comportamente și atitudini care
apar la nivelul acestui grup. Rezultatele pot defini pattern-uri de comportament pentru
întreaga breaslă.
Au fost realizate aproximativ 200 de
interviuri și discuții, în 15 județe. Durata medie a unui interviu a fost de o
oră.
Date despre respondenți:
Rigorile unei cercetari de tip sociologic cer
protejarea identității respondenților. De aceea, am optat pentru a face publică
numai identitatea acelor intervievați care au dorit acest lucru.
Lista respondenților poate fi găsită în Anexa la prezentul raport.
Televiziunea locală - aspirator al banului public
trambulină pentru cariera politică și
lăutar pentru politicieni
ActiveWatch publică un studiu despre influența
politică asupra televiziunilor locale din România. Este rezultatul colaborării
dintre jurnaliști și activiști cu asistența unui sociolog. Timp de un an au
fost realizate interviuri în redacții ale celor mai importante televiziuni
locale din 15 județe. ActiveWatch a procesat aproape 200 de interviuri și
întâlniri, desfășurate în aproximativ 300 de ore de discuții cu ziariști,
manageri și patroni de presă, politicieni locali și reprezentanți ai CNA. La
aceasta s-au adăugat sute de ore de desk research, în care am colectat date despre situația
televiziunilor locale incluse în cercetare.
Intenția noastră inițială a fost să prezentăm o
hartă a culorilor politice pentru fiecare televiziune locală. Speram să
identificăm grade diferite de implicare politică și chiar televiziuni neutre.
Am ajuns să regândim ipoteza de la care am plecat. Încrengăturile
politice sau economice în managementul și acționariatul televiziunilor locale
sunt de multe ori atât de complexe încât nu întotdeauna poți să definești clar
culoarea politică a unei televiziuni. În plus, în multe cazuri datele lipsesc.
Însă, conform datelor pe care le-am putut colecta, există
îngrijorător de multe cazuri în
care televiziunea locală este o armă de luptă politică și economică
sponsorizată din bani publici, direct sau indirect. Astfel, aproape jumătate
din cele 56 de televiziuni incluse în cercetare sunt influențate direct sau
indirect de politicieni. Mai mult, aproape jumătate dintre aceste televiziuni
au putut fi documentate ca fiind beneficiare directe ale sponsorizărilor din
bani publici, dar, cel mai probabil, numărul acestora este mult mai mare.
De aceea, de multe ori orientarea sprijinului
politic pe care îl acordă televiziunile se poate schimba de la an la an, în
funcție de partidele care ajung să controleze bugetele administrației locale
sau de „barca” politică în care sare patronul.
Studiul sintetizează mecanismele prin care
televiziunile locale ajung să deservească politicieni. Și detaliază peisajul
media județ cu județ.
Este un studiu fără precedent. Generează
portretul televiziunii locale, al lucrătorului angajat într-o astfel de
întreprindere, al felului în care se desfășoară o afacere media și al modului
în care gândesc patronii sau managerii. Și, desigur, al gradului de implicare
al politicului în afacerile presei.
De ce sunt importante detaliile acestui studiu?
Pentru că televizorul este principala sursă de informare pentru 97% dintre români,
potrivit Eurobarometrului Standard 78, „Opinia publică în Uniunea
Europeană” publicat în februarie 2013.
Radiografia este șocantă. Judecând după tipul
de conținut pe care televiziunile locale îl diseminează, rezultă că românii
trăiesc într-un deșert informațional fără să-și dea seama. Teoretic, presa
locală stă la baza unui ecosistem al informației, pentru că cele mai importante
informații pe care le transmite sunt preluate de presa națională. La rândul ei,
presa națională informează decidenți politici, intermediază presiune asupra
politicienilor locali sau este sursă pentru presa internațională. Astfel, cu o
presă locală inexistentă sau care își neglijează funcția de bază de a informa
și de a da o voce cetățeanului, baza ecosistemului informației este viciată.
Pe cât de gravă este situația televiziunilor
locale, pe atât de mare este oportunitatea pentru jurnaliști onești, cu
inițiativă, care au răbdare să identifice nevoi ale comunităților în materie de
informație. Este un domeniu fără nicio concurență. Comunitatea locală poate să
fie un partener în crearea de conținut. Iar nevoia de conținut a media
naționale și internaționale poate să fie o sursă de venit pentru grupuri de
jurnaliști independenți. Este nevoie însă de o construcție atentă, care să aibă continuitate și să fie
axată pe crearea unui brand de credibilitate și integritate, cu valori
jurnalistice clare, în jurul unor persoane și nu al unor companii.
Pe parcursul interviurilor nu am întâlnit o
preocupare pentru urmărirea, testarea și adaptarea diverselor modele de afaceri
care încearcă să iasă din cercul vicios al subvenției politice sau al
dependenței de reclamă, care poate corupe.
De la un județ la altul problemele
televiziunilor locale sunt aproape identice. Toate etapele importante ale
procesului jurnalistic sunt de multe ori viciate: de la alegerea unui subiect
până la publicarea lui, de la tipul de patronat la organizarea redacției, de la
sursa finanțării la monetizarea operațiunilor de media.
În plus, televiziunile locale sunt înființate nu
numai de către oameni politici, ci, în câteva cazuri, și de instituții ca
primării sau consilii județene. Există
întreprinderi media care au chiar spații de lucru în astfel de instituții.
Rapoartele pe fiecare județ în parte pot fi
citite în capitolele care urmează. Din aceste rapoarte și din interviurile pe
care le conțin ies în evidență două aspecte importante ale întreprinderii care
poartă numele de televiziune locală.
Antagonismul dintre teorie și practică. Fie că este vorba de
politicieni, patroni sau lucrători media, de multe ori aceștia intuiesc unde
este răspunsul corect la întrebări mai delicate, dar se contrazic în practică.
Unul dintre multele exemple pe care le-am detaliat în raport: Cornelia
Dunăreanu de la Banat TV din Reșița este patroană de presă și redactor-șef,
deci îndeplinește atât rolul de administrator cât și pe cel de coordonator
editorial. Și totuși declară: „Partea administrativă nu se suprapune peste partea
editorială”. (Cornelia Dunăreanu a candidat pentru Camera
Deputaților pe listele ARD, la alegerile din 2012).
În al doilea rând, reiese magnitudinea fenomenului de
sponsorizare a televiziunilor locale direct din banii publici ai administrației locale,
sau indirect, din afaceri ale patronatului cu instituții ale statului.
Televiziunea locală este cu ochii pe portofelul puterii, dar de multe ori nu ca
un watchdog. „Televiziunile locale sunt mai degrabă factori de
PR pentru politicieni atunci când sunt la putere.” (Marcel Tolcea, profesor
universitar, șef catedră la Secția Jurnalistică, Timișoara).
Mulți dintre cei angajați în redacții nu au
priorități jurnalistice în munca lor de strângere de informație, procesare și
diseminare, nu respectă norme deontologice, potrivit interviurilor realizate.
Mai degrabă ei îndeplinesc un rol de înregistrare și amplificare a unor mesaje
concepute de alții. Din acest motiv am decis să folosim aici termenul de lucrător media în loc de jurnalist.
Mai jos sintetizăm temele care au apărut
recurent de la județ la județ și adăugăm o analiză proprie.
2.1. Criterii de alegere a subiectului
Încă de la momentul alegerii subiectului, multe redacții locale pornesc de la criterii non-jurnalistice.
”În mass-media locale contactul dintre jurnalist/ manager/ patron de media și politician este direct, uneori foarte personal, ceea ce duce la o presiune asupra mass-media, la o încercare de imixtiune în politica editorială, de impunere a unei anumite modalități de abordare a subiectelor delicate, de impunere a unui embargo asupra unor subiecte sau personaje care pot sau nu pot apărea în media controlată de către mediul politic.” (Andrei Ando, director general West TV, Arad)
”Am blocat materiale de la difuzare din motive economice. Dacă
se face o știre despre o firmă care are o campanie de nu-știu-ce vânzări, îi
spun reporterului să nu facă știrea, pentru că acea firmă nu a vrut să încheie
un contract de publicitate cu noi.” (Manager TV Galați)
Din interviurile realizate a reieșit că un criteriu
important pentru unele redacții este ca subiectul ales să nu deranjeze în vreun
fel prietenii de afaceri sau susținătorii politici ai patronului: „Dacă un reporter are o
informație pe care vrea să o dea pe post despre un candidat care are campania
foarte bine plătită la postul tv, trebuie să întrebe conducerea postului,
pentru că poate provoca un conflict.” (Gheorghe Ilaș, jurnalist județul Timiș).
De multe ori, atunci când există un dubiu asupra
intereselor proprietarilor, documentarea începe cu cererea permisiunii
conducerii: „Noi știm ce înseamnă o încălcare a unor principii
și foarte rar apelăm la conducere dacă un material poate sau nu să fie demarat.
(…) Să nu muncim și pe urmă să fie prea târziu, pentru că din anumite puncte de
vedere nu am respectat anumite principii, întrebăm înainte să mergem la muncă.”
(Realizator emisiuni TVS Brașov).
În alegerea subiectului se ține cont și de faptul
că redacția locală trăiește în mijlocul unei comunități destul de mici: „Știu cât de mult e bine să fii
liber și când să mă opresc. Și eu trăiesc în orașul ăsta, dar nu mi-l pun în
cap.” (Jurnalist freelance, colaborator Etalon TV, Vâlcea).
2.2. Metode de colectare a informației
Presa locală trăiește din conferințe de presă, comunicări oficiale și se expune abuzurilor funcționarilor publici.
”Jurnaliștii nu mai trebuie văzuți ca niște milogi care cerșesc
la ușa ministerelor, primăriilor.” (Ana Maria Gâlcă, redactor-șef, prezentator
și moderator Oltenia 3 TV, Dolj).
Simbioza dintre mediul politic, cel de afaceri
și presă, angrenate într-un sistem de putere feudal, anihilează abilitatea
lucrătorilor media de culegere a informației.
Una dintre principalele surse de informație pentru
lucrătorii din media locală este administrația publică, conform multora dintre
respondenți. „Mergem la absolut toate conferințele de presă
susținute de partide și doar dacă nu suntem invitați nu ajungem.” (Producător
Știi TV, Mureș).
Rezultatul este lipsa competiției pe diversitatea
și contextul informației: „În presa locală nu este o bătaie pe informație.
În presa locală suntem prieteni și chiar ne ajutăm.” (Simona Mara, jurnalist
Banat TV, Caraș-Severin); „Am văzut că televiziunile Muntenia și Valahia au o
relație foarte bună. Am văzut că, dacă nu participă unii la un eveniment și
participă ceilalți, își dau înregistrările, se ajută cu imagini.” (Reprezentant
PNL Giurgiu).
De multe ori, pentru o redacție locală tipică, care
are în jur de zece angajați, uneltele de lucru esențiale sunt comunicatele și
conferințele de presă. „Nu avem resurse să ne ducem pe teren, bani de
combustibil. Noi mergem la toate conferințele de presă (...).” (Manager Valahia
TV, Giurgiu).
Șefii de redacție susțin că nu dau prea multă
atenție politicii, dar în același timp ei par să perceapă administrația locală
diferit de politică: „Evenimentul politic este pe ultimul loc în
buletinele noastre de știri, jurnaliștii fiind trimiși rar la conferințele de
presă ale partidelor. (...) Mergem la conferințe de presă din zona
administrativă, sănătate, sport.” (Gelu Gheorghe Chetraruc, producător general
TVT 89, Timiș).
Concentrarea pe conferințe de presă și comunicate
oficiale acaparează resursele redacționale: „Ar trebui ceva mai multă independență financiară
și să renunțăm la conferințele de presă. S-a neglijat teritoriul, jurnalistul
s-a cantonat în municipiu.” (Jurnalist Valahia TV, Giurgiu).
În consecință, din
interviuri rezultă că metoda preferată de colectat date se rezumă deseori la
informația pe care o comunică autoritățile locale și la cereri oficiale de
informații: „Problema
e lipsa de documentare, tendința de a nu te documenta dincolo de comunicatele
de presă și de informația brută pe care ți-o oferă cineva, comoditatea.”
(Realizatoare emisiuni TV Vâlcea 1).
Funcționarii publici abuzează de poziția de putere
în care se află. „În primul rând, ne lovim de purtătorii
de cuvânt de la instituții. Sunt purtători de tăcere, nu de cuvânt.” (Reporter
Valahia TV, Giurgiu).
Frecvent, cererile primesc răspuns doar dacă
televiziunea care le adresează
este apropiată de „gașca” politică la putere: „Ne lovim de o lipsă de
transparență în majoritatea instituțiilor publice. Nu ni se dau informații nici
măcar atunci când facem cerere scrisă în baza Legii 544.” (Jurnalistă Focus TV,
Vrancea).
O altă
condiție pentru a primi un răspuns de la oficiali este să nu critici sistemul: „Nimeni nu vrea să atace
corupția din justiție, pentru că toți au nevoie de surse în justiție, nu de
dușmani.” (Cristian Franț, reporter și producător Vest TV, Caraș-Severin).
Există chiar și situații în care legea este
folosită împotriva celor care cer informații: „Ceream informații pe Legea 544, iar răspunsul
apărea publicat de concurență înainte să ajungă la noi.” (Jurnalistă „Ziarul de
Vrancea”).
Din aceste cauze, lucrătorii media care sunt plătiți
să producă o anumită cantitate de conținut ajung la compromisuri în procesul de
documentare. Preluarea discursului politicienilor în întregime este menționată
frecvent:
„Există personaje politice care s-au învățat să le dicteze jurnaliștilor
articolele, care sunt exact cuvintele politicianului.” (Nadia Iucu, jurnalist
Tele Europa Nova, Timiș).
Reacția în fața abuzurilor funcționarilor
publici este aproape inexistentă. Nu există multe mențiuni legate de plângeri
în instanță sau procese duse la capăt pentru nerespectarea Legii 544/ 2001
privind accesul la informațiile de interes public. Sunt foarte rar descrise
metodele folosite pentru a ocoli aceste abuzuri. Mulți dintre lucrătorii media
nu au învățat să documenteze subiecte care să nu depindă de răspunsurile
oficiale, ci să genereze astfel de răspunsuri.
În redacții nu sunt practicate tehnici de
construcție de surse dedicate unui subiect anume sau construirea și utilizarea
bazelor de date și ale uneltelor digitale. Astfel, tentativele independente de documentare
sunt stopate facil: „Mulți colegi au renunțat la subiecte pentru că nu
au reușit să obțină informații pentru că nu i-au lăsat portarii să intre.”
(Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova, Timiș).
Ziariști dar și redactori-șefi se plâng că oamenii
nu vor să vorbească cu presa: „Ne lovim de lipsa de deschidere a oamenilor. De
multe ori sunt informații pe care oamenii nu vor să le susțină în fața
camerelor și atunci e mai greu să dai pe surse. Le e teamă, multora le e
teamă.” (Redactor-șef Transilvania Live, Cluj); „Am văzut că în Arad se poartă
să fii dus cu preșul. Intervievatul acceptă să discute cu jurnalistul, dar când
ajungi acolo ți se spune că nu are timp, că îți dă pe altcineva, că nu știa că
vreau interviu televizat, că «mai bine scrie tu ce spun eu».” (jurnalist TV
Arad).
Lipsa de încredere în presă ar putea avea ca motiv
nerespectarea de către instituții media a deontologiei în relația cu sursele.
Între o sursă și un client de publicitate, jurnaliștii sunt puși de multe ori
în slujba celor din urmă: „Le atragem atenția clienților de publicitate că
vin oameni la noi să se plângă, dar nu facem materiale. Parcă nu e frumos să
mănânci din mâna cuiva pe de o parte și să-i dai în cap. (...) Am întrebat dacă
mai avem vreun contract de publicitate, nu mai aveam, deci am dat materialul.
Dacă aveam un contract, nu dădeam materialul.” (Reporter Valea Prahovei TV); „În agenda editorială, oamenii care ajută postul au prioritate,
cei care au contracte de publicitate.” (Jurnalist Etalon TV, Vâlcea).
Deontologia jurnalistică nu este întotdeauna importantă pentru lucrătorii media atunci
când vine vorba de situații practice: „Dacă merg să realizez un material pentru Consiliul Județean la
100 de km de Craiova, nu mă interesează cine plătește. Dacă te invită Agenția
de Dezvoltare Regională la Brașov și ai o colaborare, contract, e firesc să
mergi acolo la invitația lor și evident te așteaptă cu cazare, masă.” (Nicolae
Duță, redactor-șef TVS, Dolj); „Achitarea consumației? Da, mi se pare corect.”
(Cristian Franț, reporter și producător Vest TV, Caraș-Severin); „Dacă vorbim
despre o seară cu băuturi, dar în urma întâlnirii jurnalistul obține informații
pe care altfel nu le-ar putea obține, e ok. Dacă e vorba de chiolhan, nu e
acceptabil.” (jurnalist freelancer, Timiș).
În general, lucrătorul media nu stăpânește tehnici
de documentare, nu știe să obțină și să construiască surse, nu știe cum să
ocolească obstacole și să-și adune resurse, astfel încât devine ușor de înlocuit. „Nu mai aveam nevoie de redactor propriu-zis. Cel care mergea pe
teren lua aparatul, filma, descărca materialul aproape în formă brută și vorbea imaginea mai mult
decât să-și dea cineva cu părerea. Plus că atunci am introdus prima dată
sistemul prin care telespectatorii puteau să trimită materiale de pe telefonul
mobil.” (Fondator Constanța TV).
2.3. Conținutul media diseminat de
televiziunea locală
2.3.1. Alegerea subiectului pe criterii non-jurnalistice și lipsa unor metode de colectare a informațiilor în afara conferințelor sau a declaraților de presă produce churnalism.
”Televiziunile
locale sunt mai degrabă factori de PR pentru politicieni atunci când sunt la
putere.” (Marcel Tolcea, profesor universitar, șef catedră la Secția
Jurnalistică)
Este izbitoare diferența dintre teoria pe care toți cei intervievați o susțin și descrierea practică a muncii de televiziune. Deși susțin că transmit informație, din descrierile celor mai mulți intervievați reiese că televiziunile locale nu produc altceva decât churnalism. Termenul descrie produse media care sunt obținute din amestecarea rapidă, automată și în masă a comunicatelor de presă, a știrilor de agenție și a altor materiale pregătite de alți autori, fără verificare sau fără o contribuție proprie.
”E posibil să comande și șeful să facem o anchetă despre o
anumită persoană sau o anumită societate sau să ne roage primarul sau Consiliul
Județean să mai dăm un material. (…)” (Reprezentant Etalon TV, Vâlcea).
Competiția unui astfel de produs media nu se face pe
relevanța informației sau a contextului adăugat. Conform celor intervievați,
competiția este pe viteză, obiectivitate și impact – nimic din ceea ce nu ar
putea să facă orice trecător care vede un accident, îl filmează cu telefonul
mobil și-l postează online: „Jurnalistul de calitate știe să facă abstracție de
presiuni, este cel care în domeniul știrilor obține primul informația și este primul la fața locului, în domeniul jurnalismului de
investigație este cel care obține informațiile, are capacitatea, tăria
profesională și personală de a redacta articolul în mod obiectiv.” (Andrei Ando, director
general West TV, Arad).
2.3.2. Conținutul media: impus de patron, dictat de politicieni, plătit din bani publici și generator de șantaj.
De foarte multe ori, conținutul produs trebuie să
țină seama de orientarea patronului: „Patronul impune politica de post și politica asta
e foarte clară. Trebuie să dăm materiale de o anumită culoare. Această
televiziune este a unui partid, deci cum puteți avea pretenția să fie o
televiziune echidistantă? (...) Mie mi se pare firesc, dacă omul dă banii...
Nimeni nu a încercat să ne dea afară, pentru că nu au fost cazuri de
insubordonare, de încercare de a face altceva decât politica patronatului.
(...) Dacă nu-ți convine, te duci în altă parte, la o televiziune independentă,
poate la CNN.” (Angajat Muntenia TV, Giurgiu).
În cele mai multe cazuri independența jurnalistului
iese din discuție. „Aici este, cel puțin, singura televiziune care
este asumată de un lider politic. (…) Adică, facem imagine exact cum ar face o
firmă de marketing politic, facem pentru un lider sau un candidat, în principiu
pentru partid sau pentru aliați, dar nu facem anticampanie.” (Prezentatoare din
cadrul grupului MIX, Brașov). Conținutul generat de televiziune poate fi atât de
impregnat politic, încât „Nu știi care e moderatorul și care e invitatul la
un moment dat.” (Reprezentant CNA despre județul Brașov).
Chiar și pentru televiziunile care nu sunt deținute
(direct) de oameni politici, administrația locală dictează de nenumărate ori
conținutul: „Avem contracte de publicitate cu Primăria și cu
Consiliul Județean în ceea ce privește știrile pe care le realizăm pentru ei
și, în baza contractelor, cred că ținem cont de interesul lor.” (Jurnalistă
Valahia TV, Giurgiu).
Pentru telespectatori acapararea conținutului media
de către grupuri de oameni politici ar putea fi inexplicabilă. Aceasta este
generată de existența unor elite locale preferate de media: „Aceiași oameni sunt invitați
la emisiuni, apoi, în alegeri, tot ei sunt candidați. În toate posturile apar
aceiași indivizi, aceleași moace, e același plictis general, se discută
aceleași probleme veșnice.” (Jurnalist din grupul Transilvania, Cluj). Explicația: în general bugetul
televiziunii depinde de bunăvoința acestor indivizi pentru că autoritatea
publică locală are un buget de publicitate la dispoziție: „Dacă l-ai prins pe un primar
care a tăiat fără autorizație toți copacii din localitate și el îți propune să
facă publicitate la tine pentru un festival - dacă mă întrebați pe mine dacă e
moral, nu știu ce să vă răspund. Moral n-ar fi, dar oameni suntem.” (Producător
Neptun TV, Constanța).
Lucrătorii media sunt obligați la politețuri: „Întotdeauna, când intri în
studio, merg pe principiul că ești invitat la mine în casă și atunci din start
trebuie să te tratez cu respect și să am grijă de tine, nu să sar cu picioarele
și să te calc, așa cum am văzut la televiziunile naționale. (…) Politicienii
locali pur și simplu nu-ți vin la emisiuni, dacă ești foarte incomod cu ei, nu
mai vin.” (realizator emisiuni Alpha TV, Prahova).
Acest mediu profesional viciat încurajează apariția
corupției și a șantajului. Politicienii știu că-și pot cumpăra o presă
favorabilă: „Să nu mai fie șantajiști în presă, pentru că, din cauza
lor, și viața noastră este foarte grea. Ei merg și cer bani pentru articole și
ni se mai oferă și nouă bani să facem materialul respectiv să sune bine, în
general de la partidele politice.” (Coordonator știri TV Vâlcea 1). Practica șantajului sau aservirea
lucrătorilor media decredibilizează industria media.
2.4. Ierarhia redacțională și organizarea
întreprinderii de medi
Pentru că sunt prea puțini, lucrătorii media amestecă rolurile redacționale cu cele manageriale, ceea ce poate genera conflicte de interese.
”În
televiziunile locale nu există ierarhie strictă. Sunt mai multe funcții
cumulate. Administratorul e și redactor-șef, editorul e și producător, și
reporter. Redactorii sunt și prezentatori, unii mai și montează, alții mai și
filmează.” (Editor coordonator Valahia TV, Giurgiu).
Rămâne de multe ori neclar din interviuri cine
dirijează o redacție de televiziune locală, care sunt procesele interne și cine
își asumă responsabilitatea: „Nu avem redactor-șef, fiind un colectiv mic. Ne
consultăm între noi să iasă bine, nu ne dirijează cineva.” (Jurnalistă Muntenia
TV, Giurgiu).
Calitatea
unui produs jurnalistic vine din procese redacționale foarte clare și dintr-o
separare totală a muncii de redacție de cea de afaceri. În presa locală,
procesele redacționale nu există, iar jurnaliștii lucrează cot la cot cu
patronii. „Emisiunile
le construim împreună cu conducerea administrativă, cu patronul televiziunii.”
(Jurnalist Etalon TV, Vâlcea); „Noi ne facem ședințele de redacție și la
grătar, la șefu’ la casă.” (Ana Maria Gâlcă, redactor-șef, prezentator și
moderator Oltenia 3 TV, Dolj).
Redacțiile locale au foarte puțini angajați, ceea
ce înseamnă că aceștia sunt forțați să își asume un cumul de funcții fără o
plată în plus. „Noi suntem realizatori și producători, dar nu
suntem plătiți și pentru una și pentru alta. Lucrez mai mult și e clar că
altfel ar fi pentru mine să am un producător în spate care să mă ajute. Trebuie
să fac și aia și aia, nu mai spun că produc și știrile.” (Jurnalist Alpha TV,
Cluj).
Foarte răspândită în redacții este dorința de
specializare pe un domeniu legat de o instituție specifică, în defavoarea
generaliștilor care aduc știri din toate domeniile. Se preferă specializarea pe
justiție, de exemplu, ceea ce în munca de redacție se traduce în „pânde” la Tribunal și Parchet și în relatarea elementelor legate
de procese, dosare instrumentate, declarații ale părților. Pentru unii
jurnaliști este chiar o garanție a calității: „Costă mult să ții un
om numai pe justiție sau sau pe sănătate, chiar dacă materialele lui sunt
foarte bune. E mult mai ieftin să plătești unul din ăsta, un mozaicar, care să
nu facă nimic de calitate.” (Cristian Franț, reporter și producător Vest TV,
Caraș-Severin). Ambele forme de organizare a rolurilor jurnaliștilor
sunt perdante atât pentru bunul mers al redacției cât și pentru cetățean. O
specializare este necesară, însă nu în modul în care se face acum, axată pe
știri produse de autorități care apoi sunt amplificate de redacție. Pe de o
parte, un ziarist care trebuie să obțină știri zilnic pe un domeniu ca justiția
nu își permite să critice sistemul. Altfel ar pierde știri și ar fi ocolit de
comunicatorii din sistem. Pe de altă parte, un ziarist generalist nu face decât
să proceseze comunicate de presă și nu se poate specializa pe adunarea de
informație dintr-un domeniu sau altul: „dacă trimiți un jurnalist de pe politic să-ți facă
un subiect religios, e clar că o să aibă dificultăți.” (Reporter Transilvania
Live, Cluj). Un rol important îl are și faptul că o redacție
locală are rareori destul respect, integritate și credibilitate din partea
comunității ca să poată pune presiune pe diverse instituții sau politicieni
pentru a forța reacții și răspunsuri.
Împărțirea defectuoasă a responsabilităților
în redacție și cerința de rapiditate în defavoarea contextului transformă
jurnaliștii în unelte de propagandă pentru politicieni sau instituții. Uneori
atât de mult se amestecă cu structurile a căror activitate ar trebui să o
urmărească, încât în cele din urmă se angajează la aceste instituții ca
purtători de cuvânt sau consilieri.
Nu în ultimul rând, amestecul redacției în
atragerea de contracte de publicitate este o problemă acută. Lenormanda
Florențiu este în același timp coordonatoare editorială, coordonatoare de marketing
și realizatoare de emisiuni la Atlas TV din Vrancea: „Trebuie să negociez sumele de publicitate –
pentru mine chestia asta e cea mai penibilă”. Paul Dumitru este în același timp manager al
Muntenia TV și consilier județean Giurgiu: „Profit de faptul că sunt destul de cunoscut și mă
descurc. (…) Pot și angajații să aducă contracte, chiar zilele trecute au adus
câteva contracte și fetele [jurnalistele postului – n.r.]”.
Lucrătorii media sunt de cele mai multe ori slab instruiți, prost plătiți și ajung să-și completeze veniturile din alte activități.
”Pot să mai
câștige bani și din celelalte firme, de exemplu la Clubul Bamboo, filmează
evenimente, fotografiază, ei se ocupă de sunet, de lumini. (…) Sunt plătiți
separat, pentru că activitatea clubului este în weekend și în general noaptea
și ei își fac turele de așa natură încât să facă prin rotație.” (Administrator
și acționar Alpha TV, Cluj)
Cifrele diferă de la un județ la altul, dar conform interviurilor un lucrător în media câștigă în medie între 600 și 1.500 de lei.
”Cum poți să-i ceri unui om care ia salariu de șase milioane [600 de lei – n.r] să dea randamentul maxim?” (Fostă jurnalistă din presa scrisă, Iași)
„Este greu să-i ceri unui jurnalist care câștigă 15 milioane
[1500 de lei – n.r] pe lună să sară la gâtul unui președinte de consiliu
județean.” (Cristian Franț, reporter și producător Vest TV, Caraș-Severin).
Pe lângă faptul că lucrătorul media este plătit
mizer, nu are parte nici de un program mai lejer: „Nu am în minte o soluție concretă pentru un
jurnalism de calitate, în condițiile în care ca jurnalist în Iași lucrez în jur
de 16 ore pe zi.” (Jurnalist radio & TV, Iași). Mulți manageri de presă au pretenția ca jurnaliștii
să muncească fără un program fix: „Lipsa de dedicare cu care își fac meseria – sunt
foarte mulți jurnaliști care vin la serviciu ca la orice alt serviciu. Din
păcate, nu poți face chestia asta. Dacă vii la 9 și hotărăști că pleci la 5, e
foarte grav.” (Director Transilvania Live, Cluj); „O problemă este modul în
care jurnaliștii înțeleg presa, din punctul meu de vedere, faptul că nu admit
că timpul de lucru în presă este nenormat, că trebuie să aibă o capacitate de
reacție extrem de rapidă și că subiectele pe care le abordează trebuie să fie
de un larg interes.” (Andrei Ando, director general West TV, Arad); „Mulți
angajați se raportează la munca în televiziune ca la un job. Vii și trebuie să
tragi de ei, mulți nu înțeleg că televiziunea este ceva în care vii la ora 8 și
pleci când termini.” (Producător general Transilvania Live, Cluj). Practic, drepturile
lucrătorilor media sunt călcate în general în picioare.
Chiar și cu salariu minim pentru program maxim,
mulți patroni de presă își păcălesc angajații și nu le plătesc salariile luni
de zile sau, uneori, niciodată: „Televiziunea a fost plimbată prin vreo trei firme
rămase cu datorii. Jurnaliștii
i-au dat în judecată, pentru că nu și-au primit salariile. Au rămas fără asigurările de sănătate plătite. Am
lucrat acolo o perioadă, am rămas neplătit pe ultimele două luni.” (jurnalist,
editor ziar online, Galați). În 2013, televiziunea Alpha TV din Prahova și-a încetat emisia,
după ce mai mulți angajați au refuzat să mai vină la serviciu din cauza
neplăților salariale și au decis să acționeze în judecată patronatul.
Situația
financiară îi obligă pe ziariști să caute
metode alternative pentru completarea veniturilor: „Cine mă plătește, pentru ăla
lucrez, ca mercenarii sau ca la nuntă.” (Angajat
Muntenia TV, Giurgiu); „Lumea nu are bani și acceptă tot felul de comisioane în
schimbul unor articole pro sau contra.” (Roxana Marosy, manager Vox TV,
Galați).
Munca de consultanță politică este o alternativă: „Sunt cazuri și exemple de
jurnaliști care în timpul campaniei electorale își suspendă contractul de muncă
pe câte o lună și sunt consultanți pentru politicieni.” (Producător general
Știi TV, Mureș).
Foarte puțini lucrători media chiar ies la pensie
din presă. „Nu e un loc de unde ți-ai dori să ieși la pensie,
pentru că nu poți să pui bani de-o parte pentru un coșciug mai acătării.”
(Gheorghe Ilaș, realizator Tele Europa Nova, Timiș). Pentru mulți, meseria de jurnalist este doar o
trambulină către munca de comunicator la partid sau administrația locală sau
chiar candidat pe listele partidului: „Un jurnalist trimis la un partid politic se
împrietenește poate prea mult cu partidul politic. Foarte mulți jurnaliști au
ajuns în partidele de care s-au ocupat.” (Lia Olguța Vasilescu, primar Craiova,
PSD, fost jurnalist).
O altă caracteristică pe care o relevă interviurile
este că lucrătorii media au de cele mai multe ori un grad scăzut de inițiativă: „Presiunea politică în media
este aproape inexistentă, foarte mulți jurnaliști sunt foarte comozi, nu mai
este presă de calitate și nu mai e nevoie de presiune politică.” (Petronela
Axinte, producător TVT 89, Timiș).
Nici la capitolul pregătire profesională nu stau
întotdeauna foarte bine: „Practic, sunt niște copii sau elevi care vin de
pe băncile liceului și trebuie să-i înveți cum să țină o cameră în mână, cum să
lucreze cu un mixer. Lucrurile acestea le învață unul de la altul.” (Ciprian
Riicean, acționar, manager, editor, coordonator și producător al grupului Nova
Press, Brașov); „Cameramanii sunt amatori, sunt luați de la nunți. Nu poți
să-ți propui să faci ceva de performanță cu un cameraman care nu poate să
regleze albul. Jurnalistul de investigații lipsește cu desăvârșire, nu mai
există, nimeni nu mai face nici cea mai sumară instrucție.” (jurnalist Vox TV,
Galați). De
cele mai multe ori, cei buni nu sunt folosiți: „Avem și aici jurnaliști de calitate, dar nu-i
folosim din cauza lipsei de eficiență.” (Constantin Tiberiu Pătru, director
general Oltenia 3 TV, Dolj).
Pentru mulți lucrători media, dorința de a rămâne
angajat și lipsa de cunoștințe duc la autocenzură: „La CTV era mai complicat să-ți păstrezi
independența, dar nu neapărat din cauza conducerii postului, ci din cauza unui
fenomen pe care eu nu l-am înțeles niciodată, a unei obediențe gratuite,
nesolicitate de nimeni, față de PNL.” (Jurnalist freelance, fost colaborator
CTV, Constanța).
Toate aceste probleme descurajează jurnaliștii bine
pregătiți și onești să rămână foarte mult timp angajați ai unor redacții. Ceea
ce ține media de vârstă în redacții foarte scăzută și nu încurajează
performanța sau continuitatea profesională. Percepția publică față de
lucrătorul media este nemiloasă: „Problema este faptul că jurnaliștii locali sunt
percepuți de oameni ca fiind niște persoane care nu au putut face altceva, că
sunt inculți, tupeiști, proști etc. Dacă portarul de la Mitropolie ne-a spus:
plecați de aici, analfabeților...” (corespondent TVR în Dolj).
2.6. Patron sau manager de televiziune locală
De multe ori, aceștia se implică în actul
jurnalistic pentru câștiguri directe sau indirecte din banul public.
”La
Cernavodă, lucrând sau apărând pe vremea fostului și actualului primar, cea
care a venit după m-a considerat ca fiind un apropiat de-al lui, a zis că e
televiziunea primarului. Și eu am zis da, este televiziunea primarului orașului, indiferent care e el. (…) Eu
mă consider ca un taximetrist, nu mă interesează cine stă în spatele mașinii
atâta vreme cât își plătește cursa.” (Valentin Coteț, proprietar Media TV,
Constanța)
Specia
de patron de presă sau manager de redacție, de multe ori una și aceeași
persoană, nu este, în unele cazuri, foarte diferită de modelul consacrat de
publicarea stenogramelor discuțiilor dintre mogulul media Sorin Ovidiu Vîntu și
angajații săi. Angajații sunt pentru acest
tip de patron niște soldați care trebuie să execute comenzi pentru bunul mers
al afacerilor patronului, nu pentru informarea publică.
Din punct de vedere financiar, televiziunea locală
pare a fi în general o afacere de presă perdantă: „Noi suntem o televiziune comercială, dar eu în
fiecare lună bag 250 de milioane de lei vechi în televiziune, ca să întrețin
visul ăsta al meu din copilărie.” (Ion Martiș, proprietar Atlas TV, Vrancea).
Lipsa unui profit din afaceri oneste și
transparente de televiziune explică legăturile foarte strânse dintre
televiziunea locală, politica locală și banul public. „Eu nu sunt acționar la
Litoral TV, dar îl controlez. (…) Îl susțin moral și financiar”. (Nicolae
Matei, PSD, primarul orașului Năvodari din județul Constanța). Chiar fără un patron
politician, rezultatul este același: „Patronatul este de multe ori mijlocitorul dintre
jurnalist și politician.” (Ana Maria Florea, jurnalist West TV, Arad).
Din interviurile realizate, am identificat următoarele tipologii relevante de patroni care se regăsesc în toate cele 15 județe studiate:
· • omul politic - „Ăsta e un post care aparține
unui parlamentar. E vorba de William Brînză, el e proprietarul postului.”
(Jurnalist Wyl TV, Prahova); sau omul
de afaceri care face bani din afaceri cu statul - „În
Ploiești, totul s-a jucat între trusturile Alpha-Telegraful și Prahova. Pe
românește, între Luca și Ghiță. Luca e și nașul meu de cununie.” (Arthur
Zafiriadis, fost director și proprietar formal Alpha TV).
· • mixt – este și patron și director editorial - „Eu sunt redactor-șef și
acționar minoritar, asta fiind singura modalitate de protecție care mi s-a
putut asigura în lupta cu influența politică. Să fiu acționar, ca să nu mă
poată da afară.” (Lazăr Faur, redactor-șef Info TV, Arad).
· • de fațadă, fără nicio putere -
„A venit (…) asociatul meu, domnul Costică Rusu, și a tras pur și simplu
cablurile din prize, fără să știu exact din ce motiv.” (Elvis Bodea, proprietar
Impuls TV, Bacău).
Patronul de televiziune locală care nu se
implică în conținutul editorial este mai degrabă o raritate.
Dacă nu este angajat politic direct, proprietarul
de presă susține că este echidistant, deși se bazează de multe ori tot pe bani
obținuți din legături cu politicul: „N-am credibilitate dacă susțin un politician
anume. În campania asta eu m-am dus și am luat bani pe contracte de la toți
politicienii.” (Proprietar Life TV Iași).
Culoarea banilor din reclamă îl împinge pe
proprietarul de media să țină și frâiele editoriale: „Mă implic în agenda/ produsele
editoriale dacă lucrurile nu sunt respectate la nivel de reguli ale casei. (…)
Sunt anumite subiecte pe care din motive comerciale le-am oprit să fie
exprimate, pentru că nu erau exprimate corect. Am zis: <<Mai ușor, că de
acolo mâncăm și noi un biscuite>>.” (Reprezentant din conducerea Valea
Prahovei TV).
O atitudine care reiese din majoritatea
interviurilor este că mulți patroni de presă găsesc diverse pretexte să
dirijeze redacția sau chiar să facă pe reporterul: „Doamna Roxana Marosy a luat un microfonul, ea
fiind reporter, și a intrat în secția de votare și a început să pună întrebări.”
(reprezentant CNA, Galați); „Am oprit de la difuzare materiale pentru că
jurnaliștii nu erau informați și nu verificaseră materialul foarte bine. În
general nu mă implic în agenda editorială.” (Roxana Marosy, manager la Vox TV,
Galați).
Din interviurile realizate nu reiese că
proprietarii sau managerii de media conștientizează că au o problemă de etică,
de conținut sau o nevoie de restructurare a modelului de a face presă. Nimeni
nu vorbește de schimbări structurale și majoritatea identifică originile
problemelor numai în exterior, nu și în interiorul redacției. Aproape toți își
pun speranțele într-o viitoare economie mai puternică: „Totul pleacă de la economic.
Dacă am trăi într-o țară cu nivel de trai mai ridicat, și presa ar fi mai
independentă.” (Director general de producție Look TV, Cluj).
Captive într-un cerc vicios al compromisului, televiziunile locale sunt, de cele mai multe ori, insignifiante ca audiență și lipsite de credibilitate, ceea ce le face total dependente de banii aduși de patron de acasă și de sponsorizări din bani publici venite sub formă de contracte publicitare pentru administrația locală sau pentru politicieni.
”În
general, multe posturi locale își trag finanțările din contracte de publicitate
și alte contracte încheiate cu Consiliul Județean, cu Primăria, cu tot
felul de alte organizații locale care țin oarecum de Primărie, iar fondurile se
repartizează politic.” (Reprezentant CNA, referitor la judetul Giurgiu).
În general, o televiziune locală nu produce profit:
„Noi
câștigăm pe lună 100, cel mult 200 de milioane, iar salariile noastre sunt 400
de milioane cu taxe cu tot [40 000 de lei – n.r.]. Atunci, este foarte greu să
trăiești pe picioarele tale ca televiziune locală.” (Reprezentant TVS Brașov).
Conform celor intervievați, singurul model de afacere al televiziunii locale este
vânzarea de publicitate sau de advertoriale (inclusiv deghizate în știri, în
multe cazuri), marcate sau nemarcate ca publicitate. Aproape nimeni nu menționează
explorarea diverselor posibilități de vânzare de conținut jurnalistic.
Televiziunea locală se bazează pe publicitatea acoperită din fonduri publice pentru că „marii patroni, oamenii care chiar au bani, vorbim de cifre de afaceri de milioane de euro pe an, (…) în loc să-și cumpere publicitate în presă, își cumpără interesele și siguranța prin politicieni.” (Cristian Franț, reporter și producător Vest TV, Caraș-Severin).
”Dacă am avea agenți economici care nu ar percepe publicitatea
ca pe o obligație sau ca pe un fel de cutia milei, ci ar percepe-o ca pe o
necesitate pentru firma lor și pentru susținerea unor publicații corecte,
verticale, s-ar putea face un pas mare.” (Andrei Ando, director general West
TV, Arad).
Practic modelul bazat pe publicitate este
următorul: livrarea unui conținut gratis, către o audiență oarecare. Atunci
când audiența crește, este vândută la pachet către oricine vrea să transmită un
mesaj, inclusiv un mesaj camuflat. Spectatorul este produsul. În presa locală,
din lipsa unor studii certificate independent de măsurare a audienței, produsul acesta are căutare mai mult
printre politicieni și administratori ai banului public. Un motiv ar putea să
fie faptul că aceștia nu plătesc publicitatea din propriul buzunar sau, dacă o
fac, sursa sunt probabil tot banii publici.
Mulți dintre lucrătorii media care au fost
intervievați, atât jurnaliști cât și manageri, încearcă să-i convingă pe
oamenii de afaceri că publicitatea în presa este cel mai important lucru pentru
orice afacere privată: „Cei din mediul privat nu sunt oameni cu studii, nu
au educație, s-au trezit cu bani peste noapte și nu vor publicitate.” (Director
Valahia TV, Giurgiu); „Pe oamenii de afaceri
nu-i interesează – mai bine se duce din gură în gură vorba, decât să se promoveze
la televizor.” (Lenormanda Florențiu, coordonatoare editorială și de marketing
și realizatoare de emisiuni Atlas TV, Vrancea).
Toate acestea constituie motivul pentru care o
întreprindere de media este de cele mai multe ori o afacere sponsorizată
preponderent din bani publici. La o privire mai atentă, sponsorizarea vine
direct sau indirect din bani publici. „Din ceea ce știu, din păcate foarte puține
[televiziuni – n.r.] se susțin din resursele date de piața publicitară, deci
fie au contracte cu Primăria, fie cu Consiliul Județean. „(Cristian Georgescu,
director general TTM, Mureș). Sponsorizarea din bani publici include uneori și
fondurile europene: mai multe televiziuni menționează că echipamentele și
tehnologia folosite au fost cumpărate prin proiecte nerambursabile finanțate de
Uniunea Europeană.
Chiar și acolo unde un om de afaceri subvenționează din propriul buzunar o operațiune media sau atrage publicitate locală, de multe ori banii pot să vină din afaceri pe care acesta le face cu instituții ale statului.
”În cazul în care se găsește finanțare, persoana sau firma
respectivă are legături politice și atunci trebuie să ai o anumită înclinare.”
(Simina Roz, jurnalist TV Arad)
Din aceste motive, un conflict cu politicienii
locali poate însemna închiderea unei televiziuni: „Dacă se face o înțelegere între politicieni și
oameni de afaceri să nu se încheie contracte cu o instituție media, acea
instituție nu va mai avea bani.” (Stelu Iordache, Tele Europa Nova, Timiș).
Dintre televiziunile incluse în această cercetare, campioana atragerii de bani publici este Neptun TV (post cu program preponderent local și regional și cu acoperire națională), televiziunea pe care a înființat-o primarul Constanței, Radu Mazăre: „TV Neptun primește 2 milioane de euro anual - bani publici, bani de la administrația locală, fie direct, fie prin interpuși (RAJA, RADET, RATC ș.a.m.d.). E subordonată total lui Mazăre, face politica lui Mazăre.” (Christian Gigi Chiru, Președintele PDL Constanța).
”Cred că este o găselniță politică acest tip de publicitate pe care instituțiile statului o acordă.” (Reprezentant PNL Constanța).
”Orice primar care are presă va direcționa publicitate direct prin instituția lui sau prin firmele care au contracte cu Primăria. (...) Asta a făcut Sechelariu, asta face și Stavarache, asta face și Mazăre.” (Producător Impuls TV, Bacău).
”Oltenia 3 TV depinde de contracte cu administrația, prin
ilustrarea investițiilor, și mai avem și publicitate la nivel național. Fără
Consiliul Județean sau Primărie ar fi foarte greu. Piața de publicitate e
slabă, dezvoltarea economică a orașului e sub orice critică.” (Tiberiu
Constantin Pătru, director general Oltenia 3 TV, Dolj).
Conținutul editorial al unor astfel de televiziuni
trebuie să mulțumească finanțatorii politici, iar asta nu poate fi prea
atractiv pentru spectator: „Televiziunile gălățene sunt afiliate politic sau
au apărut ca excrescențe politice. Mai mult de 300-500 de oameni care să le
urmărească nu sunt, conform unui sondaj făcut înainte de campania electorală.” (jurnalist,
editor ziar online, Galați). De independență nici nu se pune problema: „În momentul în care eu vin la
tine și vreau publicitate și tu ești un personaj în administrația locală, eu
dacă iau de la tine publicitate nu mai pot să vorbesc niciodată de tine în
momentul în care tu îmi dai niște bani.” (jurnalist, producător Oltenia 3 TV,
Dolj).
Publicitatea din surse diverse și independente,
deși dorită de toată lumea, nu apare ca o soluție nici măcar în viziunea proprietarilor
de media. După cum declară, chiar și cu mai mulți bani din publicitate,
lucrurile nu s-ar schimba radical pentru jurnaliști sau produsul media: „Economic, dacă firmele ar
investi mai mult în partea de publicitate, probabil că ar conta, nu neapărat
pentru angajați, ci pentru noi, ne-ar fi mai ușor să ne susținem.” (Angela
Moldovan, acționar și administrator Alpha TV, Cluj).
În interviurile realizate am înregistrat opinii
care menționează despărțirea de banul public ca o soluție pentru o presă independentă:
„În mediul
economic și politic trebuie schimbat modul de gestionare al banilor publici. De
la acele publicități care sunt o formă mascată de susținere a unui post sau
altul.” (Cecilia Kovacs, inspector teritorial CNA Arad).
Pentru alții
însă, sponsorizarea publică sau privată este singurul model de afacere demn de
urmat. Vânzarea sau sindicalizarea de conținut sau alte modele de afaceri nu
sunt luate în calcul: „Televiziunile locale trebuie finanțate de la
buget exact ca și TVR, pentru că acestea depind în general de contractele cu
administrația locală.” (jurnalist Oltenia 3 TV, Dolj); „Ca să fie independentă,
presa trebuie să aibă în spate un acționariat care vrea să facă mecenat, care
să nu protejeze niciun fel de interese.” (Cristian Georgescu, director general
TTM, Mureș).
Tipul acesta de gândire este împărtășit și de
politicieni, care întrezăresc astfel o pârghie de control a presei: „Ar trebui să fie ca la
partide, ar trebui să existe o finanțare pentru orice televiziune, la nivel
național, o sumă la nivel județean, ar fi o garanție, îți spunem că îți ridicăm
dreptul de a primi treaba asta dacă încalci niște reguli și atunci omul stă și
își vede de treabă, ar fi o soluție.” (Reprezentant PDL Brașov).
2.8. Mentalitatea politicianului față de
televiziunea locală
Este frecvent întâlnit politicianul care vrea să-i limiteze televiziunii locale funcția de canal de propagandă și să-i finanțeze rolul de instituție de educație, deși o folosește din plin pentru interese politice.
”De obicei, dacă vrei să fii un om politic adevărat, îți
pleoștești o televiziune”, afirmă Sebastian Grapă, purtător de cuvânt PNL
Brașov la data documentării pe teren.
Politicianul român are de multe ori păreri foarte
clare despre cum ar trebui să se comporte jurnaliștii: „Un jurnalist de calitate este
(...) un jurnalist care să știe când să fie agresiv verbal sau când să stea în
banca lui.” (Reprezentant PDL Vâlcea); „Un jurnalist de calitate ar trebui să
facă un lucru simplu după mine: să nu intervină în ceea ce intervievatul a
spus, să nu intervină în spusele lui sau să comenteze spusele lui.” (Viorel
Chiriac, PSD, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov).
Din proprie experiență, politicianul cunoaște
foarte bine nivelul de încredere pe care poate să-l aibă în presă: „Nu am încredere în niciuna
dintre televiziuni, pentru că <<I know how it works>>.”
(Reprezentant PNL Vrancea); „O problemă e și mentalitatea politicienilor care
cred ca mass-media sunt un fel de hârtie igienică pe care o poți folosi în
campaniile electorale, după care o arunci și tragi apa.” (jurnalist, editor
ziar online, Galați).
Politicienii sunt sfătuiți să-și asigure spatele prin apariții televizate prietenoase sau prin deschiderea de televiziuni proprii.
”Televiziunile de aici sunt deținute de politicieni direct sau
printr-o clică de interpuși. Primul lucru care mi s-a spus când am venit în
Giurgiu a fost să-mi fac televiziune, că altfel nu mă reprezintă nimeni
niciunde.” (Marin Anton, PDL Giurgiu).
Miza implicării în presă a politicianului este în general accesul la funcții publice și la managementul bugetelor instituțiilor publice. Este o loterie: în unele cazuri funcționează și investiția în presă dă roade, în altele rămâne fără efect.
”Televiziunile sunt 100% politice, absolut toate. O televiziune fără sprijin politic nu rezistă în România în Mileniul Trei. Nu există televiziune independentă”, a afirmat Sebastian Grapă, purtător de cuvânt PNL Brașov la data documentării pe teren.
”Toți conducătorii de partide din județ încearcă să controleze televiziunile locale, prin aparițiile lor foarte dese.” (Reprezentant PNL Giurgiu).
”Când s-a votat bugetul pe 2012 la Consiliul Local Târgu Mureș,
am rămas uimiți că se aloca pentru publicitate un milion și jumătate de euro către
toată presa.” (Reprezentant PSD Mureș).
Fiecare tabără politică a construit cazemata
proprie de presă, atunci când a putut, astfel încât peisajul media local
funcționează de multe ori într-o mentalitate beligerantă: „Eu sunt consumator de Mix, eu
acolo îmi exprim ideile, acolo mă duc și-i împușc pe ceilalți.” (Sebastian
Grapă, purtător de cuvânt PNL Brașov, la data documentării pe teren).
Astfel că aleșii locali cel mai adesea nu văd
discuția cu presa pe care nu o dețin ca pe o datorie de a informa cetățeanul,
ci ca pe un favor acordat inamicului: „De ce să mă duc la un post de televiziune care
efectiv deturnează adevărul și îmi face campanie împotrivă? Ca să-i mai ridic
și cota?” (Gheorghe Nichita, PSD, primarul orașului Iași).
Ca orice favor, timpul acordat de politician nu
lasă loc la inițiative independente din partea jurnalistului. Astfel de
inițiative sunt considerate obrăznicii și pot fi pedepsite ca atare: „Îl bagi pe om în casă, îl pui
la masă, îl servești cu o cafea, îi dai un ceai. Dacă dai în mine, îti dau un
șut în cur de la etajul unu [la etajul I se află biroul primarului – n.r.] dacă
spui neadevăruri. Adică eu te primesc în casă și tu te sui cu picioarele pe
masă... îți dai seama
că le dau viteză.” (Matei Nicolae, PSD, primarul orașului Năvodari, județ
Constanța).
Chiar dacă unele televiziuni le sunt
ostile/dușmane, unii dintre conducătorii locali fac eforturi să le țină în
viață: „TEN
TV are o situație mai puțin plăcută din punct de vedere financiar. (...) Eu am
rugat persoana să preia, să nu se închidă.” (Titu Bojin, președintele CJ Timiș).
Din interviurile realizate rezultă că
politicianul vine cu două mari propuneri legate de presă: să-i limiteze funcția
de canal de propagandă și să-i finanțeze rolul de instituție de educație.
Prima propunere este paradoxală. Propaganda făcută
de alții este grija principală a politicianului, deși mulți dintre oamenii
politici fac tot ce pot pentru a controla instituții de presă și jurnaliști sau
pentru a controla mesajul transmis: „Sunt doar niște mijloace de a-l influența pe
tâmpit, de a-i băga în cap că albul e negru, că negru e alb. Atât. (...) PSD a
înțeles că televiziunea este o forță și că tâmpiții de români pun botul la
orice porcărie.” (membru PDL Galați).
În mentalitatea unor politicieni, cetățeanul este
incapabil să discearnă singur adevărul: „Toată manipularea din România după anii ’90 este
pusă în practică tocmai de presă, conștient sau inconștient. În ultima vreme,
s-a ieșit pe piață cu atacuri și cu așa de multă mizerie, încât populația este
derutată, nu știe care este presa obiectivă, și nu poți, ca om, să ai
capacitatea să selectezi informațiile care sunt virusate de cele care sunt real
exprimate și prezentate de presă.” (Christian Gigi Chiru, Președintele PDL
Constanța).
O subtemă preferată legată de propaganda prin media
este corupția mondială a presei, ca model general care să scuze presa locală: „Îmi arăți tu mie pe cineva
care ia bani de reclamă și scrie împotriva ăluia care dă banii? Uitați-vă la
presa internațională. Ce, CNN-ul e independent? Al Jazeera e independentă? Ce
spune finanțatorul, asta fac jurnaliștii. (…) Nu există nicio soluție pentru o
presă independentă”. (Radu Mazăre, PSD, primarul municipiului Constanța, fost
jurnalist).
Propaganda și corupția, acestea sunt motivele
pentru care unii politicieni doresc să transforme misiunea presei în general
către o orientare educativă: „Presa ar trebui să fie educativă prin tot ceea ce
face, stimulativă pentru discuții, pentru dialog și pentru libertate de
exprimare, dar niciodată pentru miniciună și pentru femei goale. (...) Presa
are o forță incredibilă, dar ea poate fi manipulată în așa fel încât să
distrugă minți, să distrugă vieți, să distrugă conștiințe, să creeze alți
monștri.” (membru PDL Galați).
De cele mai multe ori, industria media disprețuiește studenții educați în facultăți de Jurnalism, iar educatorii au o aversiune față de implicarea studenților în munca de redacție.
”Înainte era o mare socoteală să trimit patru oameni la Evenimentul Zilei; acum e o mare rușine să-i trimit acolo, la Dan Andronic, să-i instruiască el. Înainte era o mare chestie să trimiți pe cineva la Cotidianul; acum e o rușine, e o fițuică. Și așa mai departe.” (Profesor la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași).
”Niciodată în nicio instituție de presă din România nu am
întâlnit ziariști profesioniști proveniți din Facultatea de Jurnalism.
Excepțiile confirmă regula.” (Director Neptun TV, Constanța).
Conflictul dintre facultățile de Jurnalism și
instituțiile media are o istorie îndelungată, iar interviurile din studiul de
față reconfirmă existența lui. Între
industrie și universitate nu pare să existe un dialog.
Instructorii din facultăți intervievați critică munca din redacție, lipsa deontologiei, lipsa de context și calitate a produselor jurnalistice. Ei susțin și că studenții sunt folosiți doar ca mână de lucru ieftină.
”Ceea ce mă irită pe mine cel mai tare este că posturile mici
de televiziune adună studenți adesea bine pregătiți pe care nu știu să-i
folosească, nu știu să-i pună în poziții pentru care ei sunt pregătiți.”
(Scriitoare din Cluj, fost profesor de jurnalism).
Pe de altă parte, veteranii redacțiilor susțin că se confruntă cu studenți veniți fără cunoștințe practice. Și sunt convinși că meseria nu se poate învăța la facultate.
”O soluție pentru calitatea jurnalismului este desființarea Facultății de Jurnalism de la Galați. (...) Meseria asta, din punctul meu de vedere o înveți din mers, făcând practică.” (Alina Brandabur , redactor-șef TV Galați).
”Nu cred în facultăți de Jurnalism, nu cred în manuale de
jurnalism care să-ți spună cum să fii, cum să procedezi. (...) Ies de acolo
toți cu niște idei preconcepute, cu niște norme deontologice care le
paralizează orice curaj. Un jurnalist lipsit de curaj mai bine stă acasă, se
uită la desene animate.” (Producător Tele M, Iași).
Un alt reproș al industriei de media către
universități este că în facultăți „predau oameni care nu au lucrat o oră într-o
redacție sau habar n-au cum arată pe dinăuntru o redacție sau au lucrat prin
anii ’90, la început.” (Jurnalist din grupul Transilvania, Cluj).
În majoritatea interviurilor din redacții,
lucrătorii din media se plâng de lipsa unor ocazii de specializare. Din
declarațile acestora reiese că munca de redacție este dusă de copii veniți direct din facultate
sau tineri fără nicio educație angajați doar pentru că acceptă un salariu minim.
Televiziunile locale nu investesc în măsurarea impactului
produsului media în rândul comunităților pe care le deservesc.
Publicul sau comunitatea nu apar ca o parte
importantă a modelului de afacere dezvoltat de întreprinderea de televiziune
locală. Audiența nu este măsurată credibil. Din interviuri nu reiese ca printre
partenerii televiziunilor să fie și comunitatea locală.
În afară de Neptun TV (cu acoperire națională), abonată la importante fonduri publice
constănțene, nicio televiziune locală nu face parte din sistemul de măsurare a
audienței ARMA. Motivul oficial este lipsa banilor: „Ca
televiziune și ca ziar, ca să te măsori și să poți să mergi către niște agenții
cu niște cifre [cifre de audiență – n.r.], sunt costuri foarte mari pe care
trebuie să le suporți. (...) Este un viciu de procedură: nu reușești să-ți faci
cifre, că n-ai din ce să le plătești, nu reușești să iei bani din piața
națională de publicitate.” (Reprezentant Valea Prahovei TV).
Televiziunile se mulțumesc să-și măsoare impactul
la public prin contabilizarea telefoanelor la redacție: „Am avut pe cineva care m-a
rugat să-i pun un anunț și, după o săptămână, m-a sunat să-l scot că l-au
înnebunit câți l-au sunat. E și
ăsta un fel de măsură dacă lumea se uită sau nu.” (Valentin Coteț, proprietarul
Media TV, Constanța).
Sau se
bazează pe intuiție: „Noi îi batem
la audiențe pe anumite segmente pe cei de la București, dar, cum nu putem
demonstra, agențiile de publicitate nu ne iau în considerare. Orice
televiziune locală, cât de răpciugoasă ar fi la știri, la 2-3 talk – show-uri
bune, cum or fi, are audiență foarte mare pentru că e vorba de oameni de-ai
locului.” (Lazăr Faur, redactor-șef Info TV, Timiș).
Cert este că
nimeni nu știe cu exactitate câți telespectatori are fiecare televiziune, câți
urmăresc impactul pe care îl au știrile pozitive sau atacurile politicienilor.
Din întreg studiul transpare o indiferență cu privire la nevoile de informare a
comunităților locale. În cele din urmă banii nu vin nici de la privitori, nici
pe baza audienței, ci vin de la structura de putere locală.
2.11. Protecție și responsabilitate
Lipsa pregătirii profesionale a lucrătorilor
media și a punerii în practică a ghidurilor etice contribuie la identificarea
unei legi a presei ca o posibilă soluție de protecție.
Opiniile respondenților au fost împărțite în
privința introducerii unei legi a presei, dar o parte dintre intervievați (din
motive diverse) o susțin: „Ar fi bună o lege a presei care să pedepsească
inclusiv jurnaliștii care nu-și fac treaba.” (Redactor-șef Iași TV Life).
Lucrătorii media se plâng de abuzuri ale politicienilor,
oamenilor de afaceri, patronilor și de o situație generală de nesiguranță.
Politicienii se declară de multe ori agresați de presă. Patronii sunt puși cu
spatele la zid de lipsa publicității. Publicul nu pare că este luat în serios
nici de către mediul politic și nici de către presă.
În lipsa unui corp de jurnaliști
profesioniști, cu o continuitate în munca de presă, nu există autoreglementare
care să plece din redacție, nu există discuții pe termen lung și aplicate
legate de etica jurnalistică și nici responsabilitate față de comunitatea
locală. Astfel munca de zi cu zi în presă conține derapaje grave de la
principii de bază ale eticii jurnalistice.
O mare parte dintre cei intervievați au impresia că o lege a presei ar putea rezolva toate problemele generale și individuale la un loc. Dorința unei legi a presei este corelată direct cu foarte slaba pregătire profesională și lipsa generalizată din practica de presă cotidiană a unor minime valori profesionale.
”Avem un cod deontologic la secretariat, l-am conceput noi, am
făcut un brainstorming. Nu se apelează la el.” (Consilier media VTV, Vâlcea).
Gândire de lucrător media. „De ce nu ar fi o lege a
noastră, să știm exact ce avem și ce nu avem voie să facem?” (Jurnalistă Valea
Prahovei TV); „O lege a presei ar fi binevenită. Ar trebui specificat clar care
sunt drepturile, rolul presei, până unde are voie să meargă până unde nu.”
(Simina Roz, jurnalistă TV Arad).
Gândire de primar. „O lege a presei ar fi necesară. (...) De când a
dispărut calomnia din Codul Penal, pot să spun că lucrurile s-au schimbat în
rău. Adică, poate oricine să te-njure, pentru că ești persoană publică.”
(Gheorghe Nichita, PSD, primarul orașului Iași).
Gândire de inspector CNA. „În momentul în care cineva i-ar sancționa pentru astfel
de fapte, și-ar face fiecare treaba corect. Eu nu mai cred nimic din ce se
scrie într-un ziar, cred ce văd la televizor pentru că se știe că e cineva de
la CNA care se uită.” (Cecilia Kovacs, inspector teritorial CNA).
Gândire de redactor-șef. „Cred că este cel mai
important lucru ca fiecare jurnalist să se autocenzureze.” (Cornelia Dunăreanu,
redactor-șef, acționar Banat TV).
Gândire de afacerist și politician. „[Referitor la legea presei (n.r.)] Nu cred în constrângeri, ci
mai degrabă în mica înțelegere. Eu, când conduceam o societate privată, am
plătit un articol despre activitatea pe care o desfășor și vreau să sune
frumos. Am plătit și a apărut articolul.” (Reprezentant PC Galați).
Sindicatul, o structură care în teorie ar putea
proteja jurnalistul, este subiectul unui alt cerc vicios. Este o structură care
trezește speranțe în jurnaliști dar rămâne la nivel de dorință. În general, cei
care sunt încrezători într-un sindicat, speră ca altcineva să-l creeze. Iar
ceea ce au văzut până acum le-a știrbit orice încredere în organizații
existente, pe care însă nu au încercat să le reformeze din interior, ca membri.
„Dacă ar
fi un sindicat, aș adera, dar nu o adunătură de oameni care stau și beau și
apără mai mult patronii.” (Realizator emisiuni la 1 TV Bacău).
3. CONCLUZII
Să recapitulăm. De cele mai multe ori, dacă un jurnalist de
televiziune onest, plin de idei și talent, vrea să aleagă independent un
subiect, este obligat de fișa postului să se limiteze la o dare de seamă asupra
activității administrației locale și partidelor politice, extrasă din
conferințe de presă și alte materiale de promovare.
Metoda de colectare a informației pe care o învață
în redacție se rezumă în general la cereri oficiale. Fără procese, plângeri, fără să încerce să
construiască surse, baze de date și alte unelte pe care să le utilizeze ca
resurse alternative.
Calitatea conținutului pe care-l produce
pleacă de la un standard foarte scăzut din cauza bugetului mic, lipsei
echipamentelor sau a unei echipe specializate.
Organizarea redacției nu are flexibilitate,
există puțini colegi cu studii sau specializări și mulți sunt predispuși la
compromis având salarii de nimic.
Dacă printr-o minune un material de calitate
este produs, el ar putea să fie interzis de la difuzare de către patron în
ultimul moment. Patronul are o implicare editorială directă atunci când îi sunt
amenințate relațiile cu puținele societăți care cumpără publicitate sau cu
prietenii politici care-i aprobă bugetul de sponsorizare din bani publici.
Politicienii și oamenii de afaceri cunosc acest
mecanism și în consecință în general nu dau doi bani pe ziariști, ba chiar sunt
agresivi cu cei care le încurcă strategia de PR. Uneori, politicienii nu dau
doi bani nici pe public, pe care-l consideră tâmpit.
Din punct de vedere financiar, de cele mai
multe ori televiziunile nu produc profit, iar salariile sunt la cote de avarie.
Bugetul operațional este de cele mai multe ori sponsorizat din bani publici,
direct sau indirect, televiziunea nu are credibilitate iar audiența este
insignifiantă.
S-ar putea ieși din acest cerc vicios printr-o
generație nouă, venită din facultate? Greu de crezut. În general industria
disprețuiește profund facultatea de Jurnalism ca instituție. Sentimentul este
reciproc.
4. RECOMANDĂRI PENTRU ZIARIȘTI
Acest studiu detaliat identifică un sistem
media nefocalizat pe informarea cetățeanului și expunerea abuzurilor sistemelor
de putere. Mai degrabă, media, așa cum se relevă în general din interviurile realizate,
este o parte integrată într-un sistem corupt de putere care include politicieni
și administratori ai banului public și companii private. Aceștia finanțează și
folosesc media ca pe o unealtă de propagandă.
Problemele identificate pot fi transformate în
oportunități. Atât pentru jurnaliști independenți cât și pentru comunități
locale.
Este nevoie însă de o schimbare de mentalitate.
Jurnalistul ar avea mai mult succes dacă ar pleca de la întrebarea: „Ce nevoi de informare sunt în
comunitatea în care pot lucra?”, în loc de întrebarea: „Cine-mi plătește munca?”.
Mai jos trecem în revistă câteva dintre
problemele punctuale întâlnite și recomandăm soluții.
Problemă: Informația care ajunge la public reflectă mai
degrabă puncte de vedere oficiale, nefiltrate de ziarist.
Soluție: Autoritățile publice comunică informații care să
le reflecte activitatea într-un mod cât mai pozitiv. Aceste informații sunt de
multe ori incomplete, distorsionate sau complet false. De aceea tot ce comunică
o autoritate publică trebuie tratat critic și verificat independent.
Concentrați-vă pe nevoile de informație ale comunităților locale și pe moduri
inovative de livrare de conținut.
Problemă: Refuzul politicienilor de a participa la emisiuni
sau dezbateri.
Soluție: Cuantificarea declarațiilor publice sau a
declarațiilor făcute la televiziuni prietene cu politicianul și a
promisiunilor. Creați o Hartă a Minciunilor pe modelul Center for Public
Integrity1. Pentru asistență tehnică
puteți contacta grupuri de programatori și activiști pentru programe libere
care promovează spațializarea și cartografierea informației2.
Sau deschideți o aplicație pentru centralizarea
declarațiilor politicienilor și pentru verificări ale comunității3.
Problemă: Opacitate la comunicare din partea Poliției, a
Parchetului, a Tribunalului și a altor instituții.
Soluție: Documentați procesul de cerere de informație cu
dată, oră, identitatea persoanei care refuză, eventual înregistrarea
audio/video, sau solicitați refuzul în scris. Comunicați datele exacte și
cereți sprijinul unui avocat sau al unei organizații specializate care să le
centralizeze și mediatizeze4 și să vă asiste în aducerea cazurilor în instanță
cu plângeri directe împotriva instituției și a persoanei responsabile.
Problemă: Legea 544/2001 privind liberul acces la
informațiile de interes public cel mai adesea nu funcționează sau prezintă probleme
în implementare.
Soluție: Frecvent, legea nu funcționează nu doar pentru
jurnaliști și nu este o problemă doar în România. Este o oportunitate de
afacere ca un grup mic de jurnaliști să se specializeze în cereri pe 544 și în
urmărirea răspunsurilor la aceste cereri, inclusiv într-o colaborare cu
avocați, pentru a trage la răspundere funcționarii care fac abuz de poziție.
Există mai multe inițiative de acest tip, unele conduse de ONG-uri, altele
gândite ca afacere: www.muckrock.com, www.whatdotheyknow.com,
www.foiamachine.org.
Website-ul
NuVăSupărați.info este
o resursă, atât la nivel de informație, cât și educațională, cu privire la
redactarea și transmiterea cererilor de informații publice, website ce vă poate
ajuta în obținerea și publicarea informațiilor necesare.
În situațiile în care există rea-voință sau
lipsă de reacție din partea instituțiilor în a furniza informații publice,
pasul imediat următor nu este acela de a încheia comunicarea, ci de acționa în
conformitate cu prevederile legii (plângere administrativă, chemarea în
contencios administrativ etc.). Pentru a trage la răspundere conducerea
instituției pentru abuzul de poziție se poate apela și la consultanță juridică.
Problemă: Dependența de surse oficiale care refuză să
vorbească.
Soluție:
Informația nu se găsește într-un singur
loc. Există baze de date obligatorii pe care
diversele instituții trebuie să le mențină și există comunicate de presă pe
care trebuie să le pună la dispoziție. Informația poate fi reconstituită din
diversele puncte de comunicare oficială (Monitorul Oficial, Portalul
instanțelor de judecată etc.) și din contactarea directă a unor persoane
implicate, de exemplu avocații părților care au ajuns în instanță. Solicitați
organizarea de cursuri de obținere a informației de la organizații profesionale
de jurnaliști.
O altă soluție este crearea unui grup
reprezentativ local, format din persoane transparente și profesioniste care
sunt respectate în comunitate (judecător, polițist, purtător de cuvânt) care să
preia regulat plângeri ale ziariștilor și să pună presiune pe colegii din
interiorul sistemului.
Problemă: Nevoia unui sindicat puternic și lipsa de
încredere în structuri existente.
Soluție: Aveți trei posibilități - ori înființați propriul
sindicat, ori aderați la o organizație existentă și vă implicați în reformarea
ei, ori aderați la un sindicat european. Alegeți o organizație în care aveți
încredere sau care credeți că poate fi reformată, după ce-i studiați atent
statutul. Înscrieți-vă împreună cu mai mulți colegi ca să puteți avea un cuvânt
de spus în organizație și să vă puteți implica în monitorizarea activității ei.
Investiți o taxă anuală de participare, este o garanție de sprijin. Cereți constant
transparență a deciziei și a felului în care se cheltuiesc banii în acea
organizație.
Problemă: Publicitatea se duce numai la televiziuni
naționale.
Soluție: Televiziunea locală este o nișă pe care nu o
poate acoperi o televiziune națională. Gândiți alianțe și rețele care să poată
produce conținut de calitate la nivel local și pentru audiența locală.
Investiți bani în măsurarea audienței.
Problemă: Modelul de afacere bazat numai pe venituri din publicitate
expune actul jurnalistic de calitate unor riscuri/presiuni ce îl pot afecta
negativ. Contextul presei locale amplifică aceste riscuri, piața de publicitate
privată fiind încă destul de slab dezvoltată, contribuind la consolidarea
dependenței mass-media private de publicitatea din bani publici sau de
finanțarea unor patroni apropiați sau proveniți din mediul politic.
Soluție: Există în țări cu o democrație mai consolidată un
model de televiziune non-profit sau de televiziune ca serviciu public local
denumit community
TV. Cum
funcționează: primăria plătește un spațiu și tehnologia necesară, și plătește
și un grup de tehnicieni care să îi asiste pe cei care vor să folosească
studioul, iar autoritatea de reglementare în domeniul audiovizualului îi obligă
pe operatorii de cablu să preia postul comunității în zona de acoperire.
Televiziunea are reguli editoriale și deontologice
și oricine le respectă poate să se programeze și să își realizeze emisiunea,
stabilind independent conținutul și având asigurată asistența tehnică necesară.
Acest model poate fi regândit în context românesc, astfel încât să existe
posibilitatea de a crea un serviciu comunitar, garantându-i independența.
De asemenea, un concept nou este cel de
crowd-funding: persoanele interesate de un subiect/produs sau de o idee îl/o susțin
financiar. Așadar, adaptați modelul de crowd-funding ideilor dumneavoastră
jurnalistice.
Problemă: Lipsa de protecție. Lipsa de cursuri de
profesionalizare.
Soluție: Investiți timp și resurse să deveniți membru sau
asociat al unor organizații umbrelă care se ocupă de protecția jurnaliștilor,
de training (cum ar fi, de ex., instruirea în tehnici de colectare a
informației). Dacă organizațiile din țară nu vă mulțumesc, puteți deveni membru
sau corespondent pentru asociații similare din străinătate.
Problemă: Materialele nu pot ajunge la comunitate.
Soluție: Deschideți-vă operațiunea jurnalistică în fața
comunității. Creați un News Café. Organizați evenimente regulate în care să
arătați cum ați documentat un material sau altul, care sunt problemele
întâlnite. Oferiți cursuri de formare pe specializări ca redactare și editare,
testați unelte noi, pregătiți tool-kit-uri pentru cetățeni implicați care vor să
participe la procesul de documentare al unei redacții.
Problemă: Facultatea nu are unde să-și trimită studenții în
practică.
Soluție: Deschideți publicații online pentru studenți, axate
pe comunitatea locală, și angrenați ziariști independenți ca formatori. Modelul
de teaching
hospital
este descris în literatura de specialitate și poate fi implementat într-un
parteneriat dintre Universitate și asociații de jurnaliști independenți.
Problemă: Redacția nu poate atrage tineri mai bine
pregătiți.
Soluție:
Deschideți un program plătit de practică
pentru studenți de la orice facultate, nu doar facultatea de Jurnalistică, și
atrageți specialiști tineri pe domenii diverse, care pot învăța reguli de
redactare, editare și deontologie.
Problemă: Nu există un model de afacere pentru presă.
Soluție: Este o problemă globală. Conectați-vă la canale
de informație internaționale care propun și testează soluții. Surse posibile:
www.niemanlab.org5, www.pressthink.org6, journalistsresource.org, civic.mit.edu,
www.poynter.org, www.pewresearch.org. Conectați-vă la laboratoare de media
existente (vezi un exemplu românesc la thesponge.eu) sau creați-vă propriul
laborator regional împreună cu grupuri de programatori, activiști etc.
Vorbiți public despre cazuri personale și cazuri
cunoscute, cu date concrete, constant. Documentați orice incident care vi se
pare că vă oprește să vă faceți meseria. Construiți cărămidă cu cărămidă.
Publicul nu cunoaște detalii despre problemele dumneavoastră financiare, despre
propaganda postului, despre munca de redacție fără resurse, despre cooperativa
patronilor cu politicieni. Și sigur
nu știe despre materialele lucrate și care nu au mai intrat pe post.
***
Raportul de față nu își propune și nici nu poate să fie exhaustiv. Pentru că informația validată din surse cât mai diverse este importantă, am decis să deschidem o parte din datele din prezentul raport spre editare pe o hartă interactivă disponibilă pe www.activewatch.ro/freeex. Sunteți invitați deci să vă alăturați demersului nostru și să contribuiți la dezvoltarea ideilor și informațiilor cuprinse în acest raport. Scrieți-ne la freeex@activewatch.ro și completați informațiile din prezentul raport.
Televiziunile arădene se acuză reciproc de influențe politice
1. Context
La data
documentării pe teren7, atunci când au avut loc interviurile pentru acest
raport, în Arad existau trei televiziuni8: West TV (emite pe satelit), Info TV (emite pe
cablu) și TV Arad (emite terestru). West TV are, începând din 9 septembrie
2008, autorizație de acoperire regională pentru județele Arad, Timiș, Bihor,
Hunedoara, Caraș - Severin, Alba, Satu Mare, Maramureș, Bistrița – Năsăud și
Sălaj. Celelalte două au acoperire locală, Info TV din 11 decembrie 2003, iar
TV Arad din 4 octombrie 1994.
La data
documentării, licența pentru West TV aparținea SC Astra Vagoane Călători SA9 (CUI:
10966616), societate deținută de SC Tristar SRL din București (50,99%),
asociați tip listă (4,09%) și de Valer Blidar (44,90%). Administratorii
societății sunt Gheorghe Florin Sîrbu, președintele Consiliului de Administrație
(CA) și director general; Tudorin Dan Micălăcian, Dorin Ioan Chiță,
vicepreședinți CA. Tristar SRL are ca activitate
principală activități de consultanță în domeniul relațiilor publice și al
comunicării și aparține familiei Blidar în proporție de 100%. Astra Vagoane
Călători SA, cu obiect de activitate fabricarea materialului rulant, a avut în
2011 o cifră de afaceri netă de 106.362.543 de lei (în scădere constantă în
ultimii patru ani, fiind aproape la jumătate față de 2008), un profit net de
7.780.188 de lei (și el în scădere, datoriile crescând de aproape patru ori
față de 2010) și un număr de 876 angajați10. Conform datelor obținute de la Ministerului Finanțelor, în 2012 cifra de afaceri netă a societății Astra
Vagoane Călători SA a fost de 54.560.078 de lei, profitul net a fost de
7.348.879 de lei, iar numărul mediu de salariați a fost de 808.
Omul de afaceri Valer Blidar are o avere estimată
la 95 de milioane de euro11. Astra Vagoane Călători SA, Tristar SRL și Valer
Blidar dețin 90,5% din acționariatul Băncii Comerciale Feroviare, conform
datelor de pe site-ul instituției bancare. Valer Blidar este un apropiat și sponsor al
Partidului Democrat Liberal12. Potrivit lui Andrei Ando, director general al
Centrului Media West, grup media care include televiziunea West TV, bugetul
operațional pe anul 2011 al televiziunii a fost de circa un milion de euro,
însă nu a putut preciza dacă a existat profit. Andrei Ando a precizat că cei
mai mari advertiseri sunt Universitatea de Vest Vasile Goldiș din Arad și
Goldbach Media București13.
La data realizării interviurilor pentru prezentul
raport, grila de programe fusese aprobată de CNA la
03.11.2011, durata programului local realizat fiind de 10.080 minute/săptămână14. West TV are un program
regional generalist a cărui structură, pe tipuri de emisiuni, se prezintă astfel:
36,85% emisiuni informative (ştiri, reportaje, talk-show-uri, alte emisiuni cu
caracter informativ); 1,7% emisiuni educative; 0,9% emisiuni culturale; 1,79%
emisiuni religioase; 6,55% filme; 32,21% emisiuni de divertisment, 20%
publicitate şi teleshopping. Pe data de 14 decembrie 2011, CNA a amendat cu 100.000 de
lei distribuitorul de servicii RCS/RDS pentru că începând cu 7 decembrie 2011,
West TV nu mai era retransmis de RCS/RDS. Televiziunea a fost reintrodusă în grilă în urma mai multor sesizări trimise către CNA.
”Aproximativ 70% suntem subvenționați. Din restul
de 30 de procente, 95% sunt resurse de la agenți economici privați și restul
instituții bugetare. Ideal ar fi ca fiecare instituție media să aibă
departamente de vânzări care să asigure cel puțin 80% din contracte și nu cu
instituții publice. Este nevoie de acordarea unei libertăți
editoriale pentru managerii de presă, pentru redactorii-șefi pentru ca
subiectele abordate să nu fie neapărat condiționate de anumite interese
patronale.” (Andrei Ando, director general West TV)
În perioada documentării, SC
Infoton SRL (CUI: 3518784) deținea licența pentu Info TV. Structura asociaților SC
Infoton SRL este următoarea: SC Armedia Group SRL 50% (care îl are ca asociat
unic pe Dobraniș Ionuț – Ciprian), Emil Giurgiu 38,81%, Angel - Gabriel Giurgiu
1,18% și Lazăr Faur
10%, administratori fiind Emil Giurgiu și Ionuț-Ciprian Dobraniș. Armedia Grup
deține 50% din SC Pro Goldradio SRL care deține licența pentru postul de radio
One FM. Conform presei locale, Armedia Group îşi are sediul pe Bulevardul Revoluţiei, la
acelaşi număr cu apartamentul deţinut de familia primarului Gheorghe Falcă (PDL), Dobraniş reprezentând în
urmă cu câțiva ani interesele societății Pro Arhitectura deţinută de familia
Falcă15. Emil Giurgiu este și el un apropiat al Partidului
Democrat – Liberal16.
Acționarul
minoritar Lazăr Faur, care este și redactor-șef, nu a făcut nicio precizare
legată de bugetul operațional, însă a menționat că despre profit nici nu poate
fi vorba, pentru că au fost blocate conturile societății. Potrivit datelor obținute de la Ministerul Finanțelor, în 2012 cifra de
afaceri netă a SC Infoton SRL a fost de 16.229 de lei, o pierdere netă
de 245.751 de lei și numărul de angajați a fost de 10.
”Info TV este fostul post al lui RCS.
Înainte a fost Intersat, pe care l-a preluat RCS și este în continuare în
rețeaua RCS, dar doar în analog plătind licența RCS la bază.” (Cecilia Kovacs,
inspector teritorial CNA)
În februarie 2012, RCS/RDS a decis ca în grila de
programe în locul Info TV să fie introdus TVT 89 din Timișoara. Reprezentanții
Info TV au făcut reclamație la CNA. Într-o interpelare din 15 februarie 2012,
deputatul PSD Ciprian Florin Luca17 a solicitat CNA lămuriri cu privire la scoaterea
postului de televiziune Info TV din grila RCS/RDS18.
”Am ajuns într-un conflict foarte puternic și am
fost scoși de pe cablul RCS la un moment dat și sunt convins că din cauza
politicului. Tot ce faci în acest oraș e foarte greu, dacă nu
te aliniezi politic. Noi nu ne-am aliniat și o ducem foarte greu. RCS/RDS e
monopol. Nașul directorului general al RCS/RDS e Băsescu. Ia, fă o chestie, să
vezi cum zbori de pe cablu! Ne-am dus la CNA am făcut scandal, le-a dat amendă
și ne-au băgat înapoi, dar pe o frecvență la margine unde nu ne mai vede ca
înainte orașul. Așa a pățit și West TV. De
ce ? Am ridicat ciocul și am cotcodăcit!” (Lazăr Faur, redactor-șef Info
TV)
CNA a amendat19 pe 16 februarie RCS/RDS cu 90.000 de lei pentru că
a scos din grilă un post care trebuie retransmis obligatoriu. RCS/RDS a
reintrodus Info TV în grilă, dar, așa cum a declarat Lazăr Faur, pe o frecvență
care nu este recepționată în cea mai mare parte a orașului Arad. Faur a
precizat că televiziunea se susține 100% din publicitate.
”Eu sunt redactor-șef și acționar
minoritar, asta fiind singura modalitate de protecție care mi s-a putut asigura
în lupta cu influența politică. Să fiu acționar, ca să nu mă poată da afară.”
(Lazăr Faur, redactor-șef Info TV).
SC Radioteleviziunea Arad TV SRL (CUI: 3861439),
compania care deținea, la data realizării documentării pentru prezentul raport,
licența pentru TV Arad, a fost înființată în 1992, dar a fost radiată și
și-a mutat sediul în Timișoara în aprilie 2011. Omul de afaceri Georgică Cornu,
un apropiat al PDL20, a devenit asociat din iulie 2010 și administrator al SC Radioteleviziunea Arad TV SRL. Georgică
Cornu este acționar majoritar al TVT 89 (prin societatea MCT Impex SRL, aflată
în faliment)21.
”TV Arad acum este un
satelit al TVT 89 și face politica editorială a TVT 89.” (Cecilia Kovacs,
inspector teritorial CNA)
”După preluarea TV Arad, programul
televiziunii a fost redus la 20%. Au preluat TV Arad ca prin acest subterfugiu
să intre în Arad cu programul lor, pentru că nu au avut acces. TV Arad a fost
afiliat Antena 1, după preluarea de către TVT 89, RCS a scos TV Arad și a lăsat
Antena 1 București pe canalul respectiv. Atunci exista încă PRO TV local, deci
legea nu era încălcată. Au existat reclamații la CNA și acțiuni în instanță.”
(Cecilia Kovacs, inspector teritorial CNA)
Radioteleviziunea
Arad TV SRL a avut în 2011 o cifră de afaceri de 741.266
de lei (s-a dublat față de 2009), un profit de 4.694 de lei și 19 angajați22. În 2012, cifra de
afaceri netă a fost de 408.404 lei, nu s-a înregistrat profit și au existat 14
angajați, conform datelor de la Ministerul Finanțelor. La
preluarea TV Arad de către TVT 89, RCS/RDS nu a inclus în grila de programe TVT
89.
În septembrie 2013 omul de afaceri Georgică Cornu a
renunţat la licenţele pentru Televiziunea Arad şi Radio Arad, cedându-le
societăţii Armedia Group SRL, care îl are ca acţionar unic pe Ionuţ Ciprian
Dobraniş (vezi mai sus). Tranzacția a fost aprobată de CNA, Ionuț Ciprian
Dobaniș figurând în datele CNA ca acționar unic al TV Arad și Radio Arad,
acționar al INFO TV (50%), acționar ONE FM (50%)23.
Criza economică s-a simțit în bugetele
televiziunilor arădene. Jurnaliștii, editorii,
producătorii și managerii intervievați au indicat
ca principale probleme cu care se confruntă: lipsa
finanțării, faptul că este imposibil ca o televiziune să reziste din resurse
proprii, imixtiunea și presiunea politicienilor asupra redacțiilor. Lipsa
fondurilor se reflectă în lipsa echipamentelor, lipsa mijloacelor de
documentare, lipsa mijloacelor de transport și de comunicare. O
altă problemă menționată a fost profesionalizarea și fluctuația personalului.
”În zona de vest nu există structură de
presă locală care să funcționeze curat, independent, bazată pe publicitatea de
piață.” (Lazăr Faur, redactor-șef Info TV)
”În cazul în care se găsește finanțare, persoana
sau firma respectivă are legături politice și atunci trebuie să ai o anumită înclinare.”
(Simina Roz, jurnalist TV Arad)
”Nu poți să le faci chiar pe toate aparținând unui patronat.
Trebuie să urmezi o anumită traiectorie.” (Ana Maria Florea, jurnalist West
TV).
Motivele
pentru care managerii, producătorii și jurnaliștii au declarat că au decis să
lucreze în mass-media sunt vizibilitatea, criteriul financiar și impactul
opiniilor jurnalistului asupra audienței. Jurnaliștii intervievați au declarat
că ar demisiona dacă ar fi obligați să realizeze un material inacceptabil din
punct de vedere deontologic, dacă ideile lor nu ar fi acceptate de management,
dacă ar avea un salariu mai mic, dacă ar găsi un alt loc de muncă mai bine
plătit, sau dacă asupra lor s-ar face presiuni economice și politice. Salariul
unui jurnalist, acolo unde nu s-a menționat clauza de confidențialitate, este
între 1.000 și 2.000 de lei, iar al unui redactor-șef
este între 2.000 și 3.000 de lei.
”Profesionalizarea este cea mai importantă
problemă, dar, dacă îi întrebați pe jurnaliști, salarizarea. E foarte greu să
găsești oameni gata formați, nici nu ne-am propus să avem oameni gata formați
pentru că nici nu avem resurse să-i plătim pe cei care sunt vedete locale,
regionale. Noi pornim de la zero și am căutat să creștem oameni. O problemă
este modul în care jurnaliștii înțeleg, din punctul meu de vedere, presa:
faptul că nu admit că timpul de lucru în presă este nenormat, că trebuie să
aibă o capacitate de reacție extrem de rapidă și că subiectele pe care le
abordează trebuie să fie de un larg interes.” (Andrei Ando, director general
West TV)
La momentul documentării, cei intervievați pe plan
local au menționat în topul preferințelor West TV, urmată de TV Arad și Info
TV. West TV are contract cu Goldbach Media, broker național de publicitate, iar
studiul de audiență profesional este realizat prin Dedalus și este considerat
de managementul postului de televiziune ca fiind cel mai exact și pertinent
mijloc pentru aflarea audienței. Realizarea și
modificarea grilei de programe se bazează pe rezultatele acestui studiu.
”West TV are un program amplu, generalist,
regional. Dau doar filme românești și franțuzești doar în week-end, nu-și pot
permite financiar altceva. Au un car mobil de transmisie în direct, singurii
care au așa ceva, au dotări și un studio care poate concura cu oricare din
București. Și Info TV și TV Arad sunt echilibrate, nu vin cu știri trucate,
fabricate, tendențioase” (Cecilia Kovacs, inspector teritorial CNA)
”În ceea ce privește știrile, pe primul loc eu cred
că se află West TV, urmată de TV Arad și Info TV. Ca emisiuni tot West TV e pe
primul loc, pentru că nu e părtinitoare. Apoi urmează TV Arad și Info TV”. (Varga Glad Aurel, consilier local MC-L24)
Info TV nu este în sistemul de măsurare a
audienței. Aceasta se stabilește în urma sondaj de opinie efectuat de o
companie din Timișoara.
”Noi avem audiență foarte mare, dar marile agenții merg la
firmele care măsoară audiența. Noi îi batem la audiențe pe anumite segmente pe
cei de la București, dar, cum nu putem demonstra, agențiile de publicitate nu
ne iau în considerare. Orice televiziune locală, cât de răpciugoasă ar fi la
știri, la 2-3 talk – show-uri bune, cum or fi, are audiență foarte mare pentru
că e vorba de oameni de-ai locului. Profit? Nici vorbă, avem conturile
blocate.” (Lazăr Faur, redactor-șef Info TV)
2. Percepția asupra jurnalismului. Influențe
economice și politice
Relația televiziunilor cu mediul politic local
este una echilibrată și echidistantă datorită reglementărilor CNA, au declarat
atât managerii, cât și jurnaliștii intervievați. Mediul politic și lipsa
resurselor financiare au fost indicate ca fiind dușmanul libertății de
exprimare. Din punctul de vedere al reprezentantului CNA, toate trei
televiziunile sunt relativ independente și se străduiesc să fie echilibrate și
echidistante tocmai pentru faptul că sunt monitorizate de CNA. Jurnaliștii
intervievați au declarat că țin cont de interesul formațiunilor politice care
ar sprijini televiziunea, precizând că nu li s-au impus materiale în favoarea
unor actori politici și nu s-au retras de la publicare materiale din motive
politice. Jurnaliștii au mai declarat că există o neîncredere în rândul celor
cărora li se solicită un interviu, unii dintre aceștia nedorind să răspundă
întrebărilor pentru că sunt convinși că în spatele demersului jurnalistic se
află anumite interese.
”Ar trebui ca mediul economic să perceapă presa ca pe un partener și publicitatea
ca pe o investiție și nu ca pe o favoare. Ar trebui să înțeleagă că și de
contribuția sa poate depinde obiectivitatea presei. Dacă am avea agenți
economici care nu ar percepe publicitaea ca pe o obligație sau ca pe un fel de
cutia milei, ci ar percepe-o ca pe o necesitate pentru firma lor și pentru
susținerea unor publicații corecte, verticale, s-ar putea face un pas mare. În
ceea ce privește mediul politic, acolo ar fi timpul să asistăm la o
responsabilizare și maturizare a acestuia care declamă tot timpul că-și dorește
o presă obiectivă, dar face tot posibilul să și-o subordoneze.” (Andrei Ando,
director general West TV)
”O presă locală independentă? Nu cred că se
va putea realiza acest lucru, dat fiind că finanțarea vine de la companii care
și ele depind de politic. Știu un caz clar de influență politică la o
televiziune locală. Nu este în regulă, dar indiferent de ce am spune noi sau ce
părere am avea, aceste lucruri se întâmplă din cauza unei dependețe financiare
și politice.” (Cristian Dan Cotuna, jurnalist Info TV)
”Nu există televiziune locală fără influență
politică. Singura diferență este de procente, de cât de tare au reușit
politicienii dintr-un loc sau altul să-și subordoneze presa locală. Și merge de
la a fi proprietar al presei locale, acționar, la șantaj, cumpărare,
influențare economică, publicitate. În zona de vest nu există structură de
presă locală care să funcționeze curat, independent, bazat pe publicitatea de
piață. Toate sunt influențate politic din punct de vedere economic. Economicul
și politicul sunt frați de cruce. Presiuni? Categoric! Mi s-a tot spus: <<nu mai pot să-ți
reînnoiesc contractul că am probleme cu ăștia>>. Ce să îi zic? Mulțumesc
că am colaborat doi ani, bine și la revedere. Să vină oricine să facă jurnalism
aici fără nici un ban, să văd dacă poate! Ori
ajunge la un dezastru financiar, ori se înhăitează cu politicienii care dețin
un control asupra resurselor. În felul acesta funcționează. Altă soluție nu
există.” (Lazăr
Faur, redactor-șef Info TV)
”Măsuri pentru o presă locală independentă nu se
pot lua vreodată. Știm cu toții cum sunt politicenii.” (jurnalist, TV
Arad)
”În mass-media locale contactul dintre jurnalist/manager/patron media și politician
este direct, uneori foarte personal, ceea ce duce la o presiune asupra
mass-media, la o încercare de imixtiune în politica editorială, de impunere a
unei anumite modalitatăți de abordare a subiectelor delicate, de impunerea unui
embargo asupra unor subiecte sau personaje care pot sau nu pot apărea în media
controlată de către mediul politic.
Când o instituție media reușește să
fie profitabilă fără să fie subvenționată de patronat, acest caz de
independență crește dramatic, pentru că nici patronul nu are interesul să
intervină într-un proces care-i aduce bani” (Andrei Ando, director general West TV)
”Patronatul
este de multe mijlocitorul dintre jurnalist și politician.” (Ana Maria Florea,
jurnalist West TV) .
”Posturile tv din Arad sunt relativ independente. Au fost
mici derapaje într-o perioadă. Mă refer la TV Arad. Acolo există o
anumită culoare, dar pe mine nu mă interesează asta dacă își fac treaba. În
mediul economic și politic trebuie schimbat modul de gestionare al banilor
publici. De la acele publicități care sunt o formă mascată de susținere a unui
post sau altul. Când acele forme vor dispărea, nu vor mai fi
influențe. Asta e greu de făcut. West TV e cel mai echilibrat, dar nici
ceilalți nu acceptă direct intervenții. Au fost presiuni, presupun politice,
de-a lungul vremii pe ei și în ciuda acestor presiuni lucrurilor au mers bine. La
niciunul dintre posturile locale nu s-a făcut pe față o afiliere de tipul B1
vs. Antena 3. Singura poziționare mai evidentă a fost la TVT 89 = TV Arad în
campania de la locale. Timpii alocați <<portocaliilor>> au fost mai mari, fapt constatat și prin
monitorizările noastre raportate. Parțial, și Info TV s-a poziționat de-o parte
a eșichierului politic. Cu toate că erau filo-PDL, au avut probleme cu Gheorghe
Falcă care i-a boicotat.” (Cecilia Kovacs, inspector teritorial CNA)
”În privința politicului, totul depinde de conducere. Dacă
conducerea ține cu un partid sau îl agrează ori accepți să lucrezi acolo, ori
nu. Televiziunea la care lucrez nu are teoretic nicio orientare politică.” (Simina
Roz, jurnalist TV Arad)
”Info TV are
o orientare sau afiliere politică, dar nu este asumată public.” (Cristian
Dan Cotuna, jurnalist Info TV)
”Mediul local de afaceri este în extrem de
strânsă legătură cu cel politic mai ales într-un județ monocolor din punct de
vedere politic. Noi ne-am propus să facem un alt fel de televiziune. Nu abordăm
foarte mult acest mediu politic. Ai numai deservicii dacă interacționezi cu
mediul politic. Încercăm să ne ținem cât mai departe de el. Cunosc un caz de
influență politică clară și o interferență masivă asupra unei televiziuni, fapt
ce se reflectă și în produsul acelei televiziuni, dar nu este vorba de
televiziunea noastră” (Andrei Ando, director general West TV)
”Caz clar de influență politică nu există,
dar politicienii își plătesc publicitate și sunt invitați în emsiuni. Mediul
local de afaceri nu este neapărat în strânsă legătură cu cel politic, sunt
politiceni care au afaceri. Nu e tocmai potrivită implicarea politicului în
presă. Relația televiziunilor locale, dependente de mediul economic, cu mediul
politic depinde de oameni, fie jurnaliști, fie patroni de media, și afinitățile
lor spre o doctrină sau alta.” (Varga Glad Aurel, consilier local MC-L)
Abaterile televiziunilor arădene constau,
conform rapoartelor CNA, în reluarea unor emisiuni sau știri realizate înaintea
campaniei electorale și redifuzarea în timpul acesteia. În cazul Info TV,
materialele redifuzate făceau referire la USL și MC-L. Pe data de 17.05.2012,
la Info TV a fost prezentată o emisiune mai veche cu un candidat USL pentru
Consiliul Județean Arad. Inspectorul CNA a discutat cu reprezentanții postului
care au motivat că abaterea a fost cauzată de erori de programare, făcute de
tehnicienii de emisie și au dat asigurări că astfel de situații nu se vor mai
repeta. După patru zile, situația s-a repetat, dar atunci erau prezentați
candidatul MC-L la președinția Consiliului Județean Arad și un altul, din
aceeași formațiune politică, la Primăria Lipova. Explicațiile au fost identice.
Și West TV a avut o situație similară: un interviu difuzat în reluare cu
primarul Gheorghe Falcă, candidat la un nou mandat, în cadrul unei emisiuni
care nu era declarată emisiune electorală. Explicația: eroare tehnică de
programare a play-list-ului, persoanele responsabile fiind sancționate.
3. Relația în redacție
Relațiile dintre jurnaliștii în interiorul
celor trei televiziuni arădene au fost descrise de cei intervievați ca fiind
amicale, colegiale, în general bune. În ceea ce privește relația dintre
jurnaliști și management, cei dintâi o consideră ca fiind una clasică dintre
șef și subordonat. Relația cu instituțiile media centrale este considerată bună
de jurnaliștii intervievați, explicația constând în faptul că unii dintre ei
sunt și corespondenți ai posturilor TV de la București.
”Relația jurnaliști și management este o
relație personală, dinamică, de comunicare și de colaborare. Soluții de
îmbunătățire sunt acele team-building-uri pe care noi le-am încercat, nu cu
foarte mare succes, dar le-am încercat.” (Andrei Ando, director general West
TV)
”Relația dintre jurnaliști și management este
o relație între șef și subordonat, adică șeful e șef și subordonatul,
subordonat.” (Ana Maria Florea, jurnalist West TV)
Ideea de a
încheia contracte publicitare în schimbul renunțării la materiale a fost
respinsă de toți cei intervievați. La fel, și achitarea consumației
jurnalistului în timpul documentării, dar aproape toți cei intervievați au
declarat că „se practică”. Interesul public în realizarea unui material TV
este pentru toți jurnaliștii intervievați principala lor preocupare. Se ține
cont în realizarea materialelor de interesul clienților de publicitate, nu și
de interesul administrației locale, și nici al grupului de companii din care
societatea comercială ce deține televiziunea face parte. În general,
materialele comandate nu sunt acceptate, cu excepția celor sociale. Majoritatea
celor intervievați a declarat în mare majoritate că advertorialele, chiar dacă
nu sunt marcate corespunzător, sunt în general acceptate.
”Există
diferite nuanțe când se pune problema legată de implicarea managementului în
produsul editorial. Fiecare structură media își stabilește o politică
editorială, redacțională. Există discuții cu patronatul în care oamenii ce
dețin un post TV impun rezultatele comerciale și atunci apar divergențe între
patroni și jurnaliști în situația în care, cu voia sau
fără voia jurnalistului, atingi unele zone de interes economic sau politic ale
acționariatului. Noi am discutat fiecare caz în parte și când a trebuit
să spunem niște lucruri le-am spus cu orice risc și se vede ce riscuri ne-am
asumat și care sunt consecințele lor.” (Lazăr Faur,
redactor-șef Info TV)
”Am de-a face câteodată cu incompetența unor
colegi care decid că nu intră un material din diverse motive, pe baza unor
criterii care nu au legătură cu modalitatea în care este documentat
materialul.” (Cristian Dan Cotuna, jurnalist Info TV)
O jurnalistă de la TV Arad a povestit o
experiență proprie în ceea ce privește modul de lucru în redacție. Ea a
declarat că în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din 2012 i s-a
solicitat telefonic de către o persoană necunoscută să nu difuzeze un material
pe care-l făcuse într-o comună din județ și să predea caseta în care un primar
recunoscuse că a furat.
”Nu am dat caseta și am dat știrea. Era dintr-un
partid la putere în perioada aia.” (jurnalistă TV Arad)
4. Relația cu autoritățile locale
Cei
intervievați au declarat că mediul politic arădean este monocolor, PDL
conducând administrația locală. De fapt, majoritatea consilierilor locali sunt
membri ai Mișcării Creștin-Liberale25, formațiune politică care a luat locul PDL prin
fuziunea acestuia, la sfârșitul lunii martie 2012, cu Partidul Ecologist Român26.
Mișcarea Creștin-Liberală, devenită ulterior ARD, era condusă la înființarea ei
de Gheorghe Seculici, președintele organizației județene a PDL. La 1 iunie
2013, el și-a anunțat retragerea din această funcție. Primarul Gheorghe Falcă
este căsătorit cu fiica lui Seculici, nașul lor de cununie fiind Traian
Băsescu. Relația televiziunilor cu autoritățile locale
este bună, cu toate că au existat animozități de-a lungul timpului, generate,
conform celor intervievați, de primarul Gheorghe Falcă. Unii jurnaliști au
declarat că au ținut cont de interesul administrației publice locale în
materialele lor, dar doar dacă informația a fost de interes public, alții au
spus că nu au ținut cont de acest interes.
”Edilul nostru șef este un tip coleric, impulsiv. Acum e
prieten, mâine dușman, indiferent de televiziune. Pe acest fundal, în
funcție de interesele pe care le are, a creat animozități cu posturile de
televiziune. Lucrurile astea s-au văzut prin boicotarea prezenței la emsiuni.
Nu a vrut să apară la postul X. S-a dus în altă parte. Până la urmă, după campanie s-a așezat la masa
discuțiilor.” (Cecilia Kovacs, inspector teritorial CNA)
”Dacă spun ceva de televiziunile locale, o să dea și
mai tare în mine!” (Gheorghe Falcă, primar Arad, PDL)
”Există o influență prea mare în politica editorială
a presei scrise și o încercare a acestor autorități locale de a se impune și
asupra audio-vizualului, binenînțeles cu excepția postului nostru de
televiziune care are un patronat stabil și puternic financiar. Contracte de
publicitate permanente cu autoritățile locale? Nici măcar în valoare de 1 leu.
Avem contracte pentru mediatizarea unor acțiuni cum sunt zilele orașului.”
(Andrei Ando, director general West TV)
”Directorul Filarmoncii duce de câteva luni
bune un război cu presa. Au apărut comunicate de presă în care i-a făcut pe
jurnaliști în tot felul. Primăria nu ia niciun act față de ceea ce se întâmplă,
deși presa a cerut să se ia măsuri.” (Simina Roz, jurnalist TV Arad)
”Am ținut
cont de interesul administrației publice locale când s-a mediatizat un material
legal cu dotarea cu panouri solare a Spitalului Județean Arad.” (Cristian
Dan Cotuna, jurnalist Info TV)
”Am văzut că în Arad se poartă să fii dus cu
preșul. Intervievatul acceptă să discute cu jurnalistul, dar când ajungi acolo
ți se spune că nu are timp, că îți dă pe altcineva, că nu știa că vreau
interviu televizat, că <<mai bine scrie tu ce spun eu>>.”
(jurnalist TV Arad)
5. Soluții pentru jurnalismul de calitate
Nivelul pregătirii profesionale a
jurnaliștilor din Arad a fost evaluat de către cei intervievați la nota 7.
Calitatea jurnalismului este văzută de cei
intervievați ca fiind strâns legată de gradul de profesionalizare a celor care
lucrează în media, de obiectivitate și de modul în care jurnaliștii reușesc să
facă față presiunilor de tot felul. Soluțiile pentru creșterea calității
jurnalismului sunt strâns legate de stabilitatea financiară, de nevoia de
cursuri de specializare începând de la documentarea și editarea unui material
de televiziune, până la instruire tehnică pentru operatorii de imagine și
montaj și de o salarizare mai bună.
”Jurnalistul de calitate știe să facă abstracție de
presiuni, este cel care în domeniul știrilor obține primul informația și este
primul la fața locului, în domeniul jurnalismului de investigație este cel care
obține informațiile, are capacitatea, tăria profesională și personală de a
redacta articolul în mod obiectiv. Noi discutăm foarte mult despre nevoia de
profesionalizare, dar nu ne punem întrebarea cum creăm acești profesioniști. De
aceea, trebuie să acordăm o importanță mai mare
facultăților de jurnalism.” (Andrei Ando, director general West TV)
”Jurnalistul de calitate este acela care
poate transmite cât mai exact realitatea către telespectatori și poate permite
să o facă ținând cont de conștiința lui. Că vrea, că nu vrea... important e să
își poată permite. Dacă ai bani, tehnică și oameni poți să faci jurnalism de
calitate. Dar depinde cum obții banii, de la cine și cum îi folosești.” (Lazăr
Faur, redactor-șef Info TV)
”Un jurnalist de calitate în televiziunile
locale este cel care nu-și ia materiale de la conferințele de presă și se
mulțumește cu ceea ce primește. Companiile care dețin media ar putea încerca
să-i oblige pe jurnaliști să parcurgă cursuri de profil, pentru că mulți nu
sunt specializați în jurnalistică.” (Cristian Dan Cotuna, jurnalist Info TV)
Aderarea la un sindicat nu este văzută de
jurnaliști ca o modalitate de protecție. În Arad nu există un sindicat și chiar
dacă ar exista atât jurnaliștii, cât și managerii sau editorii intervievați nu
ar deveni membri. Motivele sunt diverse, dar concluzia este că un sindicat este
văzut ca parte integrantă a politicului, șansele ca acesta să fie independent
sunt mici, ar fi incapabil să
protejeze breasla și să reglementeze relațiile dintre jurnaliști și patronat.
Jurnaliștii fie nu cunosc exact care ar fi
beneficiile apartenenței la un sindicat, fie nu sunt deloc interesați sau au
alte priorități. Cei intervievați au precizat că există nevoia unei asociații
profesionale serioase unde să se discute problemele fiecăruia și să se
împrumute din soluțiile altora.
Dacă acest sindicat ar exista, niciunul
dintre cei intervievați, indiferent de poziția lor în cadrul redacției, nu ar
avea așteptări din partea acestuia. Jurnaliștii care ar adera la un sindicat ar
face-o doar dacă acesta ar ajuta bresla intervenind, de exemplu, în cazul
conflictelor sau disponibilizărilor în masă, pe când managerii au precizat că
sindicatul trebuie să elaboreze un cod deontologic, să aibă o poziție fermă în
ceea ce privește profesionalizarea breslei și să existe criterii de admitere în
breaslă, așa cum există și în cazul altor bresle: notari, medici etc.
”Jurnalistul nu are nicio protecție.
Degeaba vorbim noi de tot felul de asociații, nu are niciun fel de protecție!”
(Lazăr Faur, redactor-șef Info TV)
”Nu am aderat la sindicat, dar avem o
asociație a televiziunilor locale din România la care anoi am aderat și eu sunt
chiar vicepreședintele acestei asociații. Nu cred că un sindicat al
jurnaliștilor ar putea reglementa relațiile dintre jurnaliști și patronat în
acest moment, pentru că jurnalistul depinde foarte mult de resursa financiară
care vine de la patronat. Dacă ar exista un sindicat, mi-ar plăcea ca acesta să
funcționeze pe principii etice, cum funcționează Asociația Ziariștilor Maghiari
din România.” (Andrei Ando, director general West TV)
”Sindicat? Nu mă interesează! Nu simt nevoia, nu am așteptări!”
(jurnalist TV Arad)
”Sindicat?
Nu! Era unul în Arad nu mai există. Nu simt
nevoia unui sindicat. Dacă mă confrunt cu o problemă vin și îi spun
directorului în față: uite, asta nu-mi place!” (Simina Roz, jurnalistă TV Arad)
Din cauza imixtiunii politicului, o lege a
presei nu este bine văzută de unii dintre cei intervievați, dar este
considerată necesară pentru a stabili cadrul juridic în care media activează.
Unii jurnaliști au considerat că o lege a presei îi poate proteja.
”Această lege nu trebuie văzută ca un fel de CNA
care să interfereze cu activitatea redacțională, dar ar trebui, pe lângă
restricțiile care ar putea fi impuse jurnaliștilor, să existe restricții și
sancțiuni și pentru cei care încearcă să pună presiuni și să intimideze
jurnaliștii.” (Andrei Ando, director general
West TV)
”Să facă ce? Să îngrădească și mai mult libertatea
de exprimare prin intervenția politicului? Ar fi un produs al politicienilor,
al parlamentarilor. Nu-mi plac legile și am în minte situațiile create în alte
țări de legi ale presei. Nu am încredere într-o astfel de lege, nu ca să
reglemeneteze activitatea jurnalistică.” (Lazăr Faur, redactor-șef Info TV).
”Legea presei este necesară, însă numai că forma ei nu trebuie să
fie oricum, anumite reguli cred că ar fi bune.” (Cecilia Kovacs, inspector
teritorial CNA)
”Sunt de acord cu o astfel de lege.
Jurnalistul s-ar simți protejat, ar ști între ce limite să se încadreze și la
cine să apeleze dacă este atacat.” (Ana Maria Florea, jurnalist West TV)
”O lege a presei ar fi binevenită. Ar
trebui specificat clar care sunt drepturile, rolul presei, până unde are voie
să meargă, până unde nu.” (Simina Roz, jurnalist TV Arad)
Coduri deontologice au West TV și Info TV.
Unii jurnaliști intervievați au afirmat că experiența profesională sau studiile
din facultate reprezintă propriul lor cod deontologic. Autoreglementarea presei
este o noțiune pe care nu toți cei intervievați o cunosc.
”Este singurul mecanism funcțional din presa
românească. Autoreglementarea și autocenzura. Singurul care totuși te determină
să creezi un produs media onest, de bun simț, de calitate.” (Andrei Ando,
director general West TV)
”Autoreglementarea trebuie făcută de o asociație
profesională puternică. Nu știu dacă ar reuși, dacă s-ar ține cont de ea.”
(Lazăr Faur, redactor-șef Info TV)
”Nu știu dacă autoreglementarea ar reuși, dacă
cei din afară, cum ar fi politicienii, nu sunt interesați de așa ceva.” (Simina
Roz, jurnalist TV Arad)
Ca o opinie personală, Cecilia Kovacs,
reprezentantul CNA în Arad, a declarat că o lege este oportună, din moment ce
autoreglementarea nu funcționează din cauza faptului că mulți jurnaliști sunt
mercenari.
”În momentul în care
cineva i-ar sancționa pentru astfel de fapte, și-ar face fiecare treaba corect.
Eu nu mai cred nimic din ce se scrie într-un ziar, cred ce văd la televizor
pentru că se știe că e cineva de la CNA care se uită.” (Cecilia Kovacs,
inspector teritorial CNA)
”Restricțiile CNA sunt de foarte multe ori
aberante, nu se ține cont de interesul publicului de a fi informat.” (Cristian
Dan Cotuna, jurnalist Info TV)
”Nu știu
dacă este nevoie sau nu de o lege a presei, însă pentru CNA și pentru online ar
trebui revizuite și introduse câteva capitole, pentru că la nivel național
unele televiziuni depășesc limita oricărui ridicol.” (Varga
Glad Aurel, consilier local MC-L)
Televiziunile din Bacău, „prinse în menghina” intereselor
patronale
1. Context
La jumătatea
anului 201227, în județul Bacău erau în total 25 de licențe de
televiziune, dintre care șapte prin antenă terestră și 18 prin cablu. Dintre
acestea, opt licențe erau acordate de către Consiliul Național al
Audiovizualului la nivelul municipiului Bacău: Pro TV, TV Bacău (parte
din grupul Deșteptarea SA), 1 TV Bacău (deținută de
Ligone International SRL), Euro TV (aparținând Eco
Rino SRL), Antena 1, Canal Tv (proprietatea Deyvid
Com SRL), Impuls TV (deținută de Impuls Media
Creation SRL) și Realitatea TV Bacău.
TV Bacău era deținută, la data documentării (iulie 2012),
de omul de afaceri Dumitru Sechelariu – fost primar al Bacăului în perioada
1996-2004 (funcție deținută inițial în calitate de candidat independent, iar,
din 1999, în calitate de politician PSD), fost patron al echipei de fotbal FCM
Bacău și acționar majoritar al societății Transport Public SA din Bacău (prin
intermediul mamei sale, Agripina Sechelariu) – și de soția acestuia, Laudieta
Sechelariu28. Intervievații au
declarat că televiziunea face parte din grupul
media Deșteptarea, care deține și ziarul omonim și postul de radio Alfa, iar
cei aproximativ 30 de ziariști ai grupului sunt angajați cu carte de muncă și
realizează materiale pentru toate cele trei media. Potrivit patronatului TV Bacău, grupul
Deșteptarea, din care face parte televiziunea, se susține exclusiv din
publicitate, iar TV Bacău ar fi „cea mai independentă televiziune pe plan
local”. Totodată, managementul
grupului a declarat că bugetul operațional al televiziunii pe anul 2011 a fost
de 40.000 de lei pe lună și că nu s-a înregistrat profit.
Deținătoarea
licenței audiovizuale pentru TV Bacău este Deșteptarea SA. La data documentării
pe teren, acționarii Deșteptarea SA (CUI: 944300)
erau: Sechelariu Gh. Dumitru – acționar principal –
97,01% și Sechelariu (Bejan) Laudieta – 2,99%29. Conform
datelor publicate de CNA în decembrie 2013, noii acționari ai Deșteptarea SA
sunt: Sechelariu Laudieta – acţionar principal – 63.72%, Sechelariu Doru Sirius
– 9.07%, Sechelariu Dora Cristiana – 9.07%, Sechelariu Mara – 9.07% şi
Sechelariu Ema Felicia – 9.07%. În 2012 societatea
comercială a avut o cifră de afaceri de 12.974.790 de lei, un profit net de
608.026 de lei și 76 de angajați, conform bilanțului depus la Ministerul
Finanțelor.
”Deșteptarea a fost întotdeauna o școală de presă,
au trecut pe aici toți jurnaliștii din Bacău și, având această tradiție, îi selectăm după
aptitudini și îi pregătim pentru performanță. Adică, dacă au bază și doresc să
fie jurnaliști, e o școală. (...) TV Bacău este cea mai independentă televiziune pe plan local. (...) Vă asigur că la Deșteptarea
banii nu vin cu nicio influență pe nicio cale, deci trustul de presă se susține independent. Nu amestecăm banii din nimic cu trustul de presă
(televiziune, radio și presă scrisă) și banii vin ca publicitate.” (Laudieta
Sechelariu, co-proprietara grupului Deșteptarea, la data documentării)
”La
Deșteptarea nu au fost probleme niciodată cu salariile, toți sunt [angajați –
n.r.] cu carte de muncă. Aș vrea să văd și eu dacă în România funcționează toți
cu acest sistem, nu pe drepturi de autor. (...) Cel
mai mare finanțator al televiziunii Bacău este publicitatea de la clienții
locali. (...) Am avut profit pe anul trecut, dar nu televiziunea
în sine, ci societatea Deșteptarea SA, care are obiectul principal de
activitate editare-tipărire ziare. Noi
avem un ziar care e <<locomotiva
grupului>>. Bugetele sunt independente pe fiecare [activitate
din grup – n.r.].” (Managerul Grupului Deșteptarea)
În februarie 2013, Dumitru Sechelariu a decedat, la
vârsta de 54 de ani30, iar grupul Deșteptarea a rămas în proprietatea
soției sale.
Dumitru
Sechelariu a fost un om de afaceri și un politician controversat31, care
a intrat de mai multe ori în atenția publică, atât pentru problemele pe care
le-a avut cu legea, cât și pentru relațiile sale tensionate cu unii politicieni
(ex.: Viorel Hrebenciuc, Ion Iliescu), oameni de afaceri (ex.: Gigi Becali) și
jurnaliști (ex: Florin Popescu, fost jurnalist al grupului Deșteptarea, dat în
judecată de Dumitru Sechelariu pentru că a publicat pe blog mai multe articole
și sondaje de opinie care i-ar fi lezat imaginea, onoarea și demnitatea32).
În anul 2005, Dumitru Sechelariu a fost reținut de
procurorii anticorupție și a stat în arest preventiv timp de 44 pe zile pentru
fapte de corupție, înșelăciune, abuz în serviciu contra intereselor publice și
asociere în vederea comiterii unor infracțiuni33 (schimburi, achiziții de terenuri, atribuiri
ilegale de lucrări etc.) săvârșite, potrivit procurorilor, în perioada în care
a fost primar. Fostul primar al Bacăului a susținut însă
că arestarea lui s-a făcut la comanda politică a unor politicieni PSD34 (Viorel Hrebenciuc, Ion Iliescu) și a criticat
condițiile „umilitoare” din arest. În 2010,
Sechelariu a fost din nou reținut de procurorii Direcției Naționale
Anticorupție (DNA), pentru cumpărare de influență35, dar Judecătoria Sectorului 1
București a respins cererea DNA de arestare a fostului primar băcăuan36.
Înainte de moartea sa, în februarie 2013, Dumitru
Sechelariu a cerut să fie înmormântat în picioare, ca Alexandru Macedon, și „cu
mâinile afară”, în semn că nu a furat și nu a luat nimic cu el, conform
spuselor sale37.
1 TV Bacău aparținea, la data documentării, companiei Ligone
International SRL (CUI: 15091678), ai cărei
asociați erau: Liviu Goian – vicepreședintele organizației municipale PNL și
președintele Sport Club Bacău (având 40% din acțiunile televiziunii), soția
acestuia, Carmen Gabriela Goian (cu 40% din acțiunile televiziunii), și Ion
Rotaru, fost consilier local din partea PNL (cu 20% din acțiuni)38.
Totodată, directorul de marketing al 1 TV Bacău era fiul principalilor
acționari ai postului.
Televiziunea avea aproximativ 30 de angajați,
iar bugetul operațional al postului a fost de aproximativ 250.000 de euro în
2011, potrivit coordonatorului 1 TV Bacău.
Reprezentanți ai televiziunii au citat un
studiu ARBO Media potrivit căruia televiziunea avea aproximativ 40.000 de
telespectatori pe săptămână, din cei 120.000 de locuitori ai Bacăului.
Conform
datelor de bilanț disponibile la Ministerul Finanțelor, Ligone International
SRL în 2012 a avut o cifră de afaceri de 691.468 de
lei, un profit net de 650 de lei și 30 de angajați.
”O altă modalitate de măsurare a audienței e avalanșa de telefoane
sau de mailuri la emisiunile în direct”. (Coordonator 1 TV Bacău, fost
jurnalist)
Televiziunea
Impuls, cea mai „tânără” televiziune din
Bacău, era deținută formal, la data documentării, de Elvis Nicolae Bodea
(absolvent de Jurnalism) și de Romulus Toma, fiecare având jumătate din
acțiuni. Elvis Bodea a declarat că, în 2012, bugetul televiziunii s-a redus de
la 50.000 de lei la 35.000 de lei pe lună, din cauza problemelor financiare, și
că reprezentanții postului au fost obligați să facă restructurări masive.
Acesta a precizat că prioritatea sa, în calitate de proprietar, era să atragă
bani din publicitate, pentru a face televiziunea autosustenabilă, dar că, la
data documentării, proprietarii
finanțau Impuls TV în proporție de 89%.
”În Bacău
direct mă lovesc de faptul că celelalte televiziuni concurente nu s-au axat pe
profit din Publicitate. (...) E o ambiție să
transform Impuls TV în televiziunea de care are nevoie Bacăul și să o transform
într-o afacere. Autofinanțarea e pe
primul plan.” (Elvis Bodea, proprietar
Impuls TV)
În martie 2013, omul de afaceri Costică Rusu,
fondatorul Impuls TV, totodată finanțator/deținător informal al televiziunii, a
închis televiziunea, invocând probleme financiare. Consiliul Național al
Audiovizualului a anulat licența postului pe 18 iulie 2013. Potrivit
datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor, în
2012 SC Impuls Media Creation SRL (CUI: 29386741) a
funcționat cu 5 angajați, a avut o cifră de afaceri de 28.568 de lei și
a înregistrat o pierdere netă de 55.923 de lei.
Euro TV este televiziunea cu cea mai mare vechime din
Bacău. La data documentării pe teren, televiziunea se confrunta cu cea mai mare
lipsă de investiții, cu numărul de personal cel mai redus, precum și cu cea mai
slabă calitate tehnică, potrivit respondenților. Din aceste motive, unii dintre
cei intervievați au descris Euro TV ca fiind „irelevantă din punct de vedere al
audiențelor”.
”Euro TV a fost <<pe ducă>> tot timpul, inclusiv când făceam eu
emisiune acolo. Nu i-am înțeles dezinteresul patronului.” (Fost jurnalist Euro
TV)
”Euro TV momentan funcționează la cote de
avarie, nu are nici bani, nici producție, nici nimic.” (Proprietar Impuls TV)
În aceeași perioadă (iulie 2012), Euro TV era
operată prin societatea comercială Eco Rino SRL (sediul televiziunii și al
societății se aflau în același loc, în afara orașului), deținută de omul de
afaceri vrâncean Victor Roman, membru PSD din 1997, consilier județean de
Vrancea (ales în 2004, 2008 și în 2012)39.
Victor Roman
este cunoscut pentru faptul că societățile comerciale la care a fost acționar (SC
Roman Impex Prest SRL, SC Eco Rino SRL, SC Sanins SRL, SC Sotirex SA) au
derulat lucrări publice în valoare de milioane de euro40
(asfaltări, deszăpeziri, salubrizare etc.41) cu
instituțiile statului (în special cu primării conduse de PSD42),
preponderent în județele Vrancea, Galați și Bacău43.
În decembrie 2012, Victor Roman a obținut un
mandat de deputat PSD de Vrancea.
Potrivit bilanțului depus la Ministerul
Finanțelor, în 2012 societatea comercială Eco Rino SRL (CUI: 16086327) a avut o
cifră de afaceri de 1.652.998 de lei și un profit net de 304.611 lei și a
funcționat cu 33 de angajați.
Respondenții
din Bacău au desemnat criza financiară drept unul dintre obstacolele majore
întâmpinate de mass-media (locale), din care derivă alte tare ale presei, precum: finanțarea insuficientă din publicitate, imposibilitatea unei
televiziuni de a se autogestiona, dependența de patronate, lipsa investițiilor
în jurnaliști profesioniști și produse editoriale de calitate, remunerația
precară a angajaților, numărul redus de angajați, problemele cu echipamentele
și dotările televiziunilor etc.
”Mediul economic prost, catastrofal,
împiedică televiziunile să fie o afacere. Într-un oraș în care s-au închis aproape 90%
dintre firme sau au plecat, în care șomajul a crescut, în care cantitatea de
bani de pe piață s-a redus drastic, televiziunea înseamnă chestia aia neagră căreia
îi dai drumul și la care se uită cineva și care se finanțează din cele 12
minute [de publicitate – n.r.] din fiecare oră. Or, în
momentul în care un patron, din 300 de angajați, mai are 25-30, nu pot eu să-l
conving să-mi dea reclamă.” (Producător general
Impuls TV)
”De îmbunătățit
este probabil situația economică a orașului, a țării, pentru că sunt niște exigențe care se
abat asupra
fiecăruia dintre noi, nu numai asupra unui ziarist sau a unui director de
instituție.” (Jurnalist din grupul Deșteptarea)
”Televiziunea
locală nu se poate susține doar prin mijloace proprii din publicitate. Neavând
bani, nici tehnica nu este la standardele unei televiziuni naționale. (...) Cred că agenții economici ar trebui să vadă că
mass-media locală le poate oferi o vizibilitate mai mare. Să investească în
presă și să nu aștepte rezultatele imediat.” (Jurnalistă de la 1 TV Bacău)
De asemenea,
lipsa fondurilor pentru realizarea
unor măsurători ale audiențelor pe
plan local ar îngreuna atragerea de publicitate, potrivit unora dintre cei
intervievați – care au indicat necesitatea creării unei structuri care să
reunească televiziunile locale și să suporte costurile unor studii de audiență.
”Nu avem o măsurătoare a audienței. Dacă ar fi prețurile mai mici, ar fi mai
bine, dar nu ne permitem. Dacă s-ar face o asociere pentru televiziunile din
Bacău și să suportăm fiecare o parte din costurile măsurătorilor, ar fi bine,
dar nu există.” (Managerul grupului Deșteptarea)
La
data documentării, administrația locală era dominată de PNL, la nivel de
municipiu, și de USL (alianța PSD-PNL), la nivel județean, potrivit celor
intervievați.
2. Percepția asupra jurnalismului. Influențe
economice și politice
Din cauza
presiunilor economice și politice, jurnaliștii din Bacău au declarat că sunt
deseori împinși spre compromis, marginalizați, forțați de împrejurări să-și
schimbe locul de muncă, să se „refugieze” în online sau să se reorienteze
profesional. În
aceste condiții, mai mulți angajați ai televiziunilor din Bacău au spus că „jonglează”/ se identifică alternativ cu rolurile
de jurnaliști, consultanți de marketing (politic), PR-iști, bloggeri, fotografi
de evenimente, monitori de presă pentru instituții publice/ companii private
etc.
La data documentării, salariile jurnaliștilor
din televiziunile locale din Bacău se situau în intervalul 1200-2000 de lei.
Concomitent,
lipsa de personal din redacții a determinat ca unele funcții din televiziunile
locale să se suprapună, astfel încât unii jurnaliști au ajuns să realizeze și
„știri publicitare”, conform spuselor acestora. Cei mai mulți dintre
intervievați au spus că este
acceptabil ca o televiziune să publice advertoriale, dacă sunt semnalate
corespunzător.
”Primul
dușman al libertății presei este foamea. Faceți un studiu cine dă de mâncare ziariștilor.
Libertatea de exprimare oprimată înseamnă și să nu scrii despre unul. Este cel
mai pervers dușman și cel mai des întâlnit, care conduce
la autocenzură, compromis. (...) Protecția jurnaliștilor în fața
presiunilor politice și economice s-ar face dacă țara aceasta ar depăși
statutul de țară consumatoare, să mai și producă, să existe firme bogate care
să producă lucruri interesante, pe care să dorească să le vândă și care să-și
facă reclamă la televizor.” (Producător General Impuls TV)
„Majoritatea
jurnaliștilor vechi nu mai lucrează în presa tradițională. S-au refugiat în
online sau au alte ocupații. Cred că e o variantă de fugă. Au obosit să se certe cu
patronatele.” (Jurnalist Impuls TV)
”Acum nu mai există în
Bacău jurnaliștii buni. (...) Dai peste
<<dinozauri>>, care trăiesc din altceva decât din presă de fapt. Deci, dușmanii presei sunt și
ziariștii.
În Bacău, dacă
ziariștii ar fi avut mai multă verticalitate, nu s-ar fi ajuns în halul ăsta.” (Blogger local, fost
jurnalist din presa scrisă, la data documentării)
”Jurnaliștii ar trebui să fie plătiți la timp
și decent, să nu fie tentați la o cafea, la chestii micuțe sau mai mari.”
(Jurnalistă de la 1 TV Bacău)
Înregimentarea instituțiilor media în funcție de
interesele politice/ economice ale patronatelor acestora, alături de obediența și neprofesionalismul unora
dintre jurnaliști, decredibilizează
presa locală și „alungă” companiile care vor să investească în publicitate,
potrivit documentării. În plus, asocierea
angajaților cu patronatele instituțiilor pentru care lucrează determină
scepticismul aprioric, eschiva și chiar ostilitatea unora dintre surse în relația cu angajații televiziunilor. De
asemenea, unii respondenții au declarat că patronatele televiziunilor aveau tendința să
angajeze jurnaliști „obedienți” sau „neexperimentați” și că descurajează/ sprijină investigațiile jurnalistice
în funcție de interesele personale.
”Cred că ar fi nevoie ca patronii să înțeleagă
că obedienții te duc în faliment.” (Realizator emisiuni la 1 TV Bacău)
”Atunci când o televiziune nu-i pe profit, de unde pot să
vină banii? De la niște oameni de afaceri care au interese politice.“ (Blogger)
”E un set de probleme principale. Unu: subfinanțarea cruntă. Adică, suntem un fel de somalezi noi. Doi: presa condusă de un singur patron. Monopatronatul este
cancerul presei. Boala supremă este asta. Și implicarea politică a patronului. Fiecare patron de presa
locală are interese politice.“ (Jurnalist Impuls TV)
”O problemă specifică în Bacău este obtuzitatea patronilor care nu înțeleg
televiziunea, presa, în general, ca pe o afacere. O înțeleg ca pe orice altceva, de la floretă la
bâtă, de la cloroform la parașută. (...) Presiunea politică în media este omniprezentă
direct și indirect, prin faptul că unii politicieni ori sunt patroni,
ori controlează patronii [de firme – n.r.] să dea sau să nu dea publicitate.”
(Producător general Impuls TV)
„Îl avem pe domnul Sechelariu ca acționar
majoritar, și dânsul, în ultima perioadă, a fost destul de denigrat și, în
raportul nostru cu instituțiile, am avut foarte mari probleme.” (Manager TV
Bacău)
”Principala
problemă a televiziunilor băcăuane, dar și în țară, este resursa umană, din punctul de vedere al pregătirii. (...) Mă refer și la partea
profesională, cât și la calitatea morală.” (Coordonator 1 TV Bacău)
Reprezentanții
mediului politic intervievați în cadrul acestui studiu au susținut, la rândul
lor, existența subordonării televiziunilor în relație cu interesele
conducerilor acestora. Reprezentanții
PSD și PDL Bacău au declarat că nu aveau încredere în niciuna dintre
televiziunile locale, iar reprezentantul Primăriei (PNL) Bacău a declarat că
singura televiziune locală în care nu avea încredere era TV Bacău, din cauza
ingerințelor patronatului în politica editorială a postului.
”Nu am încredere în niciuna dintre
televiziunile locale, nu le consider independente. Apartenența politică a
divagat mesajul către interesele grupului și persoanelor care dețin presa.”
(Reprezentant PSD Bacău)
”Nu am
încredere în niciuna dintre televiziunile locale pentru acuratețea informației.
(...) Patronatele își impun punctele
de vedere. (...) Au
fost ziariști care au plecat, nu mai există jurnalism serios în Bacău.” (Gabriel
Berca, Președintele PDL Bacău, fost prefect de Bacău în perioada 2005-2008)
”În afară de TV Bacău, consider că celelalte
televiziuni locale sunt echilibrate.” (Reprezentant al Primăriei Bacău, conduse
de Romeo Stavarache, politician PNL)
De asemenea,
o parte a celor intervievați a declarat că presiunile politice asupra
televiziunilor se fac fie prin banii
publici „direcționați preferențial” către instituțiile de presă aservite intereselor unor instituții publice/ unor
politicieni, fie prin faptul că anumiți politicieni cu atribuții de conducere
le indică agenților economici care sunt instituțiile de presă „agreate” să primească
publicitate.
”Există
destul de multe frustrări legate mai ales de partea materială, pe care din
păcate nici ca management nici ca acționariat nu ai cum să le faci să dispară
atât timp cât mai ales instituțiile
statului aruncă discreționar fonduri și netransparent.” (Reprezentant 1 TV Bacău)
Orice primar care are presă va direcționa
publicitate direct prin instituția lui sau prin firmele care au contracte cu
Primăria. (...) Asta a făcut Sechelariu, asta face și Stavarache, asta face și
Mazăre.” (Producător Impuls TV)
Grupul Deșteptarea (și, implicit, TV Bacău, care
face parte din grup) era asociat în plan local cu interesele fostului
politician Dumitru Sechelariu, iar unii dintre foștii
angajați au declarat că
politica editorială era dictată de patronat, conform documentării realizate de
autorii prezentului studiu.
De-a lungul timpului, Consiliul Național al
Audiovizualului (CNA) a sancționat în mai multe rânduri televiziunea lui
Dumitru Sechelariu pentru difuzarea unor emisiuni în care se făceau acuzații fără probe și fără a li se acorda drept la replică
celor vizați. Numeroase sancțiuni CNA au vizat folosirea unui limbaj „injurios” sau „licențios”, „de
natură a afecta demnitatea umană”, de către unii invitați
din studioul TV Bacău sau chiar de proprietarul
televiziunii, în cadrul unor intervenții telefonice în direct sau în calitate
de invitat în studio, fără ca moderatorul să intervină. Cuantumul total al
amenzilor aplicate de CNA în perioada 2011-2012 pentru astfel de derapaje s-a
ridicat la aproximativ 70.000 de lei44. Potrivit unora dintre
respondenți, emisiunile sancționate sau somate de CNA proferau critici
și acuze la adresa unor rivali politici ai patronatului
sau asupra concurenței din mediul de afaceri, iar un accent special l-au avut
emisiunile pe tema conflictelor dintre fostul primar al Bacăului
– Dumitru Sechelariu – și actualul primar – Romeo Stavarache. De asemenea, cei
intervievați au precizat că disputele dintre cei doi politicieni au generat
numeroase acționări reciproce în înstanță și au împărțit presa locală în două
sfere, în funcție de sprijinul asumat sau informal acordat uneia sau alteia
dintre părți (cele două „baricade” ale presei fiind reprezentate cu precădere
de grupul Deșteptarea, al familiei Sechelariu, pe de o parte, iar, pe de altă
parte, de 1 TV Bacău, aparținând unor membri PNL, și de Ziarul de Bacău,
deținut de Liviu Cenușă, vărul primarului Romeo Stavarache - PNL).
Purtătorul
de cuvânt al Primăriei Bacău a declarat că patronatul TV Bacău folosea grupul media
Deșteptarea în interes personal, pentru a „șantaja” administrația locală, motiv pentru care postul prezenta informații
„false”.
”Bacău TV
este o televiziune cum n-ar trebui să fie, pe același palier cu Deșteptarea.
Vorbele ne sunt distorsionate. (...) 90% dintre plângerile [către CNA – n.r.]
vin de la mine. Patronul folosește televiziunea în interes personal. (...) Am
trimis sute de drepturi la replică la TV Bacău și Deșteptarea în opt ani, dar
nu se publică. (...) În cazul TV Bacău asimilez această politică ca o politică de șantaj la adresa administrației. (...) Este <<antipresă>> acolo.”
(Ionuț Tomescu, purtător de cuvânt al Primăriei Bacău, fost ziarist)
„E o <<hinghereală>> acolo [la
TV Bacău –
n.r.]
contra dușmanilor patronului.” (Blogger local)
”Politica editorială TV Bacău este în funcție
de interesul patronului pe termen lung sau scurt.” (Reprezentant PSD)
Directorul
editorial al grupului Deșteptarea, totodată jurnalist în același grup, a
afirmat că angajații grupului își fac meseria „cu bună-credință”, dar că TV
Bacău se confruntă deseori cu sancțiuni CNA pentru neacordarea dreptului la
replică din cauză că multe persoane vizate de materialele televiziunii și, mai
cu seamă, membri PNL, nu ar accepta să răspundă la solicitările de informații
ale jurnaliștilor și la invitațiile în studio. Reprezentanții postului au
declarat că politicienii locali de la
Partidul Național Liberal, din care face parte actualul primar Romeo
Stavarache, ar avea „interdicție” să vină la emisiunile televiziunii, motiv pentru care refuză orice invitație în
platourile TV Bacău. Totodată, directorul editorial a spus că, de când este
angajat al instituției (din anul 2009), patronatul nu le-ar fi impus niciodată
lui sau colegilor săi să publice sau să blocheze apariția unor materiale, din
motive politice sau economice. Managerul grupului a mai afirmat că singurele
situații când ar fi oprit materiale de la publicare au fost „când s-au făcut
acuze gratuite, fără documente”.
La rândul său, Laudieta Sechelariu,
co-proprietara grupului și soția acționarului majoritar al societății SC
Deșteptarea SA (la data documentării pe teren), a negat ingerințele editoriale
din partea patronatului și a spus că unii dintre foștii angajați ai grupului ar
lansa „atacuri nefondate” la adresa familiei Sechelariu.
”În România
(...) e un modus operandi acum: oamenii se retrag din a oferi o replică sau
măcar o declarație în raport cu o anumită speță prezentată și, sigur, CNA,
care-și vede de treabă, ține cont de faptul că în respectiva emisiune nu s-au
reliefat toate pozițiile. Și sigur că respectiva emisiune sau televiziune
este amendată, avertizată ș.a.m.d. E extrem de bine statuată chestiunea asta,
cel puțin în Bacău. (...) Eu am o redacție de oameni care nu sunt cumpărați, nu sunt
<<cumpărabili>> și care niciodată n-au pus mâna pe ce nu era al lor. (...) Patronatul își asumă niște lucruri în momentul în care investigațiile mele sau
ale altor colegi sau anumite reportaje dau la iveală o stare neconformă de
lucruri,
ca să folosesc eufemismul ăsta,
stare neconformă cu legea, cu năzuințele europene, poate, sau cu alte probleme,
de altă natură. Își asumă. Cunosc alți patroni care stau bine-merci la umbra unor
complicități și care au bani, stau liniștiți, nicio problemă,
nu-și aprind paie-n cap. Însă Deșteptarea e și cel mai vechi ziar, e și cel mai
bine consolidat aici, în zona asta a Bacăului, și ar fi impropriu, din punctul
meu de vedere, să ne trezim acum că facem altceva decât ce ar trebui să facem
în el, și anume – presă.” (Directorul editorial și jurnalist al grupului
Deșteptarea, începând cu anul 2009)
”Dacă-i
întrebați pe alții, spun că eu fac totul la Deșteptarea, dar nu-i așa. (...) Am avut un proces cu un fost jurnalist de la Deșteptatea, care a scris apoi pe online, și am câștigat. A fost
un atac la persoană destul de urât. Eu, în general, sunt pacifistă, dar a fost
o acțiune făcută pentru toți - am fost atacați eu, soțul meu și cumnatul meu,
s-au spus niște vorbe aiurea, pentru că așa consideră unii că e cel mai corect
să spui ce crezi. Părerea
mea e că oricine poate să creadă orice, dacă poate demonstra un anumit lucru.
Să demonstreze. Nu m-a acționat nimeni în instanță pentru poziția mea de aici,
n-am nicio problemă, sunt corectă.” (Laudieta
Sechelariu, co-proprietara grupului Deșteptarea, la
data documentării)
”Cei de la PNL nu au dat curs niciodată invitațiilor
de a veni la emisiuni, tocmai de aceea
am avut mari probleme cu CNA că am avut dezechilibru. La [alegerile
– n.r.] locale, am luat somații și amenzi, cu toate că moderatorul spune
că l-am invitat pe primar. Avem și scris că l-am invitat, niciodată nu ne
răspunde.” (Manager TV Bacău)
Televiziunea
1 TV Bacău a fost descrisă de mai
mulți respondenți ca fiind „televiziunea
primarului”, „pro PNL”. Printre
motivele invocate pentru această asociere s-au numărat: faptul că doi dintre
patronii televiziunii, Liviu Goian și Ion Rotaru, sunt membri PNL (formațiune
politică din care face parte primarul Bacăului, Romeo Stavarache), abordarea
editorială a postului „favorabilă” administrației publice locale, și faptul că
această televiziune și afacerile patronului Liviu Goian ar fi beneficiat de o
pondere însemnată a finanțărilor/ contractelor din bani publici.
În ultimii ani, CNA a sancționat în mai multe rânduri 1 TV Bacău
pentru dezechilibre în prezentarea subiectelor politice. În anul 2012, CNA a acordat televiziunii trei
somații publice pentru încălcarea prevederilor legale care stabileau condițiile
difuzării de informații privind: alegerea autorităților administrației publice
locale45, desfășurarea referendumului privind demiterea
Președintelui României46 și desfășurarea campaniei electorale pentru
alegerea Camerei Deputaților și a Senatului47.
Astfel, CNA a constatat un „dezechilibru vădit” (în favoarea USL), în perioada
18-24 mai 2012, deoarece emisiunile și dezbaterile electorale realizate de 1 TV
Bacău nu au asigurat condiții echitabile, echilibrate și corecte pentru toți
competitorii din campania electorală pentru alegerea autorităților
administrației publice locale. Potrivit CNA, „în cadrul emisiunilor electorale
difuzate în intervalul 11-24 mai 2012 competitorii electorali ai USL şi PNL au
fost prezenţi de câte 2 ori, iar în cele de dezbatere electorală difuzate în
perioada menţionată, competitorii
electorali USL au participat de 3 ori, în timp ce reprezentanţii celorlalţi
competitori electorali nu au fost prezentaţi deloc în acest tip de emisiuni”.48 În iulie 2012, CNA a sancționat din nou 1 TV Bacău
cu somație publică, motivând că „în cadrul emisiunilor de dezbatere
difuzate în perioada 16 – 22 iulie 2012 numărul participanţilor care au
exprimat puncte de vedere pentru şi împotriva demiterii Preşedintelui României
nu a fost egal, în sensul că punctele de vedere exprimate pro demiterea
Preşedintelui României au fost în număr de 3, iar contra demiterii, 9”49. Nu în ultimul rând, în noiembrie 2012, 1 TV Bacău a
primit o altă somație publică din partea CNA deoarece, în cadrul emisiunilor
informative cu privire la campania electorală pentru alegerea Camerei
Deputaților și a Senatului competitorii electorali au avut un număr
dezechilibrat de prezențe, după cum urmează: USL - 110 prezenţe, ARD – 45
prezențe, PP-DD – 19 prezenţe, PER – 13 prezențe, UDMR – 13 prezențe, în timp
ce alţi competitori electorali nu au beneficiat de nicio prezenţă50.
În iunie 2012, Consiliul Național al
Audiovizualului (CNA) a sancționat 1 TV Bacău cu somație publică, deoarece „sub pretextul unei autopromovări, radiodifuzorul a
prezentat publicului informaţii cu caracter electoral, laudative la adresa
d-lui Romeo Stavarache, primar al
municipiului Bacău, candidat din partea USL la aceeaşi funcţie, deşi campania
electorală pentru alegerile locale se încheiase”51.
Potrivit deciziei CNA, „în perioada 08 - 10.06.2012,
postul de televiziune 1 TV Bacău a difuzat în cadrul calupurilor promoţionale
un spot propriu de promovare, spot care a avut ca şi fundal sonor imnul
electoral al PNL. Spotul a avut la început şi la final înscris pe ecran mesajul
<<Bacăul este numărul 1 în inimile noastre>>, având afişată sigla
postului 1 TV. În spot au fost derulate imagini din municipiul Bacău, imagini
cu Spitalul Municipal, cu pasajul subteran, cu bazinul de înot, cu Sala
Sporturilor şi cu zona pietonală din centru oraşului, imagini care se regăsesc
şi în spotul electoral al candidatului USL la Primăria Municipiului Bacău, dl.
Romeo Stavarache”52.
Reprezentanții 1 TV Bacău au declarat că
(sancțiunile CNA pentru) dezechilibrele prezentării unor subiecte politice sunt
cauzate de refuzul unor invitați de a veni la emisiuni, fapt care, potrivit
acestora, ar fi fost adus în atenția CNA.
De asemenea,
coordonatorul postului, fost jurnalist, a declarat că 1 TV Bacău nu favorizează
PNL în emisiuni, dar că poziția
publică a televiziunii coincide cu viziunea primarului și a unei zone din PNL. Jurnaliștii 1 TV Bacău intervievați
în cadrul acestui studiu au declarat că au o relație „corectă” cu mediul
politic local, că au libertatea să-și aleagă singuri subiectele și că nu li
s-au impus/ retras de la difuzare materiale, de către patronat sau management,
din considerente politice și/sau economice. Totodată, doi
jurnaliști ai televiziunii au declarat că nu țin cont de interesul
administrației locale, deoarece acesta este rolul comunicatorilor instituțiilor
publice.
”CNA dă
multe sancțiuni pe dezechilibru pentru că nu vin cei pe care vrei să îi inviți.
(...) Nu cred că producătorii riscă o amendă a CNA
să te usuce la buzunar, doar așa, de dragul unei emisiuni.” (Jurnalistă 1 TV
Bacău)
”Nu cred într-o presă
locală independentă și nu văd de ce ar fi. Cred că o presă locală trebuie să-și asume
crezurile, susținerile și așa mai departe, pentru că ar minți dacă ar spune că
este independentă. Crezurile de la 1TV
Bacău sunt dezvoltarea Bacăului într-un anumit mod și am încercat să ne ținem
de felul în care am privit noi dezvoltarea Bacăului. De exemplu, să nu se mai fure atât. Să fie făcute
numirile cât de cât pe criterii de competență. Iar mediul politic mai degrabă
să nu facă, decât să facă. Cred că acum lucrurile stau așa într-o mai mare
măsură decât atunci când am apărut, dovadă că suntem și singura instituție de
presă din Bacău care trecând și prin criză nu am dat niciun om afară, în timp ce
toți ceilalți ori s-au închis ori nu e instituție care să nu fi dat afară
oameni. (...) Nu e o favorizare a
PNL-ului în televiziune, ci a unui anumit mod de a privi lucrurile, care se
întâmplă să coincidă cu felul în care uneori primarul vede lucrurile, nu PNL. Mai
degrabă coincid pozițiile noastre publice vizavi de felul în care vrem să se
dezvolte Bacăul cu viziunea pe care o are primarul actual sau zone din PNL.” (Coordonator 1 TV Bacău)
”Cred că la
noi este unul dintre puținele locuri din Bacău unde pot să mă duc în biroul la șeful meu fără să-mi
tremure hainele de pe mine. Noi și
stăm toți împreună, iar, dacă am ceva să spus, spun, dacă am nevoie de ajutor,
mă ajută, dacă nu știu ce să fac astăzi, vedem ce putem construi. (...) Toată lumea zice că suntem televiziunea primarului, dar domnul primar trece maxim o dată la trei luni
pe aici, și atunci în calitate de invitat la o emisiune. Și semnătura
primarului nu am văzut-o pe niciun stat de plată. (...) Patronatul este apropiat de PNL, dar nu cred că
asta se vede și pe sticlă. Pentru că dacă a fost vreo problemă în primărie, în
partid, întotdeauna am reflectat-o, nu a fost niciodată ceva ce nu am făcut.” (Jurnalistă de la 1 TV Bacău)
”Cum e
posibil să-ți iei somație de la CNA pentru o prostie de-asta care nu folosește
nimănui? Să pui imnul PNL pe clipul de identitate al
postului – îți strici și ultima urmă de credibilitate dacă faci chestia asta.”
(Blogger local)
”1TV Bacău a fost mereu pro PNL. E greu să te
detașezi de acționariat.” (Reprezentant PSD)
Impuls TV (denumită inițial Puls TV) a aparținut omului de
afaceri Costică Rusu, apropiat al Partidului Democrat Liberal53, și
a fost pentru scurt timp stație locală afiliată televiziunii naționale Antena
1, dar grupul Intact a reziliat contractul fără să furnizeze vreo explicație
oficială, potrivit celor intervievați. O parte a respondenților a declarat că
rezilierea s-ar fi produs pentru că omul de afaceri Rusu ar fi încercat să
impună o politică editorială favorabilă PDL.
Deși Costică
Rusu s-a retras la nivel formal din acționariatul Impuls TV, omul de afaceri a
continuat să investească în televiziune, dovadă fiind și faptul că el a și
închis-o, în martie 2013, la aproximativ doi ani de la înființarea acesteia.
Costică Rusu a oprit emisia Impuls TV fără să se consulte cu Elvis Bodea,
proprietar formal al televiziunii, declarând că, din lipsă de fonduri, trebuia
să vândă o parte din echipamente pentru a achita salariile restante ale
angajaților54.
Trei jurnaliști locali (Cătălin Bejan55 - fost angajat Impuls TV, Răzvan Bibire56,
Florin Popescu57) au scris în mediul online că motivul real ar fi
fost legat de faptul că omul de afaceri ar fi încercat să folosească
televiziunea împotriva președintelui Consiliului Județean Bacău, Dragoș Benea
(PSD), pentru a-l șantaja.
”A venit (...) asociatul meu, domnul Costică Rusu, și a tras pur
și simplu cablurile din prize, fără să știu exact din ce motiv. Le-a spus
salariaților că el nu mai poate susține financiar televiziunea, deși de un an
de zile numai eu aduc bani în această firmă. I-am zis să mai aștepte măcar până
pe 15 martie, pentru că mai avem contracte cu diverși colaboratori. Nu știu
exact ce se va întâmpla în continuare. Poate o să ajung cumva la o înțelegere
cu domnul Rusu. Dacă nu, eu oricum vreau să continui în vreun fel cu acest
proiect, într-o altă locație, cel mai probabil într-o variantă ceva mai redusă,
cu doar cel mult două studiouri, cu o tehnică mai redusă.”58 (Elvis Bodea, proprietar Impuls TV)
”Ce a
cerut Costică [Rusu – n.r.]: Timp de o lună de zile (sau până la alegerile din PSD)
Dragoş Benea să fie <<futut>> câte o oră în fiecare zi. Nu o zi pe
săptămână, nu 5-10 emisiuni, nu ştiri, nuuuuuu. Toată luna şi duminica dacă se
poate. <<Futaiul>> trebuia să fie de la 20.00 la 21.00 sub sigla
<<Faţă în faţă>>, adică fix în emisiunea produsă şi moderată de
subsemnatul. Nu în alte emisiuni, nu pe alt segment orar, ci fix la mine în
emisiune. Eu cred că era puţin confuz, când cerea astea pentru că nu ştia nici
măcar ce să-i reproşăm lui Benea sau cine ar putea fi invitat într-un asemenea
tocşou.”59 (Relatare de pe
blogul lui Cătălin Bejan, fost jurnalist Impuls TV)
La data
documentării pe teren (iulie 2012), reprezentanții Impuls TV au declarat că se
axau preponderent pe subiecte sociale și „știri pozitive” și că materialele pe teme politice erau supervizate de
patronul Elvis Bodea, pentru a preîntâmpina dezechilibrele în relatări. În cei doi ani de activitate,
televiziunea nu a primit nicio sancțiune CNA pentru derapaje în prezentarea
vieții politice locale.
3. Relația în redacție
Relațiile din redacțiile televiziunilor din
Bacău (dintre jurnaliști, dintre angajați și management) au fost descrise ca
fiind „colegiale”, „de parteneriat”, „de colaborare”.
Pe de altă parte, relațiile dintre
instituțiile de presă au fost descrise drept „concurențiale” sau chiar
„ostile”, iar unii respondenți au declarat că acestea depind de relațiile
dintre cei care conduc (direct sau informal) televiziunile.
Ziariștii
locali au declarat aproape în unanimitate că nu există solidaritate la nivel de breaslă în Bacău.
”Relația dintre televiziunile din Bacău nu
este chiar pozitivă, pentru că e concurență, e ceva necesar. Dar dacă 1 TV
Bacău e a primarului și TV Bacău e a lui Sechelariu, automat sunt probleme
între ele. Deci, nu este o relație pozitivă.” (Managerul grupului Deșteptarea)
”Nu e nicio
relație [între 1 TV Bacău și celelalte media din Bacău], nu avem de ce să avem
o relație. Cooperative în care să se păcălească fiecare cu fiecare să facă alții, reporteri de teren care pasează imaginile la alți zece. Astea sunt niște jeguri, pe românește spus.
(...) Nici nu avem cum să ne dăm seama
de valoarea cuiva dacă știrile pe care le produce sau imaginile nu sunt ale lui, le ia din altă parte.” (Coordonator 1 TV Bacău)
”Ziariștii între ei se atacă reciproc, politicienii
sau alte persoane nu atacă ziariștii.”
(Reprezentant PSD Bacău)
4. Relația cu autoritățile locale
În ceea ce privește relația cu instituțiile publice
din Bacău, reprezentanții televiziunilor au declarat că se lovesc deseori de un
„blocaj” al informației determinat de lipsa de profesionalism a comunicatorilor
din instituții sau de abordarea netransparentă a conducerii unora dintre aceste
structuri. O parte a respondenților a precizat că, în acest context, tratează
informațiile primite cu suspiciune. De asemenea, intervievații de la TV Bacău au declarat că se confruntă cu opacitatea
instituțiilor statului și a Primăriei Bacău, care ar fi determinată de „politizarea
excesivă” a acestora. În replică, purtătorul de
cuvânt al Primăriei Bacău a declarat că instituția răspunde la solicitările de
informații ale tuturor jurnaliștilor și bloggerilor locali.
Din
documentare a mai reieșit că toți
bloggerii din Bacău au acreditare la instituțiile publice. Astfel, chiar dacă mulți dintre jurnaliștii
locali au „migrat” pe Internet (bloguri, site-uri unde sunt afiliați mai mulți
foști jurnaliști din presa tradițională etc.), ei sunt în continuare acreditați
la instituțiile publice și invitați la evenimente organizate de autoritățile
publice sau de mediul privat.
”Un fenomen foarte important: politizarea asta
excesivă a tuturor structurilor și palierelor din zona vieții comunitare, a
administrației locale, a instanțelor bunăoară - tipul ăsta de ingerință pur și
simplu te strânge de gât la un moment dat. (...) Toate instituțiile controlate
politic, la comanda cuiva, vor manifesta un anumit tip de ostilitate în raport
cu cei care doresc să investigheze, cei care doresc să verifice niște lucruri
s.a.m.d. Și de-aici încolo intrăm într-o discuție cu privire la interesul
public, pe de-o parte, și cu privire la comportamentul instituției publice care
nu este satrapia nimănui și nici curtea nimănui, ci trebuie să comunice cu o
instituție media, dincolo de acea cerere faimoasă 544, care oricum e tratată în
bătaie de joc.” (Jurnalist TV Bacău)
”Primăria ne răspunde destul de dificil la
întrebări, pe 544 răspunsurile vin în 30 de zile.” (Laudieta Sechelariu,
proprietara TV Bacău)
”Autoritățile locale nu sunt deschise, nu au
dialog cu televiziunile care mai supără și mai spun adevărul. Este o comunicare
foarte proastă, numai pe legea 544, atât, și se răspunde [la solicitările de
informații – n.r.] în 30 de zile. (...) Administrația locală, prin tot ceea ce
înseamnă instituții pe care le controlează, oferă cât mai puține declarații, și
numai prin purtătorul de cuvânt, care nu spune nimic. (Managerul grupului
Deșteptarea)
”Instituțiile
publice sunt ori blocate, ori bramburite, populate cu tot felul de ființe care
– începând cu <<vârfurile>>, care au singura scuză poate că se
schimbă foarte des și nu au timp să înțeleagă exact cum merg lucrurile – nu vor să vorbească, pentru că a ieși în față este
periculos. Sunt doar câteva instituții
care mai au purtători de cuvânt cât de cât profesioniști. (...) Uneori, când
ceri o situație de la trei instituții și le pui alături, zici că așa ceva nu
există. Transmiți o informație sub
rezerva că tu ai verificat-o, dar nu ești convins că așa e. Sursa nu-ți oferă
siguranță.” (Producător General Impuls
TV)
5. Soluții pentru un jurnalism de calitate
Intervievații
au acordat în medie nota 7 pentru
calitatea jurnalismului din televiziunile băcăuane.
În ceea ce privește îmbunătățirea calității
jurnalistice, una dintre soluțiile propuse a fost investirea resurselor (timp,
bani etc.) în pregătirea și instruirea jurnaliștilor, atât de către redacții,
cât și la nivel individual. Respondenții băcăuani au declarat că simt nevoia
unor cursuri de specializare pe teme de: documentar de televiziune, dicție,
știri sportive, montaj, management de presă, jurnalism de investigație etc.
„O parte a presei din municipiul Bacău se confruntă cu necunoașterea limbii române, în primul rând, nu cu lipsa
de performanță în materie de investigație TV, de anchete, de
reportaje.” (Director editorial și jurnalist al grupului Deșteptarea)
”Jurnaliștii
trebuie să fie lăsați să meargă la cursuri, sau să treacă o dată pe an printr-un curs, să citească,
să se documenteze în continuare.” (Jurnalistă de la 1 TV Bacău)
„Nota pentru
jurnalism [în Bacău – n.r.] este 7. Soluții pentru creșterea notei sunt multe.
Televiziunile mai bogate ar trebui să angajeze mai mulți oameni să le lase timp
să se instruiască.” (Producător Impuls TV)
”Un
jurnalist de calitate este un jurnalist care simte o documentare și stăpânește
limba română, ceea ce în ultima perioadă cam lasă de dorit. Unii pun virgulă
între subiect și predicat, nu știu să facă legături între niște documente, să
le interpreteze și să le lege. Deci, jurnaliști adevărați acum nu există în
Bacău, chiar sunt foarte puțini. (...) Reportajele, anchetele – foarte puțini jurnaliști
reușesc să ducă acest gen jurnalistic până la capăt, din motive de profesionalism,
nu din lipsă de bani.” (Managerul
Grupului Deșteptarea)
Respondenții
au accentuat necesitatea ca jurnaliștii să înțeleagă că profesionalismul lor și
protejarea de ingerințele politice sau economice depind în mare măsură de
asumarea responsabilității individuale. Conform
declarațiilor, jurnaliștii, pentru a face presă de calitate, trebuie să nu
răspundă comenzilor politice/ economice ale patronatului, cu riscul de a avea o
relație tensionată cu acesta.
”Dacă jurnaliștii refuză comenzile, nu-i dă afară. (...) Dacă au condei, știu meserie, au cunoștinte teoretice
și legislative în spate, nu pot păți nimic, asta-i convingerea mea.” (Blogger
local, fost jurnalist – la data documentării)
”Eu cred că un jurnalist adevărat își
face meseria și poate să și-o facă oricând și oricum”. (Laudieta Sechelariu,
proprietară TV Bacău)
”Un jurnalist de calitate este cel care poate
să-i spună șefului nu, care atunci când intră într-un birou nu leșină nimeni de
plăcere pentru că îl vede, un jurnalist care poate lase <<loc de
bună-ziua>> și are coloana vertebrală cu toate vertebrele.” (Jurnalistă 1
TV Bacău)
”Un jurnalist de calitate este un jurnalist
extrem de bine documentat, care poate să înțeleagă ce înseamnă să facă în
lucrurile mici compromisuri și ce înseamnă să nu facă în lucrurile importante
compromisuri.” (Coordonator 1 TV Bacău)
Majoritatea celor intervievați și-au declarat
neîncrederea în sindicatele menite să le apere drepturile și au criticat „birocrația
excesivă”, punerea sindicatelor în slujba intereselor liderilor acestora și
lipsa unor exemple suficiente de susținere a jurnaliștilor din presa locală de
către sindicatele de la nivel central.
„Nu simt nevoia unui sindicat, cred că pot
să-mi reprezint și singură interesele, și dacă am o problemă cu patronatul.” (Jurnalistă
de la 1 TV Bacău)
”Nu am aderat la sindicat. Orice organizație
la nivel central în presă nu reușește să-i atragă pe cei din provincie, eu asta
am simțit.” (Managerul grupului Deșteptarea)
”Dacă ar fi un sindicat, aș adera, dar nu o
adunătură de oameni care stau și beau și apără mai mult patronii.” (Realizator
emisiuni la 1 TV Bacău)
”Nu simt deloc nevoia unui sindicat. De ce să
ne afiliem unei birocrații?” (Coordonator 1 TV Bacău)
”N-am încredere în asociațiile sindicale. Nu știu ce ar
putea face un sindicat ca să mă convingă.” (Jurnalist Impuls TV)
Eventualitatea introducerii unei legi a presei
a fost descrisă de unii intervievați ca fiind o amenințare la adresa libertății
de exprimare, o modalitate de a „încorseta” presa și de a o subordona politicului,
în vreme ce alți respondenți au declarat că o astfel de inițiativă legislativă
ar putea să mai reducă din derapajele de la nivelul breslei și ar proteja
jurnaliștii de ingerințele editoriale ale patronatelor și ale celor interesați
să „controleze” presa.
”Sunt pentru
legea presei, pentru că, la fel ca orice domeniu, ca orice grup social sau
profesional, cred că e nevoie de unele
linii de ghidaj ca să nu existe derapaje. E ca la legea fiscului, faptul că nu știi legea
nu te scutește de eventuala încălcare. Autoreglementarea uneori nu e
suficientă.” (Jurnalistă de la 1 TV Bacău)
„O lege a presei ar trebui să protejeze
ziariștii pe calomnie. Dacă spui niște adevăruri și ai documente, de ce să fii
luat și să mergi prin tribunale? Autoreglementarea nu are nicio eficiență.”
(Manager Deșteptarea)
„Regulamentul de ordine internă precizează că
toți cei de aici au voie doar la o cafea sau o apă la conferințele de presă, nu
au voie fursecuri, pișcoturi și alte prostii, nici măcar atât.” (Coordonator 1
TV Bacău)
„Eu nu cred
că e nevoie de o lege a presei, cred că legile care sunt în vigoare trebuie să
fie respectate și interpretate corect, și atunci nu cred că e nevoie de o lege
a presei, o lege a strungarilor sau o lege a mecanicilor auto. Cred că legile
sunt aceleași pentru toată lumea. (...) Păi, dacă apar derapaje... În regulă,
îi sancționează audiența sau justiția dacă sunt dați în judecată. Dacă nu, își
pierd credibilitatea.” (Coordonator 1 TV Bacău)
„Nu se poate face o lege a presei. Cine-o face și ce scrie în ea? (...) Dacă o face Iisus în
persoană, tot nu iese bună. N-are cum!” (Blogger local)
”Există coduri deontologice. Și? Cine le respectă? Când intră în campanie, toată lumea înnebunește. Nu mai zic de perioada de dinainte de campanie. Toată
presa înnebunește. Oameni care par echilibrati, cu o lună înainte de alegeri încep să
aibă pareri tot mai îngroșate.” (Blogger local)
„O lege a presei ar fi catastrofală din simplul motiv că sistemul nostru juridic ar
încorseta presa.” (Jurnalist Impuls TV)
„O lege a presei ar fi binevenită dacă ar fi și implementată, să
fie respectată. Ar fi utilă dacă ar
obliga deținătorii [de televiziuni – n.r.] să nu mai folosească presa ca armă.” (Reprezentant PSD Bacău)
Televiziuni „arondate” politic în Brașov
1. Context
La data
documentării pe teren60, în Brașov funcționau staţiile locale ale
televiziunilor centrale Pro TV, Realitatea TV, Antena 1 şi B1 TV (emisiunile acestui
post erau difuzate în proporție de aproximativ 80% de televiziunea brașoveană
RTT), iar principalele televiziuni brașovene cu program local consistent erau
TVS, Mix TV, Mix 2 TV și Nova TV.
Televiziunea
NOVA TV aparţinea de societatea comercială NOVA AS SRL,
potrivit datelor furnizate de CNA, şi era deţinută, la nivel formal, de Ciprian
Riicean, care, potrivit spuselor sale, era şi managerul, editorul, producătorul
și coordonatorul televiziunii. De asemenea, administratorul societății care
opera televiziunea era Silvia Niță, soția politicianului PSD Constantin Niţă,
fost proprietar al televiziunii. Ciprian Riicean, unicul acționar al
televiziunii NOVA, la data documentării pe teren, a declarat că a lucrat în
prealabil la una dintre companiile deţinute de Silvia Niţă.
Potrivit managerului Nova TV, postul se
autofinanțează din publicitate și are o mică pondere de contracte încheiate cu
instituțiile publice. Ciprian Riicean a declarat că bugetul televiziunii pe
anul 2011 a fost de aproximativ 150-200.000 de euro și că a existat „un mic
profit”.
Asociații
Nova AS SRL (CUI: 15801120) sunt: Bucur Adrian –
42.8571428571%, Mendea Fănel – 28.5714285714%, Bîrsan Mircea Lucian – 14.2857142857% și
Jeleriu Tudor – 14.2857142857%. Conform datelor de bilanț disponibile pe
site-ul Ministerului de Finanțe, societatea comercială a avut în
2012 o cifră de afaceri de 220.271 de lei,
un profit net de 12.639 de lei și a funcționat cu 5 angajați.
”Nu există un finanțator principal al televiziunii, practic
se autofinanțează din ceea ce reușește să producă. Există firme care dau
publicitate. Nu există unul, să spunem, cel mai mare, practic sunt contracte pe
care le ai o lună, două, trei. Noi, de la instituții publice, avem foarte
puțin, cu diferite primării care atunci când fac [anunțuri – n.r.] la toate
televiziunile fac și la noi, sunt câteva primării care, în perioada
sărbătorilor de iarnă, doresc să spună câteva urări pe post, și nu fac numai cu
noi.” (Ciprian
Riicean, acționar, manager, editor, coordonator și producător al grupului Nova
Press)
Televiziunile
Mix TV şi Mix 2 TV Braşov, operate de SC Canaris SRL (CUI: 3051742), erau
deținute, la data documentării pe teren, de Aristotel Adrian Căncescu,
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov. Directorul administrativ al grupului
media din care fac parte cele două televiziuni, alături de mai multe posturi de
radio, o televiziune la Făgăraș, şi un ziar61,
era Antonin Viorel Căncescu, fratele Preşedintelui Consiliului Judeţean.
Directorul editorial al grupului Mix, Onelia Pescaru, totodată realizatoare de
emisiuni şi coordonator al jurnalului de ştiri, a declarat că a fost pentru
scurt timp membru de partid şi a candidat din partea PNL pentru un loc în
Camera Deputaţilor în 2008, dar că a demisionat din partid şi s-a întors în
presă după alegeri. Potrivit unora dintre respondenții din cadrul acestui
studiu, grupul Mix beneficia de o pondere mare a finanțărilor din bani publici,
atribuite preferențial.
Conform bilanțului depus la Ministerul de Finanțe,
în 2012 societatea comercială care operează licențele televiziunilor Mix TV și
Mix 2 TV Brașov a avut o cifră de afaceri de 1.200.296 de lei, un profit net de
553.996 de lei și 31 de angajați.
”Președintele Căncescu este în permanent conflict de interese cu
televiziunea lui, face reclamă de la instituție sau de la instituțiile
subordonate Consiliului Județean, face reclamă și plătește.” (Reprezentant PDL
Brașov)
Televiziunea
TVS Braşov, deţinută de SC Fastpromo SRL (CUI: 13703851),
aparţinea, la data documentării, omului de afaceri Gheorghe Maftei62,
acționar și în cadrul companiei RCS-RDS. Asociații companiei sunt:
Maftei Gheorghe – asociat principal – 95% și
Paraschiv Adrian Silviu – 5%. Conform bilanțului depus la Ministerul
Finanțelor, SC Fastpromo SRL a avut în 2012 o cifră de afaceri de 934.088 de lei, un
profit net de 364.576 de lei și un număr de 18 angajați.
De asemenea,
TVS împărțea același sediu cu televiziunea Digi24 Brașov, deținută de RCS-RDS63.
Potrivit reprezentanților TVS, cel mai mare finanțator al televiziunii, la data
documentării pe teren, era patronatul. Televiziunea TVS mai avea un sediu în
Craiova, însă, potrivit celor intervievați, cele două redacții nu colaborau și
nu făceau schimb de informații, ci se rezumau la prezentarea subiectelor locale
din regiunile aferente.
”Digi este un alt concept de televiziune, TVS-ul este al concept,
s-a creat și consolidat în timp de la ceea ce știm că și-au dorit oamenii să
vadă. Digi vine cu un concept care pornește de la teorie la practică.” (Ovidiu
Grădinar, coordonator editorial și jurnalist TVS
Brașov)
Lipsa
investițiilor în publicitatea TV pe plan local se numără printre cele mai stringente dificultăți
întâmpinate de televiziunile brașovene, au declarat respondenții. O consecință
directă a lipsei de fonduri cu care se confruntă posturile este aceea că
audiențele televiziunilor din județ sunt măsurate în principal de partidele
politice, în preajma campaniilor electorale, pentru a stabili pe ce posturi TV
sunt mai vizibile mesajele politice. O parte a celor intervievați a declarat că
aceste măsurători pot fi viciate de interesele celor care le operează și că
depind de preferințele pe care le manifestă candidații la alegeri pentru o
televiziune sau alta. Unii intervievați au indicat telefoanele și contactul
direct cu telespectatorii ca fiind o altă formă de a măsura impactul/ audiența
emisiunilor.
„Sunt probleme financiare, legate de lipsa finanțării și de
faptul că societățile comerciale nu mai au bani să bage în publicitate. (...)
Cred că este o problemă generală,
care se aplică la nivelul întregii țări. Este foarte clar că, dacă economia nu merge, nici televiziunea, la fel și
radiourile, că suntem în aceeași situație.” (Ciprian Riicean, acționar,
manager, editor, coordonator și producător al grupului Nova Press)
”Este clar
că la toate televiziunile problema financiară este cea mai importantă, pentru
că noi trăim din publicitate și, atunci, problemele dacă sunt cum sunt, atunci
automat nici firmele nu dau drumul la bani.” (Realizatoare
emisiuni TVS)
„Nu avem posibilitatea măsurării electronice a
audienței, se fac doar niște sondaje de opinie la anumite intervale de timp și
vorbim de percepții, nu de o audiență reală. (...) Nu s-au mai făcut sondaje
independente, de cineva care să nu fie plătit politic.” (Fost cadru didactic la
Facultatea de Jurnalism din Brașov – actualmente desființată)
”Audiența ne-o aflăm. Bine, se fac anumite sondaje, dar care se
fac în general în perioadele acestea electorale. Iar noi practicăm un stil, la
emisiunea de talk-show pe care o avem, practic prin telefoanele pe care le
primim cunoaștem impactul. Dacă nu primim telefoane, înseamnă că
ceva ne lipsește, ori tema a fost aleasă greșit, ori invitatul. Bineînțeles că
sunt invitați și invitați, una este să aduci primarul municipiului Brașov și
una e să aduci un primar de comună.” (Jurnalist)
Din
documentare a reieşit că salariile
jurnaliştilor din televiziunile braşovene se situează între 1000/1200 de lei şi
2000 de lei.
Potrivit
celor intervievați, alianța politică
dominantă în administrația locală din județul Brașov este USL.
2. Percepția asupra jurnalismului. Influențe
economice și politice
Cei mai
mulți intervievați din Brașov au exprimat opinia că toate televiziunile locale sunt politizate și că
agendele editoriale se conformează intereselor patronilor/ companiilor care
dețin televiziunile. De asemenea,
conform respondenților, în Brașov este o „tradiție” ca politicienii să dețină
formal sau informal cel puțin un canal de presă.
”Toate
televiziunile din Braşov sunt televiziuni politice, absolut toate, nu există
vreo excepţie. (...) Politica este principalul duşman al libertăţii de
exprimare în Braşov, totul e dictat politic. (...) Presa este legată de
politic, banii de acolo vin, toată presa este subvenţionată. (...) Fiecare televiziune răspunde propriilor interese de
partid ale managementului.” (Editor
ştiri Mix2 TV Braşov)
”Televiziunile sunt 100% politice, absolut toate. O televiziune fără sprijin politic nu rezistă în România în
Mileniul Trei. Nu există televiziune independentă. (...) De obicei, dacă vrei să fii un om politic adevărat, îți pleoștești
o televiziune.” (Sebastian Grapă, purtător de cuvânt PNL Brașov -
la data documentării pe teren, devenit ulterior senator PNL Brașov)
”Politicile patronilor îi fac pe jurnaliști să fie dependenți și, în momentul în care ziaristul
nu face politica respectivă, este dat afară. Vedeți nenumărați copii de genul
acesta, ajunși pe drumuri pentru că nu s-au înrolat.” (Reprezentant PDL Brașov)
”Există, la
un moment dat, la aproape toți jurnaliștii, un soi de autocenzură amestecată cu
un exces de zel, autocenzura să nu spun, să nu întreb, să nu-l chem pe ăla și
exces de zel de a-l critica pe contracandidat, de a-l lăuda pe cel din tabăra
asta.” (Onelia Pescaru, director editorial al
grupului Mix, realizatoare de emisiuni şi coordonator al jurnalului de ştiri)
”Nu cred în
deziteratul unei prese perfecte, nu există așa ceva nicăieri în România. Există interese economice ori politice.” (Fostă
jurnalistă RTT Brașov)
”Televiziunile [din Brașov – n.r.] nu sunt întotdeauna independente, aici este o mare durere pe
care pot să o exprim. Există o temere, temerea este legată de locul de muncă,
de activitatea pe care o faci, de familia pe care trebuie să o ții. Este o
temere care s-a transformat și către media, lucru care n-ar fi trebuit să se
întâmple.” (Viorel Chiriac, PSD, vicepreședinte al
Consiliului Județean Brașov)
”În anumite perioade,
televiziunile din Brașov sunt destul de subiective, în principiu înaintea
alegerilor. Având în vedere că sunt deținute sau controlate de oameni politici,
ăsta este rezultatul.” (Sorin Toarcea, purtător de cuvânt în cadrul Primăriei
Brașov)
”Revin la problema care, dupa părerea mea, este cea mai mare, cu
politizarea. Pentru că, atunci nu poți fi tot timpul imparțial și echidistant.
Dar pentru asta nu au vină colegii mei, ci managementul televiziunilor care
aparțin unui partid.” (Realizatoare emisiuni TVS Brașov)
Televiziunea RTT
Braşov este operată de societatea
comercială Radioteleviziunea Transilvania SRL (CUI:
3046355). Conform datelor de acționariat făcute publice de Consiliul Național
al Audiovizualului în octombrie 201364 și conform datelor disponibile la Ministerul
Finanțelor, acționariatul acestei companii este: Taleso Design SRL (CUI:
18741171), cu 87.8043478261% din acțiuni, și Sigmirean G. Anca, cu
12.1956521739%. Asociații Taleso Design SRL sunt: Spinean Iuliana Alina – 90% și Olteanu Gabriela – 10%. În aceste
condiții, asociatul
principal al RTT este Spinean Iuliana Alina. În anul 2012, potrivit bilanțului
depus la Ministerul Finanțelor, cifra de afaceri a societății care deține
televiziunea a fost de 1.348.200 de lei, cu un profit net de 47.670 de lei.
La data documentării pe teren, televiziunea
retransmitea, în proporţie de aproximativ 80%, programele televiziunii
naţionale B1 TV, așa cum arată datele CNA. Conform unora dintre respondenții
din cadrul acestui studiu, conținutul local al acestui post era favorabil
primarului Municipiului Braşov, George Scripcaru (PDL). Purtătorul de cuvânt al
Primăriei Brașov a declarat că această percepție este vehiculată „strict în
presă”.
”RTT, ca discuții, strict în presă se spune că este
<<controlată>> de domnul primar, dar, legal, nu.” (Sorin Toarcea,
purtător de cuvânt al Primăriei Brașov)
Pe de altă
parte, respondenții brașoveni au
declarat că percepția lor este că Nova TV aparține în continuare, la nivel informal,
fostului său proprietar, adică Preşedintelui PSD Braşov Constantin Niţă, fost ministru al IMM-urilor, Mediului de Afaceri
şi Comerţului, în guvernul Boc din 2009, desemnat de guvernul Ponta, în
decembrie 2012, ministru al Energiei65. Riicean a declarat că grupul Nova Press nu se
confruntă cu presiuni politice și că, deși „poate că unii ar spune că
televiziunea este orietată spre PSD”, Nova TV difuzează materiale cu privire la
toate partidele politice. De asemenea, Ciprian Riicean a declarat că familia
Niță nu se implică în politica editorială a televiziunii.
Din analiza
autorilor acestui studiu a reieșit că, în preajma campaniei electorale pentru
alegerile parlamentare din 2012, Nova TV a difuzat preponderent știri despre
politicianul PSD Constantin Niță, devenit ulterior deputat. Ciprian Riicean, managerul grupului Nova Press și
acționarul formal al televiziunii Nova TV nu le-a permis autorilor acestui
studiu accesul în redacție, pentru a discuta cu jurnaliștii, pe motiv că „mai
bine nu”.
”În ceea ce
mă privește, nu pot să spun că la televiziunea Nova simțim o presiune politică,
în sensul că noi aici am avut libertate. Practic, s-a și văzut în monitorizările pe care le-a făcut CNA în campania pentru locale, i-am invitat pe
reprezentații celor de la PSD, PNL, UDMR. Poate unii ar spune că suntem orientați spre PSD, dar nu închidem ușa
nimănui. (...) Dar nu cred că în
Brașov ne confruntăm cu o așa presiune politică, eu nu am auzit cazuri în care
un coleg de la o altă televiziune să vină să spună că a fost sub o astfel de
presiune. (...) Eu stabilesc cu realizatorul de emisiuni anumite subiecte pe
care vrem să le atingem sau vine realizatorul cu anumite subiecte pe care le
discutăm cu ceva timp înainte cu invitatul. (...) Familia Niță nu are treabă, nu se implică.
Doamna Niță este administratorul societății, domnul Niță este practic un
invitat, când îl invităm, dar destul de rar.” (Ciprian Riicean,
acționar, manager, editor, coordonator și producător al grupului Nova Press)
TVS Brașov a fost descrisă de majoritatea intervievaților ca
neavând parti-pris-uri politice, dar ca fiind „fidelă” intereselor economice ale companiei (RCS-RDS) la care este acționar Gheorghe Maftei, cel care
deține postul.
”Aș putea să
spun că noi avem noroc că suntem la o televiziune apolitică. Pentru noi este
foarte ușor să invităm pe toată lumea. Din toate partidele
au venit, și-au spus părerea. Nu atacăm, nu intrăm în detalii. (...) Ține foarte mult de patronat, patronul nostru a
impus foarte clar regula: noi nu ținem cu nimeni, nu dăm în nimeni, nici măcar nu
mergem la conferințele de presă uneori, de la partide, mergem la cele care
vizează comunitatea.” (Realizatoare emisiuni TVS)
”Jurnalist de calitate este cel care reușește să-și mențină coloana
vertebrală prin obiectivitate, ceea ce timpul a dovedit că este aproape
imposibil. Nu vorbesc despre TVS, vorbesc despre televiziuni în general, pentru
că știm cu toții că aproape fiecare televiziune, ca să poată să
supraviețuiască, depinde de o companie, de niște salarii. Și compania are niște interese, o
politică proprie a firmei, pe care nu putem să o încălcăm, pentru că ar însemna
să ne pierdem locul de muncă și atunci compromisul face parte din viața noastră
de zi cu zi. (...) Nu aș putea să spun că sunt constrângeri,
pentru că nu vine conducerea să ne constrângă. Am spus doar că respectăm principiile de marketing și politica
firmei, astfel încât să putem să depășim orice impediment de natură financiară.
(...) Așa cum în casa noastră decidem pe cine primim și cui
deschidem ușa, consider că și acționariatul de aici poate să decidă pe cine
primește în casa lui și cui deschide ușa, atât timp cât interesul firmei nu
coincide cu interesul unui material pe care eu ar trebui să-l realizez. Nu se numește constrângere,
se numește o respectare a unor principii pe care eu am înțeles de-a lungul
anilor că trebuie să le respect pentru a primi la rândul meu respect. (...) Noi
știm ce înseamnă o încălcare a unor principii și foarte rar apelăm
la conducere dacă un material poate sau nu să fie demarat. (...) Să nu muncim și pe urmă să fie prea târziu, pentru că
din anumite puncte de vedere nu am respectat anumite principii, întrebăm
înainte să mergem la muncă.” (Realizator emisiuni TVS Brașov)
”În cazul nostru, cea mai mare ar fi problema financiară, pentru
că noi, chiar dacă suntem ai RDS-ului, vă dați seama că orice patron zice că,
dacă o televiziune este curată, este foarte greu să traiască din resurse
proprii. Noi câștigăm pe lună 100, cel mult 200 de milioane, iar salariile
noastre sunt 400 de milioane cu taxe cu tot [lei vechi – n.r.]. Atunci, este
foarte greu să trăiești pe picioarele tale ca televiziune locală. Nu scoatem
nici salariile, nu vorbim de echipamente. Asta, în condițiile în care nu suntem
implicați politic. Că, dacă esti implicat politic, cum sunt aici Mix și RTT și
Nova – RTT este al domnului primar care este de la PDL, și MIX-ul este al
domnului Căncescu, care este PNL-ist, Nova este al PSD-ului – și bineînțeles că
astea trăiesc pentru că vin oamenii politici și normal că la un moment dat se
pot dirija niște bani. Noi avem relatii bune cu ei, dar noi, din punct de
vedere financiar, am avut aceste greutăți. În schimb, foarte multă lume ne
apreciază și ăsta este atu-ul nostru. Nefiind implicați politic, știrile
noastre sunt echidistante, noi nu ne-am dus la Consiliul Județean azi ca să dăm
în primar, iar maine nu ne ducem la Primărie ca să dăm în Consiliul Județean.
Noi am fost echidistanți și datorită acestui lucru avem aprecieri foarte bune
de la telespectatori.” (Reprezentant TVS Brașov)
Grupul MIX a fost asociat de cei intervievați cu politica
partidului din care face parte patronul său, Aristotel Căncescu, Președinte al
Consiliului Județean Brașov, membru PNL. Din documentare a reieșit că
televiziunile din acest grup media fac marketing politic/ campanii de imagine
pentru membrii PNL în timpul campaniilor electorale. Potrivit jurnaliștilor,
cele mai multe comenzi politice în acest sens încetează odată cu finalizarea
campaniilor și atunci se revine la o stare de „normalitate”, în care
jurnaliștii au libertatea să își respecte misiunea. Presiunile politice, autocenzura și servilismul
unora dintre angajații televiziunii au
fost criticate de unii angajați ai grupului, care au declarat că imaginea lor
are de pierdut, chiar dacă ei aleg să-și facă onest meseria. Intervievații au
invocat o lipsă de alternativă profesională în plan local ca fiind printre
motivele pentru care sunt „împinși
spre compromis”.
”Aici este, cel puțin, singura televiziune care este asumată de
un lider politic. Restul sunt numai niște <<deontologi>>. Încercăm să facem ceea ce trebuie. (...) În campanii încercăm să echilibrăm situația, pentru
că regulile CNA sunt stricte. Adică, facem imagine exact cum ar face o firmă de
marketing politic, facem pentru un lider sau un candidat, în principiu pentru
partid sau pentru aliați, dar nu facem anticampanie.” (Prezentatoare din cadrul
grupului MIX)
„Cei de la PNL percep cumva [grupul media Mix
– n.r.] ca un soi de tribună care să le ofere acces nelimitat, necondiționat.
Acest fapt că [un politician PNL] se simte ca la el acasă mie nu-mi convine
foarte tare, pentru că îmi dăunează imaginii mele de jurnalist obiectiv. Drept
urmare, când vine, eu îi pun toate întrebările incomode, nu ocolesc aceste
subiecte.” (Jurnalist Mix TV)
”Polarizarea
politică ne-a creat serioase probleme. Chiar dacă noi jurnalistic am fi vrut să
redăm obiectiv, existau niște presiuni politice, o dată din partea patronatului
– în campania electorală, dar mai este și o rezervă de a veni la postul nostru
din partea celorlalte posturi și asta ne-a adus de multe ori în fața CNA, să
dăm explicații, am ieșit cu monitorizări destul de proaste. După ce miza asta
dispare, ne facem treaba, dar, în momentele de luptă politică, se acutizează
foarte foarte rău și s-a lăsat și cu sancțiuni de la CNA. (...) Plângerile la
CNA și le fac reciproc taberele politice, se escaladase la un moment dat acest
joc al reclamațiilor. (...) CNA ne-a dat la un moment dat amenzi și la unii și
la alții, să ne potolim, amenzi de o sută de milioane, ceea ce pentru un post
local înseamnă destul de mult. (...) După
care am făcut un pact, să nu ne mai reclamăm măcar. Dacă nu putem scăpa de a fi
părtinitori în campanii, măcar să ne convingem aparținătorii să nu mai facă
aceste reclamații, că sunt ridicole. A
ținut o vreme, e ca un joc de copii. Destul de frustrant să trăiești experiențe
din astea. (...) Evident că în
perioadele de maximă încărcătură electorală e și o agendă a patronatului, dar în rest, nu.” (Realizator emisiuni Mix TV
Brașov)
”Dacă [managementul sau patronatul – n.r.] îmi
impuneau subiecte, plecam. Am avut trei oferte până acum, de la Antena 1
Bucureşti, de la B1 TV şi de la Prima TV.” (Jurnalistă MIX TV Braşov)
”Eu ţin la interesul public mai de fiecare
dată. Tot interes public înseamnă şi pasiunea pentru sânge, cu ghilimele.
Depinde din ce unghi priveşti. Genul de presă pe care îl fac eu prezintă un
mare interes public pentru că, în anchetele pe care le fac, vorbesc despre cum
s-a cheltuit banul public. (...) Facem anchete despre cum se cheltuie banul
public, asta înseamnă [că vizează – n.r.] administraţia locală. De exemplu,
vedem câţi bani au venit de la Ministerul Dezvoltării, cum s-au cheltuit, dacă
<<se pupă>> cu suma declarată, dacă nu.” (Jurnalistă de
investigaţie Mix TV Braşov)
„Eu am
televiziunea care mă reprezintă, Mix TV, clar. Însă colaborez cu Nova ocazional
și cam atât, restul, pentru că sunt purtător de cuvânt al partidului, nu mă vor
ca invitat. (...) Eu sunt consumator de Mix, eu acolo îmi exprim ideile, acolo mă duc și-i împușc pe
ceilalți.” (Sebastian Grapă, purtător de cuvânt PNL Brașov - la data
documentării pe teren, devenit ulterior senator PNL Brașov)
Potrivit
unora dintre cei intervievați, sunt cazuri în care presiunile/ influențele politice exercitate asupra
televiziunilor brașovene se repercutează și asupra clienților de publicitate ai
televiziunilor, prin faptul că anumiți
politicieni locali îi constrâng (prin șantaj) pe oamenii de afaceri să nu
cumpere publicitate la televiziunile critice la adresa lor.
”Cea mai mare problemă este presiunea
economică, pentru că Brașovul e un oraș mare, important, dar e un oraș destul
de suferind din punct de vedere al nivelului de trai, [sunt – n.r.] mulți someri
din fosta industrie și atunci nu e foarte prosper. Publicitatea e puțină, se
împarte la destule posturi de radio și TV și, în mare măsură, și această
publicitate a fost direcționată și influențată politic. La un moment dat, multi
clienți aveau probleme, <<faci reclamă la postul ăla care dă în
noi>>, deci presiuni au fost, oameni care sunau și spuneau: <<Nu
pot continua, pentru că am probleme, nu am acces de liberă trecere, autorizație
de construcție>>. E sărăcie și cred ca influența politicului e mult mai
puternică decât la București. (...) Este un slalom permanent între diversele
presiuni.” (Reprezentant Mix TV Brașov)
În perioada 2010-2012, politienii au făcut mai
multe plângeri la CNA acuzând televiziunile că difuzează informaţii false şi
acuzaţii nefondate, fără a se acorda dreptul la replică al celor vizaţi, şi că
prezintă unilateral anumite subiecte politice, în special în timpul campaniilor
electorale, în funcție de interesele patronilor și ale formațiunilor politice
sprijinite de către aceștia. Potrivit intervievaților, de multe ori jurnaliștii au sacrificat imparțialitatea și
echidistanța în favoarea intereselor politice/ economice ale patronatelor televiziunilor.
”De obicei, în campanii se reclamă între ei,
campania începe mult mai devreme, au fost multe reclamații, se spun lucruri
neadevărate, sau nu s-au prezentat dovezi și moderatorul nu a avut o poziție
echidistantă. Nu știi care e moderatorul și care e invitatul la un moment dat.
Și au fost sanctionați.” (Reprezentant CNA)
3. Relația în redacție
Respondenții
brașoveni au declarat că relațiile din redacții sunt „bune”, „de amiciție”, „de
colaborare” etc., iar unii dintre aceștia și-au exprimat opinia că o remunerație mai mare a
angajaților media ar reduce unele tensiuni și ar îmbunătăți atât relațiile din
redacții, cât și calitatea produselor jurnalistice.
”E o relație bună. Fiind totuși echipe mici,
sunt apropiate, și ăsta e un avantaj. (...) Depind de toată echipa. Ai o echipă
în spate, sigur că ar trebui motivată, mai bine plătită.” (Reprezentant din
cadrul grupului Mix)
”E o relație de colaborare, o relație bună, de
amiciție. (...) Eu le-aș dori tuturor să aibă o conducere cum avem noi aici, un
patron cu ușa deschisă, care stă de vorbă cu noi, care nu ne pune sula-n coaste
să facem un anumit material.” (Realizator emisiuni TVS Brașov)
4. Relația cu autoritățile locale
Unii dintre jurnaliştii braşoveni intervievaţi
au declarat că întâmpină dificultăţi în obţinerea unor informaţii de interes public
şi că autorităţile locale şi instituţiile publice ar fi mai deschise în relaţia
cu jurnaliştii din presa centrală sau care lucrează pentru staţiile locale ale
televiziunilor centrale.
Totodată, mai mulți intervievați au declarat
că sunt situații (în special în momentele politice cu miză mare, precum
campaniile electorale) în care unele partide politice le impun membrilor un
embargo în a participa la televiziunile deținute/ „controlate” de politicienii/
reprezentanții autorităților locale din opoziție.
Reprezentanții TVS și Nova TV au declarat că
au o relație bună cu autoritățile locale și că au acces la informațiile de
interes public.
”Accesul la informaţie este o problemă. Adică,
într-un fel recţionează cel căruia îi adresezi o întrebare dacă eşti de la
Bucureşti şi, altfel, dacă eşti din provincie. Dacă eu spun că sunt de la Mix,
are o greutate povestea aceasta, nu că ar avea Mix-ul vreo problemă, dar, dacă
spun că sunt de la Prima TV Bucureşti sau de la Antena 3, e altă percepţie,
ceea ce pe mine mă enervează cumplit. (...) Depinde cât de penetrant eşti şi de
cât de capabil eşti să-ţi găsesti surse în interiorul acestor instituţii. La
nivelul dialogului direct e mai simplu, fiecare purtător de cuvânt e mai mult
sau mai puţin bine pregătit.” (Jurnalistă Mix TV Braşov)
”Avem uneori această atitudine, în sensul că
nu-și prezintă părerea, închid telefonul, trântesc, dar prezentăm exact așa
situația. Noi explicăm: <<Suntem obligați să vă cerem părerea, nu vreți
să ne-o dați, vom spune că nu ați vrut>>. Foarte rar s-a întâmplat, mai
degrabă în campanie.” (Jurnalistă din grupul Mix)
”Am avut un
sabotaj de la PDL în sensul că nu au venit, a fost o chestie ca la Antena 3, a
fost o politică națională, cumva <<nu mergem la ăia, că în felul acesta
îi discredităm și nu vor prezenta partea noastră, îi discredităm>>. (...) Am încercat să contrabalansăm [citând punctele de vedere
exprimate de PDL – n.r.]”. (Onelia Pescaru, director editorial al
grupului Mix, realizatoare de emisiuni şi coordonator al jurnalului de ştiri)
”Au existat de-a lungul timpului tensiuni
între grupurile de presă și anumiți politicieni care au refuzat să participe la
emisiuni sau să dea interviuri. (...) PDL n-a vrut să meargă la Grupul Mix, și
PNL - la RTT.” (Reprezentant CNA)
”În general
oamenii sunt deschiși (...). Cei care conduc instituțiile publice au o relație
bună cu presa, atât Primăria, Consiliul Județean, consilierii. Nu
cred că sunt situații în care cineva să fie deranjat. Avem acces, primim pe
mail ordinea de zi, orice materiale. Poate că sunt mai secretoși cei care sunt
de la Parchet, de la DIICOT, dar se justifică.” (Ciprian Riicean, acționar, manager,
editor, coordonator și producător al grupului Nova Press)
5. Soluții pentru jurnalismul de calitate
Calitatea jurnalismului din Brașov a obținut,
în medie, nota 7 de la participanții la acest studiu. Printre soluţiile
indicate de respondenți pentru îmbunătățirea actului jurnalistic se numără:
încetarea imixtiunilor politicului în agendele editoriale ale televiziunilor,
protecţia surselor, apelul jurnaliștilor la clauza de conștiință, o documentare
temeinică a subiectelor abordate, prezentarea obiectivă și accesibilă a
informațiilor către public, salarizarea mai bună a jurnaliștilor și evitarea
evaziunii fiscale.
”Capacitatea jurnalistului de calitate este
aceea de a determina oamenii să aibă încredere în el şi să furnizeze informaţii
fiind mai mult decât convinşi că nu vor fi niciodată demascaţi.” (Jurnalistă de
investigaţie Mix TV Braşov)
„Ar trebui să nu existe patroni politici, mai
ales la modul cum este aici. Inevitabil este o luptă. (...) Duşmanii libertăţii
de exprimare sunt politicienii, sărăcia, autocenzura, excesul de zel, lipsa de
profesionalism.” (Realizatoare emisiuni Mix TV Braşov)
”Să găsească
altfel resursele, inclusiv publicitatea, să reaușească atât de bine să
promoveze produsul pe care îl vând, astfel încât să fie atractiv pentru piața
de publicitate, nu să atragă publicitate ca să fie controlat de agenții
economici. Se aplică și pentru factorul politic.” (Sorin
Toarcea, purtător de cuvânt al Primăriei Brașov)
”Țin în
principal ca jurnalistul să fie obiectiv, să afle poate primul informația, să
fie el corect și să expună așa cum trebuie, adică cu corectitudine, să nu
intervină sau să fie influențat. (...) Un material de televiziune să prezinte
pe cât posibil adevărul și să fie făcut astfel încât oamenii care se uită să
înțeleagă ceea ce am vrut noi să spunem, adică să folosim cuvinte pe care
oamenii să le înțeleagă.” (Ciprian Riicean, acționar, manager, editor,
coordonator și producător al grupului Nova Press)
”Un
jurnalist de calitate ar trebui să facă un lucru simplu după mine: să nu
intervină în ceea ce intervievatul a spus, să nu intervină în spusele lui sau
să comenteze spusele lui. Adică, pur și simplu, dacă poate să facă o anumită
interpretare, să o facă în termenii în care să nu deformeze. De multe ori, se
întâmplă ca una să spunem în anumite momente și alta să apară. Mă
refer la media în general.” (Viorel Chiriac, PSD, vicepreședinte
al Consiliului Județean Brașov)
”Un jurnalist de calitate este un jurnalist care este
independent, care își face datoria, care ia cel puțin trei surse serioase
(...). Și sunt puțini, pentru că
majoritatea depind de șefi. (...) Eu vă spun un lucru, evaziunea este imensă, se plătește la salariul
minim, se mai dau niște prime pe lângă, lucruri grave. Un jurnalist nu ar trebui să
accepte un asemenea tratament insultator (...). Primele se dau în funcție de executarea ordinelor.” (Reprezentant
PDL Brașov)
”Un jurnalist de calitate este cel care își respectă profesia, care crede în deontologie și
care nu își uită rolul pe care îl are, acela de a informa publicul, nu de a
manipula publicul.” (Sorin Toarcea, purtător de cuvânt al Primăriei Brașov)
De asemenea, cei mai mulți dintre intervievați
și-au manifestat interesul pentru urmarea unor cursuri de specializare pe
diferite teme și au declarat că se impune o mai bună pregătire și selectare a
angajaților media.
”Este nevoie de cursuri de specializare tot
timpul, pe toate temele, pentru că este o meserie în care te perfecţionezi în
permanenţă.” (Editor ştiri Mix2 TV)
”Poate ar trebui să facem niște cursuri, sau facultatea de jurnalism
din Brașov. Mulți vin din domenii colaterale, adică nu au studii de jurnalism
la bază, sunt din economie, drept, sociologie. De exemplu, poate ar trebui
cursuri pe comunicare, poate unii au nevoie de cursuri tehnice pentru operator,
pentru sunetiști, pentru regizori. Practic, sunt niște copii sau elevi care vin
de pe băncile liceului și trebuie să-i înveți cum să țină o cameră în mână, cum
să lucreze cu un mixer. Lucrurile acestea le învață unul de la altul. Aici, în
Brașov, nu există o școala de televiziune ca în București.” (Ciprian
Riicean, acționar, manager, editor, coordonator și producător al grupului Nova
Press)
”La noi, educația se face la locul de muncă, ia camera și învață.
Or, nu e așa, trebuie să ai școală. Toți copiii ăștia sunt școliti la locul de
muncă, foarte puțini au studii. Dar, dincoace [la grupul Mix – n.r.],
moderatorii sunt în general sociologi și știu cum să facă o emisiune manipulată
de la început la sfârșit.” (Reprezentant PDL Brașov)
”E nevoie de o selecție mai bună a jurnaliștilor, de o pregătire
temeinică, pentru că teoria este una, practica – alta, și ceea ce ne lipsește
în general este un pic mai multa disciplină, un pic mai mult respect, mai
puțină naivitate. (...) Se simte nevoia de cursuri oricând, pe orice temă.” (Realizator emisiuni TVS
Brașov)
Doi dintre
politicienii locali intervievați (de la PNL și PSD) au propus ca soluție pentru
independența presei alocarea unor fonduri
publice de care să beneficieze televiziunile care respectă normele profesionale.
„Ar trebui să fie ca la partide, ar trebui să
existe o finanțare pentru orice televiziune, la nivel național, o sumă la nivel
județean, ar fi o garanție, îți spunem că îți ridicăm dreptul de a primi treaba
asta dacă încalci niște reguli și atunci omul stă și își vede de treabă, ar fi
o soluție.” (Reprezentant PDL Brașov)
”Așa cum
există un fond al societăților care intră în faliment, de unde să plătesc banii
celor care administrează societatea respectivă, așa ar trebui să existe un fond public de unde
jurnalistul independent să primească leafa. Pentru că jurnalistul independent, dacă nu mai primește leafa
de la un patron care are interese, va putea să scrie 100% echilibrat și
echidistant. Până atunci, nu. Banul urmează întotdeauna pe cel
care execută și, cu asta, basta.” (Reprezentant PNL Brașov)
Jurnaliștii
intervievați și-au exprimat în general
reticența de a adera la un sindicat,
motivând că nu ar avea încredere în puterea unui sindicat de a le apăra
drepturile și de a-i proteja în relația cu patronatul.
”Nu am aderat la un sindicat, dar ar fi
necesar, pentru că sunt foarte multe probleme care ar putea fi rezolvate. Să
cântărească mai mult cuvântul nostru, eventual.” (Editor Mix2 TV)
”Nu fac parte dintr-un sindicat, nici nu m-am
gândit că mi-ar sprijini interesele. În măsura în care ar fi un sindicat cu o
putere reală, desigur că ar putea impune patronilor anumite lucruri, dar este utopic,
de aceea nici nu m-am înscris şi, din păcate, cred că toţi din zona privată se
confruntă cu asta.” (Reprezentant Mix TV Braşov)
Intervievaţii
braşoveni au pledat aproape în unanimitate pentru existenţa unei legi a presei, argumentând că astfel s-ar reduce din presiunile
politice și economice exercitate asupra presei și că jurnaliștii ar fi mai bine
protejați și ar fi mai responsabili în activitatea lor.
”Nu sunt contra unei legi a presei, mi se pare
ok, dar cu dezbatere, în primul rând să-mi respecte drepturile.” (Jurnalistă de
investigaţie Mix TV Braşov)
”Trebuie schimbată puţin şi legea, şi să aibă
mai multe drepturi jurnaliştii decât lucruri pe care să le facă. Adică, ni se
cere foarte mult, nu avem foarte multe drepturi. Din contră, nu suntem foarte
bine apăraţi, părerea mea. Ar trebui să se spună clar ceea ce putem face şi ce
nu, să se traseze nişte linii, pentru că, de foarte multe ori, se trec anumite
limite, până unde putem merge.” (Editor Mix2 TV Braşov)
”O lege a presei ar ajuta la mai multă responsabilitate a ceea ce se publică.”
(Reprezentant CNA)
”Eu cred că ar trebui dată o lege prin care presa, oamenii care
fac politică, să nu aibă voie să dețină instituții de presă. Noi am trecut
dintr-o extremă în alta, din extrema de pe vremea comuniștilor am trecut în
astălaltă, când grupurile de presă au fost cumpărate tot de oameni politici, să
mintă frumos prin intermediul televizorului. Dar se
demonstrează că unii vor și altceva, nu numai
minciuni politice. Ar trebui o lege din asta, oamenii politici să nu aibă voie
să dețină televiziuni sau ziare.” (Ovidiu Grădinar, coordonator
editorial și jurnalist TVS)
”O lege bună
a presei, care să respecte libertatea de exprimare și punctul de opinie, ar fi
foarte bună. Să vizeze drepturile și obligațiile unui jurnalist și protecția
unui jurnalist. Trebuie să vă gândiți, ar trebui să se gândeasca majoritatea la
măsuri. Că, dacă nu e o lege, nu se iau măsuri pentru cei care greșesc. Eu aș
da niște licențe ca la avocați, ca la doctori. Dacă ești jurnalist și ai făcut
greșeli grave, ți se ridică licența și niciun ziar sau organ din țară nu te mai
primește. Dar nu se dorește. Eu am avut două mandate de senator și am încercat
la un moment dat și am vorbit cu Cristian Tudor Popescu, cu Nistorescu, care
erau atunci vedete, Tinu etc.. Am vorbit cu toți în legătură cu acest subiect,
o lege a presei, evident facută cu ei, nu să le bagi pumnul în gură și să ai
șurubul să direcționezi, cum se întâmplă acum la televiziunea română.” (Nicolae
Vlad Popa, fost senator PDL, prim-vicepreședinte
PDL Brașov – la data documentării pe teren)
”Eu am o mare problemă la capitolul presa liberă pe Internet. De exemplu,
un site care aparține PD-ului a spus despre mine niște lucruri foarte urâte,
inclusiv că aș fi implicat într-o rețea de pedofilie. Eu sunt familist, am trei
copii, nu am cui să mă îndrept, pentru că acel site este înregistrat undeva
într-o insulă, nu știu (...) Categoric, o lege a presei libere este necesară. Obligatoriu, dacă nu există cel
care poate fi tras la răspundere pentru site, trebuie să dispară site-ul. Cele
care sunt înregistrate în Cuba sau nu-știu-unde, alea trebuie automat scoase.
Pe de altă parte, nici nu sunt de acord ca acea decizie să o ia cineva, o
persoană. În viața mea oi ajunge în Senat și o să mă gândesc la un act normativ
pe tema asta. Dar nu se poate ca unul să fie cel care stabilește, mai bine așa
decât să fie unul singur care decide. Atunci mi-e foarte usor să-l cumpăr.”
(Sebastian Grapă, purtător de cuvânt PNL Brașov - la data documentării pe teren,
devenit ulterior senator PNL Brașov)
”O lege a presei este necesară, mai mult decât necesară, chiar
dacă ea poate fi riguroasă. Adică nu poate fi, trebuie să fie riguroasă. Și
cred că face parte din normalizarea relațiilor dintre oamenii politici și din
media, pentru că știm că relația asta se bazează pe anumite afinități, ceea ce
nu este în regulă. Presa trebuie să fie cu rigorile ei, politicienii, pe de
altă parte, trebuie să fie cu rigorile lor.” (Viorel Chiriac, PSD, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov)
Autoreglementarea la nivel de breaslă a
jurnaliștilor nu funcționează și este nevoie de un efort mai mare
din partea fiecărui jurnalist pentru a îndrepta această carență, conform unora
dintre respondenți. Pe de altă parte, cei mai mulți intervievați s-au declarat
sceptici în privința eficienței unui demers de autoreglementare și au pledat,
în schimb, pentru introducerea legii presei.
”La fel cum nu vorbim despre doctrină și deontologie în partid, nu vorbim despre
deontologie la ziariști. Punct.” (Sebastian Grapă,
purtător de cuvânt PNL Brașov - la data documentării pe teren, devenit ulterior
senator PNL Brașov)
”Eu cred că reglementarea trebuie să vină din interior către
exterior, și nu de o lege care este
făcută de politicieni pentru ziariști. (...) În ultimii ani, presa chiar s-a
deteriorat, dar, dacă jurnaliștii sunt bine pregătiți și înțeleg ce înseamnă
meseria de jurnalist și respectă codul deontologic al jurnalistului, eu cred că
se rezolvă mai multe decât printr-o lege. S-a deteriorat foarte mult atât
imaginea jurnalistului în sine, cât și ce crede jurnalistul despre sine, deja a
devenit un fel de argat într-o instituție media. Asta e percepția mea despre
cum se vede jurnalistul. (...) Așa cum am mai spus, cred că trebuie să plece din
interior, să schimbe atitudinea jurnaliștilor despre sine și rolul lor în
societate, adică să nu mai existe acea dependența nici de factorul politic,
nici de factorul economic.” (Sorin Toarcea, purtător de cuvânt al Primăriei
Brașov)
Televiziunile din Caraș - Severin, vulnerabilizate de
finanțările politice
1. Context
În județul Caraș-Severin au licență și decizie de
autorizare: TV Băile Herculane și TV Reșița, ambele licențe fiind deținute de
Cine-Video SRL, Next Gen Info din Bocșa, TV Băleanu66
care emite în orașele Moldova Nouă și Oravița, Banat TV și Vest TV, ambele din
Reșița. Banat TV și Vest
TV au fost indicate de către cei
intervievați drept cele mai importante televiziuni locale din județul Caraș –
Severin.
La data
documentării pe teren67, licența pentru Banat TV68, care emite atât pe cablu din 20 noiembrie 2003
cât și terestru din 3 martie 2009, aparținea SC Banat Media SRL (CUI: 17107614).
SC Banat Media SRL are ca asociați pe Dunăreanu Lucian și Dunăreanu Cornelia
Mariana. Banat Media SRL a avut în anul 2011, conform datelor financiare
publicate de Ministerul de Finanțe, o cifră de afaceri de 779.956 de lei, un
profit net de 114.062 de lei și un număr de opt angajați. În 2012, cifra de
afaceri netă a societății a fost de 717.999 de lei, profitul net a fost de
16.820 de lei și au existat 14 angajați.
La Banat TV lucrează cinci redactori, totalul
angajaților, cu tot cu cei de la radio, fiind de aproximativ 20. Contractele de
publicitate cu autoritățile locale sunt foarte puține, punctuale și nu
condiționează agenda editorială care este stabilită în funcție de evenimentele
care au loc, emisiunile, invitații și temele fiind aprobate de redactorul șef,
conform documentării realizate pentru prezentul studiu.
Banat TV
lucrează cu o agenție de publicitate la nivel național, procentele de
publicitate fiind 80% piața liberă și 20% contracte banii administrației locale,
conform Corneliei Dunăreanu, acționar și redactor-șef Banat TV. Cornelia
Dunăreanu a candidat pentru Camera Deputaților pe listele ARD, la alegerile din
201269. Dunăreanu nu a dorit
să precizeze care a fost bugetul operațional și profitul pe anul 2011. Audiența
s-a măsurat prin sondaje făcute în 2011 de o companie specializată. Grila de
programe nu se schimbă foarte des, doar în anii electorali și în perioada
sărbătorilor.
”Nu avem un
finanțator special. Dar lucrăm pe piață și trăim din piață. Partea
administrativă nu se suprapune peste partea editorială. Și nici partea de
marketing peste partea editorială. Sunt două lucruri diferite. Adică redactorii
nu fac publicitate.” (Cornelia Dunăreanu, redactor-șef și acționar Banat TV)
Ultima sancțiune a CNA dată Banat TV, conform
datelor publicate pe site-ul instituției, a fost cea din 6 ianuarie 2009,
pentru că societatea comercială care deține licența, Banat Media SRL, nu
începuse difuzarea serviciului de programe în condiţiile stabilite prin
licenţă. În 13 noiembrie 2008, compania a fost sancționată cu o somație pentru
că în cadrul emisiunilor de ştiri electorale difuzate în perioada
31.10-09.11.2008 nu a prezentat în mod echitabil, echilibrat şi imparţial
informaţii cu privire la activităţile de campanie electorală ale candidaţilor70. Această sancțiune a urmat alteia dată cu nouă
zile înainte, pentru că într-o emisiune un invitat care candida la alegerile
parlamentare a promovat formațiunea politică din care făcea parte.
Vest TV71 a primit licența pe 10 aprilie 2012, deținătoarea
acesteia fiind SC Vest Transmition Via SRL (CUI: 28927040), al cărei asociat
unic era la data documentării (octombrie 2012) Matei Călin Gheorghe.
Vest Transmisition Via SRL a fost înființată în iulie 2011 cu un capital social
de 200 de lei. Managerul Vest TV este consilierul
local USL Marius Bălean, fost purtător de cuvât al Primăriei Reșița.
Televiziunea are 20 de angajați, dintre care 10
jurnaliști, și are o emisie proprie de 25%, pentru că un procent mai mare ar
însemna eforturi financiare consistente, conform jurnaliștilor și directorului
Vest TV. Un reprezentant din managementul
Vest TV a indicat printre principalele
probleme cu care se confruntă și lipsa de experiență a unor angajați, ceea ce
duce la fluctuație de personal. Măsurarea audienței, conform managementului
Vest TV, se face prin deplasări în județ și
discuții cu oamenii. Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, societatea comercială care deține televiziunea a
avut, în 2012, o cifră de afaceri netă de 288.346
de lei, profitul net a fost de 38.347 de lei și un număr de 20 de angajați.
”De când am venit aici,
am preluat o grilă de programe, voi face câteva schimbări ținând cont de
părerile telespectatorilor. Vest TV are un
departament de marketing care încheie contracte lunare și le actualizează în
permanență, televiziunea susținându-se prin contractele încheiate. A existat o
finanțare la pornirea televiziunii. Există un consiliu de administrație
alcătuit din mai mulți oameni de afaceri și nu avem unul anume care să
susțină.” (Reprezentant din managementul Vest TV)
”Televiziunea are contracte de publicitate cu
autorități publice din județ, dar acestea nu condiționează agenda editorială
care se schimbă rar, pentru a nu duce la scăderea audienței.”
(Dan Popoviciu, jurnalist Vest TV)
”Noi avem o relație deosebită cu clienții noștri de
publicitate, pentru că în oferta standard a televiziunii sunt incluse știri publicitare,
publicitate, emisiuni.” (Cristian Franț, reporter și producător
Vest TV)
Grila de programe este alcătuită și în funcție
de părerile telespectatorilor. Managerul se implică în produsul editorial dacă
vrea să promoveze un eveniment: festival, concert, meci de handbal sau de
fotbal. Conform datelor de pe site-ul CNA, compania care deține Vest TV nu a
primit nicio sancțiune.
”Profesionalismul le caracterizează pe amândouă,
deci nu este diferență între televiziuni. Deci, sunt amândouă la fel. Numai că Banat
TV este mai longeviv, adică este de ceva ani pe piață, iar Vest TV este mai nou
apărută pe piață. Deci, anul acesta a aparut. Nu mai este decât TV Băleanu și
mai sunt încă două care au exclusiv videotext. Deci, practic televiziuni locale
sunt doar două. Se preconizează că mai vin două. Eu nu am avut probleme
nici cu Banat TV, nici cu Vest TV. Sunt ca și colegii mei.” (Gabriela Dancea,
inspector CNA72).
”Banat TV este mai soft și funcționează pe stilul televiziunilor
care nu se prea implică în lupte, în politică, are emisiuni culturale, sociale,
învățământ, iar Vest TV este o televiziune care a apărut în peisajul cărășean
de mai puțină vreme, dar din ce am observat eu este o televiziune incisivă. Din televiziunile locale eu personal îmi iau pur și simplu
informațiile legat de ce se întâmplă în județ.” (Ioan Popa, om de afaceri73, membru PNL)
”Televiziunile de aici sunt relativ
independente din cauza finanțării și a factorului politic. Ele ar trebui
verificate din punct de vedere financiar de la constituire până la întreținere,
subvenționare, sau cine anume susține anumite acțiuni pe care le promovează.”
(Mihai Stepanescu, primar Reșița, PSD)
Managerii, editorii și jurnaliștii reșițeni
intervievați au indicat că principala problemă cu care se confruntă
televiziunile locale este finanțarea, pentru că în Reșița, și în general în județul
Caraș-Severin, mediul de afaceri nu este foarte dezvoltat și nu există bani
pentru publicitate, agenții economici refuzând să se
implice în media. Lipsa de
personal este o altă problemă, într-o
redacție numărul jurnaliștilor fiind mai mic decât ar fi necesar. Calificarea și specializarea
jurnaliștilor, dar și subfinanțarea din partea patronilor de media au fost
indicate ca fiind alte probleme cu care se confruntă televiziunile locale. Conform celor intervievați, patronii din media nu
încurajează angajarea de jurnaliști specializați pe diverse domenii din motive
financiare. O altă problemă o reprezintă costurile mari pentru accesul
la fluxurile de știri.
„De
obicei instituțiile media trebuie să se căciulească pe lângă oamenii politici,
pentru că sunt singurii care dau bani.
Același lucru îl fac și patronii, marii patroni, oamenii care chiar au bani,
vorbim de cifre de afaceri de milioane de euro pe an, care în loc să-și cumpere
publicitate în presă, își cumpără interesele și siguranța prin politicieni. Și,
atunci, aici apare acea subfinanțare a instituțiilor de presă. Costă mult să
ții un om numai pe justiție sau pe sănătate, chiar dacă materialele lui sunt
foarte bune. E mult mai ieftin să plătești unul din ăsta,
un mozaicar, care să nu facă nimic de calitate. Asta este percepția tuturor
patronilor media.” (Cristian Franț, reporter și producător Vest TV)
”Lipsa publicității și implicarea politicului sunt
cele mai mari probleme ale instituțiilor media locale, presiunea politică fiind
cvasi-permanentă, și împiedică bunul mers al produsului
jurnalistic. O altă problemă ar fi opacitatea persoanelor care
știu ceva despre un subiect și care în timpul anchetei jurnalistice spun: nu mă
bag, nu știu, nu vreau.” (Dan Popoviciu, jurnalist Vest TV)
Motivele
pentru care cei intervievați au ales să lucreze în mass-media sunt crezul în
meseria de jurnalist, salariul, sau pasiunea. Motivele pentru care cei intervievați ar
demisiona sunt legate de impunerea/ interzicerea publicării unor materiale și
de obligația de a folosi aparatură neperformantă.
”Echipa editorială de aici este una excelentă
și, din păcate, Caraș-Severin a dus lipsă de o echipă editorială care să nu
favorizeze pe nimeni. Reușesc să fac foarte mulți bani, nu atâți câți mi-aș
dori, dar oricum reușesc să fac destul de mulți bani, având în vedere că vorbim
de o televiziune locală. Am o relație personală cu redactorul șef, cel care a
făcut echipa, și în general am mers împreună cu el în toate proiectele lui.”
(Cristian Franț, reporter și producător Vest TV)
”Îmi pot pune în practică pasiunea. Aș demisiona
dacă mi s-ar interzice difuzarea unui material în care dovedesc că unul dintre
marii șmecheri ai județului este un bandit, dacă ar trebui să fac campanie
electorală cu mai mult de o lună înainte de alegeri și dacă aș fi tratat de
conducere ca un strungar și nu ca un ziarist.” (Dan Popoviciu, jurnalist Vest
TV)
”Fac ceva ce-mi place, este un domeniu din
care ai multe de învățat și sunt la curent în permanență cu tot ce se
întâmplă.” (Reprezentant din managementul Vest TV)
”Îmi place meseria asta, pentru că eu cred în
ceea ce fac.” (Cornelia Dunăreanu, redactor-șef, acționar Banat TV)
”Lucrez de cinci ani aici. Aici m-am format,
și am rămas aici pentru că este o instituție care mă reprezintă, în sensul că
pot scrie ce vreau și nu mă simt constrânsă în niciun fel. Aș demisiona dacă mi
s-ar impune să scriu anumite texte sau să fiu instrumentul de lucru pentru
anumite organizații sau formațiuni politice.” (Simona Mara, jurnalist Banat TV)
Subiecte tabu indicate de intervievați au
fost: mafia imobiliară, „clanurile de romi”, Consiliul Județean sau corupția
din justiție.
”Consiliul Județean este o adevărată familie:
soț cu soție, cu copii angajați acolo. Nimeni nu vrea să atace corupția din
justiție, pentru că toți au nevoie de surse în justiție, nu de dușmani, și
atunci se preferă să se facă că nu văd și să tacă. A fost o campanie în
Adevărul de Seară, dar s-a terminat rapid. De altfel, persoana care a făcut
campania nici nu mai este ziarist la ora asta.” (Cristian Franț, reporter și
producător Vest TV)
”Subiectele tabu înseamnă autocenzură. Dacă
n-ai curaj să scrii de ceva, nu trebuie să-ți impună cineva să nu scrii. Dacă
vrei să scrii, poate să-ți spună oricine să nu scrii, că tot scrii. Nu scrii la
gazeta ta, dar trimiți altundeva.” (Dan Popoviciu, jurnalist Vest TV)
2. Percepția asupra jurnalismului. Influențe
economice și politice
Mediul politic local este considerat de către cei
intervievați drept cel mai mare dușman al libertății de exprimare. Județul Caraș-Severin a fost
dominat politic în ultimii ani de PDL. Odată cu trecerea lui Sorin Frunzăverde,
președintele Consiliului Județean, de la PDL la PNL, culoarea politică a
județului s-a modificat radical. Toți cei intervievați au fost de părere că
mediul economic este strâns legat de cel politic.
Cornelia Dunăreanu, redactor-șef și acționar
Banat TV, a afirmat că presiunile politice asupra instituției media pe care o
conduce nu se manifestă direct, ci prin trimiterea unor organe de control la
companii care au contracte de publicitate cu televiziunea și de aceea patronii
acestora preferă să nu-și facă publicitate la televiziune.
Unii dintre cei intervievați sunt de părere că
USL conduce județul, cu administrația locală de partea PSD, iar cea județeană
de partea PNL, iar alții au declarat că indiferent de partidul aflat la putere,
județul este condus de un singur om: Sorin Frunzăverde. Acesta a refuzat să fie
intervievat.
”Aici nu prea sunt conflicte [n.r.- politice], aia-i problema. Relația
televiziunilor cu mediul politic local este una de echilibru. Televiziunile
sunt independente.” (Gabriela Dancea, inspector teritorial CNA)
”Există un
autoreglaj. Dacă un vehicul de media nu are audiență, nu mă duc la el să fac
reclamă. Jurnaliștii
ar trebui, poate, susținuți de mediul economic care ar trebui să se implice în
promovarea, în creșterea unor jurnaliști tineri care să schimbe un pic trendul
actual din presă. Sincer nu știu cine ar putea să declanșeze
această acțiune. Media care trebuie să semnaleze comportamentele anormale sau
abuzive ale politicienilor, astfel încât ei să fie asanați, să fie scoși din
mediul politic. Compania pe care eu o conduc nu are nimic de-a face cu
politicul, pentru că noi nu lucrăm cu statul. Dar acolo unde oamenii de afaceri
au contact cu politicul, mă refer la drumuri, canalizări etc., inevitabil
aceste două medii sunt legate. Și acolo ele trebuie controlate din timp.” (Ioan
Popa, om de afaceri, membru PNL)
”Politicul domină economicul. Politic sunt numiți
sau acceptați șefi de instituții. Tocmai din motivul acesta din păcate există o
teamă, o mare teamă, pentru că în mare măsură oamenii se gândesc la locurile
lor de muncă, ale familiilor lor.” (Mihai Stepanescu,
primar Reșița, PSD)
”Dacă s-ar implica mediul economic, ar fi
extraordinar. Nu se poate ca o societate comercială, cum este UCMR Reșița, să
nu susțină, evident prin publicitate, nicio publicație din județ.
Hidroconstrucția, la fel. Am avut o discuție cu directorul de la
Hidroconstrucția și a vehiculat suma de 500 de lei pe lună, de obicei vin cu
sume mici.” (Cristian Franț, reporter și producător Vest TV)
Unii dintre cei intervievați au declarat că atât
Banat TV, cât și Vest TV au afinități politice, acest fapt nefiind considerat
grav, pentru că nimeni nu poate fi total imparțial. Cei intervievați au
declarat că au cunoștință de cazuri clare de influență politică în media, dar
unii dintre ei au refuzat să dea detalii. O soluție
indicată de respondenți pentru a face față
presiunilor politice și economice a fost salarizarea corespunzătoare a
jurnaliștilor. Mediul
economic, au spus unii dintre jurnaliștii intervievați, contribuie la
dependența televiziunilor de mediul politic. Companiile mari din județ nu
susțin televiziunile prin contractele de publicitate, agenții economici care o
fac încheie contracte de câteva sute de lei lunar.
”Banat TV are o ușoară orientare spre dreapta,
dacă mai putem să numim dreapta ceea ce se întâmplă acum la noi. Și văd o
amiciție între Vest TV și stânga.” (Ioan Popa, om de afaceri, membru PNL)
”Eu îi ajut pe oamenii mei, pentru că eu sunt
tamponul între ei și presiunile politice.” (Cornelia Dunăreanu,
redactor-șef și acționar Banat TV)
”Până și fostul redactor-șef al Radio Reșița, care
aparține Societății Române de Radiodifuziune, a vrut să candideze pentru un partid
la alegerile locale74. Există tot felul de interese, televiziunile
locale trebuind într-un fel verificate din punct de vedere al legăturilor
politice de la constituire, întreținere, subvenționare. Banat TV este legată de
PDL, dar acționarul dorea să candideze și pentru PP-DD. La Vest TV este un
consilier PSD, iar TV Băleanu are ca patron un politician al Partidului Verde.
În județul Caraș-Severin șefii celor trei mari partide75 influențează în mare măsură televiziunile locale.
(Mihai Stepanescu, primar Reșița, PSD)
”Cred că, în general, presa e independentă. Cunosc
cazuri de influență politică, de oameni [n.r. – jurnaliști] care s-au lăsat
oarecum mituiți sau au făcut compromisuri ca să poată supraviețui. Televiziunea
la care lucrez nu sprijină nicio formațiune politică. Nu mi s-au impus sau
retras materiale din considerente politice. Redactorul șef decide
ce materiale intră când e vorba de mediul politic.” (Simona Mara, jurnalist
Banat TV)
”Este foarte greu să ții piept tuturor
presiunilor politice. Instituțiile mass-media ar trebui să se susțină singure
și să nu depindă de factorul politic ca să aibă puterea de a se exprima liber.”
(Reprezentant din managementul Vest TV)
”Este greu să-i ceri unui jurnalist care câștigă 15
milioane pe lună [lei vechi – n.r.] să sară la gâtul unui președinte de
consiliu județean. Banat TV este o televiziune unde președintele Consiliului
Județean, Sorin Frunzăverde, are foarte mare influență. Nu am văzut nicio știre
negativă la adresa lui. Toate știrile trebuie să înceapă cu el. Este un singur
baronache local aici, numele lui este Frunzăverde. Cam
de fiecare dată când încep să scriu, încep presiunile. Am fost dat afară de la Ziua de Vest din cauză lui
Frunzăverde. A trebuit să plec de la Jurnalul de
Caraș-Severin din același motiv că nu am fost agreat de marele stăpân. Au mai
fost presiuni și din partea primarului Vela76, care acum este președintele
PNL-ului, dar nu atât de mari ca cele făcute de Frunzăverde. Și da, de fiecare dată când am
început să devin agresiv, dezvăluirile să fie tot mai detaliate, m-am trezit că
într-o lună sau două mi-am pierdut postul.” (Cristian Franț,
reporter și producător Vest TV)
”Presiunea politică în media se simte la un
nivel cum nu s-a mai întâmplat și cum nu credeam că se va întâmpla vreodată în
România anului 2012. Nu m-aș fi gândit niciodată acum 10 - 15 ani că presiunile
politice vor fi la acest mod și că totul se va disputa pe media. Politicienii
trebuie să înțeleagă că treaba lor e să facă politică, treaba presei e să-și
facă treaba, pentru că până la urmă și unii și alții declarativ suntem în
interesul cetățeanului. Eu am trăit și vremuri de presă independentă și le trăiesc,
cred eu, încă.” (Cornelia Dunăreanu, redactor-șef și acționar Banat TV)
”Managerii agenților economici ar trebui să
înțeleagă că publicitatea este o prioritate pentru firmele pe care le conduc.
În Caraș-Severin nu domină un partid, ci o persoană: Sorin Frunzăverde. 99% din
tot ce există presă în Caraș-Severin este influențat politic.” (Dan Popoviciu,
jurnalist Vest TV)
”Știu că, de obicei, cei care se perindă la putere obișnuiesc să
facă presiuni, între ghilimele, asupra celor din presă, astfel încât să-i aducă
așa alături de ei.” (Ioan Popa, om de afaceri, membru PNL)
3. Relația în redacție
Relațiile
dintre jurnaliști în interiorul celor două televiziuni reșițene au fost
descrise de către unii dintre cei intervievați ca fiind excelente, la fel cum sunt
și relațiile cu alți jurnaliști de la alte televiziuni și cu corespondenții
locali. Relația dintre jurnaliști și management a
fost descrisă ca fiind foarte bună, deschisă și bazată pe comunicare. Relația dintre instituțiile media locale este acceptabilă,
iar cea cu cele centrale sunt bune, televiziunile locale ajutându-le pe cele
centrale.
”Relația dintre management și jurnaliști este
foarte bună, de colegialitate, o redacție neputând funcționa dacă nu există
astfel de relații. Cu toate acestea, mai sunt conflicte între partea
jurnalistică și partea tehnică, pentru că întotdeauna într-o televiziune
jurnaliștii sunt vedetele și atunci mai există frustrări de moment din partea
tehnicienilor. O problemă o reprezintă salariul insuficient. Nu-i plătesc suficient
de bine. Așa cum cred că ar trebui.” (Cornelia Dunăreanu, redactor-șef și
acționar Banat TV)
„Colaborăm, chiar ne confirmăm anumite
informații pe care le avem, ne anunțăm dacă este ceva. În presa locală nu este
o bătaie pe informație. În presa locală suntem prieteni și chiar ne ajutăm.”
(Simona Mara, jurnalist Banat TV)
”Relația dintre manager și jurnaliști este
foarte bună, deschisă și se bazează pe comunicare, iar între jurnaliști cred că
ar fi și bine să existe un pic de concurență.” (Reprezentant din managementul
Vest TV)
”Echipa de management este tânără, în formare,
dar trebuie timp pentru a avea o relație de respect. În principiu sunt ok,
ascultă ce avem de spus, nu întotdeauna sunt de acord cu ce spunem, dar cel
puțin ascultă și analizează. Probabil că există o strategie și ei își urmăresc
și strategia lor, dar întotdeauna ascultă jurnalistul și încearcă să găsească o
mediere.” (Cristian Franț, reporter și producător Vest TV)
”Relația dintre management și jurnalist este una
onorabilă, iar cele dintre jurnaliști sunt ca relațiile dintre actori dintr-un
teatru.” (Dan
Popoviciu, jurnalist Vest TV)
Acceptarea unei reclame în schimbul renunțării
la difuzarea unui material și achitarea consumației în timpul documentării de
către terți sunt practici de neacceptat de cei doi manageri ai televiziunilor
reșițene, conform declarațiilor acestora. În schimb, în ceea ce privește
materialele comandate, aceștia au oferit răspunsuri diferite.
”Materialele comandate sunt acceptabile, în
cazul în care nu lezează interesele telespectatorilor. Dacă este vorba de
materiale publicitare, eu cred că este în regulă. Cu respectarea, evident, a
însemnelor de publicitate.” (Cornelia Dunăreanu, redactor-șef și acționar Banat
TV)
”Nu le accept!” (director general Vest TV)
Și jurnaliștii au avut păreri împărțite în
ceea ce privește materialele comandate, acceptarea reclamei în schimbul
renunțării la difuzarea unor materiale și achitarea consumației în timpul
documentării.
”Materialele comandate sunt acceptabile doar dacă
sunt comandate de o pensiune turistică care vrea să promoveze o zonă, sau dacă
este vorba de un politician care merge să doneze sânge. Nu
sunt de acord acceptarea reclamei în schimbul
renunțării la difuzarea unor materiale. Achitarea consumației? Da, mi se pare corect.” (Cristian
Franț, reporter și producător Vest TV)
”Materialele comandate nu sunt acceptabile. Nu
sunt de acord nici cu acceptarea reclamei în schimbul renunțării la difuzarea
unor materiale și nici cu achitarea consumației.” (Simona Mara, jurnalist Banat
TV)
”Dacă sunt comandate și
sunt și plătite, e ok. Le consideri publicitate, le treci la material
publicitar.
Trebuie să accepți reclama în schimbul
renunțării la difuzarea unor materiale. Trebuie să faci treaba asta. Plata
consumației? Trecem peste acest capitol.” (Dan
Popoviciu, jurnalist Vest TV)
Toți jurnaliștii au declarat că țin cont de
reglementările din audiovizual atunci când își realizează materialele tv.
”Dacă publici ceva contrar regulilor CNA nu
faci decât să primești amendă și atunci tu ca editor te gândești dacă ratingul
sau audiența pe care ți-o aduce materialul sau materialele respective sunt mai
mari sau mai importante, sau chiar mai profitabile decât amenda. Prefer să dau
500.000.000 amendă dacă știu că câștig un milion jumate. Cu toate acestea,
niciunul dintre reportajele mele n-a intrat în atenția CNA.” (Cristian Franț,
reporter și producător Vest TV)
4. Relația cu autoritățile locale
Cei intervievați au spus că relația cu
autoritățile locale este în general bună, dar există și câteva probleme.
Jurnaliștii au declarat că țin cont de interesul public și de reglementările
CNA, precum și de interesul autorităților locale acolo unde primează interesul
cetățeanului.
”Problema e cu instituțiile. Mare parte nu au
purtător de cuvânt, astfel că suntem pasați de la un om la altul. Dacă
purtătorul de cuvânt al vreunei instituții e plecat într-o delegație, nu știu
ce să răspundă unui jurnalist.” (Simona Mara, jurnalist Banat TV)
”Eu am cerut Banat TV în câteva rânduri să ia
punctul de vedere al administrației locale, pentru că au fost destul de multe
emisiuni tendențioase, fără substrat, doar presupuneri, sau am considerat că se
fac anumite jocuri politice, că există în spate niște interese. Vest
TV ne contactează destul de des. Am fost parteneri și cu Banat TV și cu Vest
TV. La Vest TV la orice emisiune legată de Primărie a existat și punctul de
vedere al instituției. Eu am preluat idei de la cetățeni și prin intermediul
televiziunilor.” (Mihai Stepanescu, primar Reșița, PSD)
5. Soluții pentru jurnalismul de calitate
Calitatea jurnalismului este văzută de cei
intervievați ca fiind strâns legată de creșterea
economică a județului. Un jurnalist de calitate a
fost descris de către cei intervievați ca fiind un jurnalist care are foarte
multe surse, este echitabil, imparțial, documentat, are curaj, este apolitic,
are studii sau cursuri în domeniu și respectă principiile meseriei. Un material
de televiziune de calitate a fost catalogat de respondenți ca fiind acel
material care este obiectiv, documentat, care răspunde la toate cele șase
întrebări jurnalistice și
transmite un mesaj foarte clar cetățenilor.
Nivelul de pregătire al jurnaliștilor a fost
apreciat cu note începând de la 2 până la 9, media fiind 7. Pentru îmbunătățirea calității
jurnalismului, cei intervievați au precizat că este nevoie de cursuri de:
jurnalism, legislație europeană, PR, management al informației și de o
salarizare mai bună, pentru că foarte mulți jurnaliști fac probabil
compromisuri. Salariile jurnaliștilor în cele două televiziuni
locale sunt cuprinse între 1.000 și 2.000 de lei.
”Un jurnalist de calitate trebuie să facă
parte dintr-o redacție de calitate și atunci va învăța și va crește. Dacă
crește într-o redacție de calitate e complicat să se schimbe mai târziu.”
(Cornelia Dunăreanu, redactor-șef și acționar Banat TV)
”Un jurnalist de calitate trebuie finanțat, în
sensul că trebuie să-și permită gadget-uri cât mai recente, de la telefon cu
internet până la cameră video cât mai simplă, dar profesională, laptop etc. O
soluție pentru creșterea calității unui jurnalist ar fi parteneriatele
televiziunilor locale cu televiziunile mari. Asta înseamnă să participe la
ședințele de redacție, să vadă cum se iau deciziile, cum se comportă o redacție
într-un news alert, cum se comportă într-un breaking news, cum se distinge un
subiect de eveniment, unul de politic și de unul tabloid, cum se grupează
subiectele. Sunt chestiuni foarte importante care, din păcate, la nivel local,
nu se prea mai țin.” (Cristian Franț, reporter și producător Vest TV)
”Nu există jurnalist de calitate! Un jurnalist
trebuie să știe în primul rând să scrie românește, să respecte gramatica și să
aibă un adresant, nu să scrie cărți în loc de articole.” (Dan Popoviciu,
jurnalist Vest TV)
Dușmanii libertății de exprimare indicați de
respondenți sunt: reprezentanții câtorva instituții publice, frăția dintre
mediul economic și cel politic, teama oamenilor față de un sistem politic care
domină economicul, conducerea Inspectoratului de Jandarmi. Apărătorii libertății de
exprimare sunt jurnaliștii înșiși și mai puțin societatea civilă, organizațiile
sindicale nefiind considerate ca fiind active în acest domeniu. Cei intervievați au
considerat că apărători ai libertății de exprimare ar trebui să fie oamenii de
afaceri care să conștientizeze că o presă cât mai liberă le este benefică.
”Înainte de începutul anului școlar, i-am cerut
unui lider de sindicat din Învățământ să facem o emisiune despre neajunsurile
cu care va începe acest an școlar și a spus că mai bine nu.” (Cristian Franț, reporter și producător Vest TV)
”Există un dușman al libertății de exprimare,
o personă căreia nu vreau să-i dezvălui identitatea. Niciodată un război cu
presa nu a fost câștigat de partea adversă. Dar eu n-am purtat războaie.”
(Cornelia Dunăreanu, redactor-șef și acționar la Banat TV)
”În momentul de față televiziunea Vest TV Reșița nu
se află sub nicio presiune, dar din câte cunosc și potrivit jurnaliștilor s-a
pus presiune din mai multe părți.” (Reprezentant
din managementul Vest TV)
Sindicalizarea nu este o prioritate a jurnaliștilor
cărășeni intervievați, care au declarat că sindicatul este echivalentul
politicului. Totuși, aceștia au declarat că simt nevoia unui
sindicat care să reprezinte juridic jurnaliștii, să mediatizeze pe plan
național problemele cu care se confruntă aceștia, să ofere ajutoare sociale în
caz de șomaj și să protejeze jurnaliștii de cerințele patronilor, cerințe care
nu au legătură cu deontolgia. Jurnalistul Cristian Franț a relatat că a fost
agresat, cu câteva zile înainte de realizarea interviului, de primarul orașului
Oravița, care a încercat să distrugă camera operatorului. Au fost depuse
plângeri la Poliție, care a recuperat camera de la primar, dar fără cardul de
imagini, pentru că tot incidentul era filmat. Parchetul a preluat cazul. Frecvența agresiunilor
împotriva jurnaliștilor este, conform celor intervievați, de 4-5 pe an. Un alt caz, mediatizat și pe
plan național, a fost al jurnalistului Vali Popovici, corespondent Antena 1,
agresat de polițiștii de Frontieră în timpul unei
descinderi.
”În Reșița există un sindicat, al celor de la
Radio Reșița. O asociație a jurnaliștilor, inventată mai demult. Dar acțiuni,
să se facă ceva în domeniul ăsta? Nu a făcut nimeni, niciodată!” (Gabriela
Dancea, inspector CNA)
”Se încearcă de doi ani de zile înființarea unui
sindicat care să fie afiliat la CNSRL Cartel Alfa însă dificultatea vine din
partea colegilor atunci când e vorba de alegerea unui președinte. De fiecare
dată când e un nume propus pentru președinte se găsesc alți trei, patru colegi
de-ai mei care zic «dă-l măi dracu pe ăsta, pe ăsta vrei să-l punem?»”
(Cristian Franț, reporter și producător Vest TV)
„Nu simt nevoia unui sindicat. Sindicat egal politic. La o documentare, la o
mișcare sindicală, am fost luat de guler de către mânia proletară că nu relatam
ce voiau ei, adevărul lor, și încercam să fiu imparțial. S-a rezolvat, n-a fost
nevoie de poliție.” (Dan Popoviciu, jurnalist Vest TV)
”Nu avem sindicat, pentru că suntem sub 20 de angajați
la instituția aceasta. Eu am avut o colaborare cu Blocul Național Sindical
pentru o anumită perioadă. Nu am aderat deocamdată, dar ar fi o idee bună. Simt
nevoia unui sindicat al jurnaliștilor, pentru că în cazul în care ești dat în
judecată, să te reprezinte într-un fel sau altul. Apoi, m-aș aștepta să
organizeze cursuri pentru jurnaliști, mai ales din presa locală, pentru că aici
se simte mai mult nevoia de cursuri de specializare. Mi-ar plăcea să existe și
un ajutor social din partea sindicatului.” (Simona Mara, jurnalist Banat TV)
Ambele televiziuni au coduri deontologice afișate
în interiorul redacției. La Banat TV acesta este modelul adoptat de Uniunea
Jurnaliștilor din România, iar la Vest TV, pe lângă codul deontologic, există
și un regulament de ordine interioară. O lege a presei este considerată de
aproape toți cei intervievați ca fiind necesară, pentru că ar reglementa
presiunile politicului asupra mass-media sau ar defini clar ce înseamnă a fi
jurnalist. Autoreglementarea este importantă, însă cei
intervievați au declarat că aceasta nu poate oferi soluții.
”O astfel de lege trebuie să stipuleze clar ce
înseamnă și ce are voie sau să facă un jurnalist. Sunt foarte mulți în țara
aceasta care se dau jurnaliști, dar nu sunt jurnaliști. Despre autoreglementare
nu am nicio părere.” (Gabriela Dancea, inspector CNA)
”O lege a presei ar trebui să reglementeze
presiunile factorului politic asupra jurnaliștilor, a jurnalismului în general,
dar și libertatea prost înțeleasă de unii jurnaliști care, fără a avea dovezi,
compromit oameni. Timpul a dovedit că presa nu poate fi asanată prin
autocurățare.” (Ioan Popa, om de afaceri, membru PNL)
”O lege a presei trebuie făcută având în
vedere interesul public. Cred că ar trebui întrebați cum văd legea respectivă
și cei din presă, dar și cei care sunt subiecte ale presei. Nu știu în ce
măsură pot să mă exprim eu legat de autoreglementare, dar este o măsură
interesantă.” (Mihai Stepanescu, primar Reșița, PSD)
”Este importantă. Să apere jurnaliștii, să
apere interesele instituțiilor media și să îndepărteze presiunile politice care
se manifestă prin presiuni directe financiare asupra instituțiilor media. Cred
că este cel mai important lucru ca fiecare jurnalist să se autocenzureze.”
(Cornelia Dunăreanu, redactor-șef, acționar Banat TV)
”O lege a presei ar trebui să fie asemănătoare
cu cea a CNA!” (Simona Mara, jurnalist Banat TV)
”O lege a presei nu trebuie să fie
restrictivă, să nu fie un fel de CNA al presei scrise. Nu cred în
autoreglementare. Cine e competent să facă asta?” (Dan Popoviciu, jurnalist
Vest TV)
”Ar fi foarte bine să existe. În lege ar trebui stabilite cu exactitate toate drepturile și limitele.” (director general Vest TV)
Patronatele au renunțat treptat să sprijine financiar
televiziunile din Cluj
1. Context
În octombrie 201277, cele mai importante televiziuni
(regionale/locale) din județul Cluj erau Transilvania Live (televiziune de
știri cu program preponderent regional și cu acoperire analogică națională),
Look TV (televiziune de divertisment cu acoperire națională) și Alpha TV
(televiziune cu nouă ore de program regional, care a emis pe frecvența Prima
TV). Toate cele trei televiziuni emiteau analogic și digital, conform
declarațiilor reprezentanților acestora. Totodată, la Cluj funcționau
și stații afiliate unor televiziuni naționale, cele mai importante fiind,
conform respondenților, Pro TV Cluj și TVR Cluj (stația locală a televiziunii
naționale).
Lansate la
sfârșitul anului 2011, posturile Transilvania
Live (dezvoltată pe infrastructura
fostei televiziuni locale NCN) și Look
TV (denumită pentru scurtă vreme
Transilvania Look) făceau parte din Transilvania Media Grup, care deținea și
cotidianul Transilvania Reporter, site-ul de știri City News și platforma
online DomnulePrimar.ro. Din acționariatul grupului făceau parte sociologul
Vasile Dâncu (fost senator PSD; fost ministru al Informațiilor Publice
(2000-2003); susținător al introducerii Legii 544/2001 privind liberul acces la
informațiile de interes public este și Președintele Institutului Român pentru
Evaluare și Strategie - IRES), politicianul Ioan Rus (PSD, fost prefect al
Clujului și fost vicepremier în Guvernul Năstase) și omul de afaceri Arpad
Paszkany (finanțatorul echipei de fotbal CFR Cluj). În prealabil, aceștia au
achiziționat (în mai 2011) NCN Studio TV SA – companie care a operat licența
fostului post de televiziune clujean NCN (devenit Transilvania Live, după
schimbarea acționariatului) – și mai multe media clujene (televiziunea Transilvania
Channel, publicațiile „Mesagerul de Cluj” și „Servus, Cluj” și portalul
CityNews.ro78).
Deținătoarea
licențelor audiovizuale pentru postul Transilvania Live este NCN Studio TV SA
(CUI: 6702322), ai cărei acționari
sunt: Paszkany Arpad Zoltan – acționar
principal – 59.4051%, International Brand Consultants SRL (asociat unic Dâncu Vasile) – 20%, Szekernyes Karoly – 10%, Someș TV SRL – 10% și
Mureșan Mariana – 0.5949%79. Ministerul Finanțelor indică
faptul că în 2012 societatea comercială a funcționat cu 35 de angajați, a avut o cifră de afaceri de 3.636.116 de lei și o pierdere netă de 14.775.773 de lei.
Licențele audiovizuale pentru Look TV sunt deținute
de societatea comercială Transilvania Look SRL (CUI: 25876783), ai cărei asociați sunt: Paszkany Arpad Zoltan –
asociat principal – 90% și
Someș TV SRL – 10%. Potrivit
bilanțului depus la Ministerul Finanțelor în 2012, Look TV avea 8 angajați, o
cifră de afaceri de 1.937.500 de lei și o pierdere
netă de 1.164.829 de lei.
La data documentării pe teren, reprezentanții
grupului media Transilvania au declarat că intenționau să facă din grupul Transilvania una dintre
„principalele alternative la presa centrală”, care să pună accent pe
informațiile despre comunitățile din Ardeal. Potrivit acestora, dezvoltarea
Transilvania Live și Look TV s-a bazat pe mai multe studii de fezabilitate și
sondaje de opinie cu privire la percepția locală asupra televiziunilor, și a implicat „investiții substanțiale”.
Principalii
finanțatori ai televiziunilor Transilvania Live și Look TV erau patronii, prin intermediul companiilor
acestora, care aveau publicitate la cele două televiziuni, potrivit
respondenților. Managementul instituției a precizat că salariile jurnaliștilor se
situau între 1000-2500 de lei, iar salariile editorilor din grupul Transilvania
se situau între 2000 și 4000 de lei.
”Dacă mă refer la piața de televiziune locală
din Cluj, ea nu există, este o piață neconcurențială. De aceea, proiectul nostru a fost de a face o
televiziune regională cu ieșire națională, o încercare de a face network de
televiziuni locale care să furnizeze un mesaj regional. (...) Ne-am gândit că identitatea ardeleană poate să fie obiect și
subiect pentru un trust de presă, pentru că în Ardeal sunt și tensiuni etnice
și fragmentări politice diferite decât în alte locuri. Transilvania este o societate a
dialogului. (...) Încercăm o nouă formulă de televiziune, care să
servească identității și nevoilor comunității noastre. Vrem să dăm comunității
ceva înapoi, să facem o televiziune în care să ne proiectăm
identitatea noi, ardelenii.” (Vasile Dâncu,
acționar în cadrul Transilvania Media Grup – la data documentării pe teren80)
”La Cluj sperăm să creăm un pol cu oameni care să aibă opinii și
să vină la televiziune și să se uite toată lumea la ei ca la cei din
București.” (Director general de producție Look TV)
”Noi nu vrem să fim o televiziune locală, suntem o televiziune
regională cu aspirații naționale.” (Producător
general Transilvania Live – la data documentării)
”Am avut în gând să facem o televiziune de informație și de actualitate care să nu fie tributară
agendei zilnice (...). Aș fi vrut să dăm mai multă producție proprie, mai
multe aspecte legate de cultura și spiritul transilvan.” (Mihaela Orban,
director administrativ Transilvania Live și project manager IRES – la data
documentării)
Vasile Dâncu, acționar în cadrul grupului, a
declarat că eforturile patronatului se concentrau pe recrutarea unor jurnaliști
cu experiență în televiziune (mai cu seamă în televiziunile centrale), care „să facă față ritmului de lucru alert”, „să
realizeze materiale de calitate” și „să asigure un
flux continuu de informații transmise”. Totodată, reprezentanții grupului au declarat că s-au încheiat
mai multe parteneriate cu televiziuni regionale (din Bistrița, Deva, Hunedoara,
Baia Mare, Târgu Mureș81) și naționale (RTV), pentru
asigurarea corespondenților locali și pentru realizarea unui schimb de
informații și imagini. Un jurnalist clujean (colaborator în presa centrală) a
estimat chiar că 70% din forța de muncă din presa locală clujeană s-a angajat
la cele două televiziuni din grup. Totuși, la aproape un an de la lansarea
televiziunilor Transilvania Live și Look TV, mai mulți angajați au declarat că
încă se confruntau cu insuficiența resurselor editoriale și de infrastructură
ale instituțiilor din grup, dar au precizat că erau „entuziasmați”
de proiect și dispuși să lucreze mai mult, pentru a suplini aceste neajunsuri,
până la eventuala consolidare a grupului.
”<<Copilăria>>
instituției nu ne lasă prea mult spațiu și timp pentru faza de laborator, de
creativitate, de elaborare. E ritmul impus de licența de emisie continuă, 24 din 24 de ore. (...) Este un ritm continuu, nu
avem încă o structură cantitativ și
calitativ atât de amplă și apare o criză care ține și de anvergura
experimentului în provincie. Chiar dacă e la Cluj, capitala
Transilvaniei, e o provocare, dar nu avem resurse umane, suficienți oameni pregătiți
care să aspire, de exemplu, să avem un departament de investigații sau care să
se ocupe cu
producții noi, originale. (...) Există încă un <<heirupism>>.” (Realizator emisiuni
Transilvania Live)
”Lucrurile se învață în timp. Din păcate, îți ia o perioadă până
se sudează echipa, au fost și fluctuații de personal, acum ne extindem,
lucrurile sunt într-o continuă mișcare și integrarea pentru unii e mai ușoară,
pentru alții – mai grea. Învățăm din greșeli, că greșim cu toții. E de dorit să
fie greșelile cât mai mici, dar contează perseverența și să faci meseria asta
cu plăcere.” (Redactor-șef Transilvania Live)
”Acum căutăm tonul, facem experimente, vedem ce potențial
au informațiile din țară,
din Transilvania, din județe, analizăm la fiecare două
săptămâni calitatea știrilor mari, potențialul pe care îl au liderii locali,
potențialul unor subiecte locale. (...) Deocamdată suntem la 50% din potențialul proiectului
nostru, dar avem un proiect pe care îl urmărim pas cu pas.” (Vasile Dâncu, acționar al Transilvania Media Grup – la data documentării
pe teren82)
”Trustul Transilvania a absorbit în perioada asta
60-70% din forța de muncă din presa clujeană, ceea ce este un lucru foarte bun din punct de
vedere social.” (Jurnalist clujean din presa centrală)
Pe tot
parcursul anului 2012, reprezentanții Transilvania Media Grup au declarat că
grupul s-a aflat în faza de tatonări, experimente, reorganizări, dezvoltare a
infrastructurii, a logisticii și a grilei de programe; s-a pus problema
achiziționării unor spații mai mari pentru desfășurarea activității, s-a
discutat eventualitatea creării unei școli proprii de jurnalism și a organizării
unor schimburi de experiență cu jurnaliști din presa centrală și din
străinătate, s-a negociat angajarea unor jurnaliști din presa centrală etc. Cu
toate acestea, grupul media
Transilvania nu a reușit să depășeașcă (cu succesul scontat) faza „de
experiment” sau „de dezvoltare” (cum
au numit-o intervievații), ci a început să se „dezintegreze” treptat, pe fondul
lipsei „de resurse” și/ sau „de viziune”, după cum au declarat unii
respondenți. În martie 2013, Vasile Dâncu și Ioan Rus s-au retras din
acționariat (la scurt timp după ce negocierea unui parteneriat cu televiziunea
națională Digi 24 a eșuat), iar unicul finanțator al televiziunii de știri
Transilvania Live a rămas acționarul principal, omul de afaceri Arpad Paszkany83. Din acest moment, situația economică a televiziunii a intrat pe
o pantă descendentă, din punct de vedere financiar, care a determinat numeroase
disponibilizări și demisii84.
Alpha
TV (televiziune afiliată în trecut
stației locale a televiziunii naționale Prima TV) aparținea, la data
documentării, companiei de producție cinematografică, video și de programe de televiziune SC Atlas
Media SRL (CUI: 18069365). Televiziunea era deținută de oamenii de afaceri
Angela Moldovan (totodată administrator Alpha TV) și Radu Vlas, care desfășoară
activități în construcții, comerț, imobiliare, divertisment și amenajări de
spații verzi85.
Potrivit respondenților proprietarii
postului (totodată, principalii finanțatori Alpha TV) dețineau Clubul Bamboo (în franciză) și
Multiplexul Leu din Cluj-Napoca (la ultimul etaj al complexului Leu se situau
televiziunea Alpha și Clubul Bamboo).
La data documentării pe teren, Alpha TV avea
aproximativ 25 de angajați, iar conținutul regional al informațiilor difuzate
de televiziune era asigurat de faptul că televiziunea avea parteneriate ce
constau în schimburi de informații cu televiziuni din Sibiu, Mureș și Bistrița,
potrivit managementului. Salariile jurnaliștilor Alpha TV se situau între 1000
și 2500 de lei. În 2012, societatea comercială care deținea televiziunea a avut
o cifră de afaceri de 431.111 de lei și a înregistrat o pierdere netă de
562.111 de lei, conform bilanțului depus la Ministerul Finanțelor.
La începutul anului 2013, Alpha TV s-a închis, după
ce a fost vândută către omul de afaceri piteștean Daniel Ștefănescu. Conform
bilanțului depus la Ministerul Finanțelor, în 2012 societatea comercială care a
deținut licența televiziunii a avut o cifră de afaceri de 431.111 lei, o pierdere netă de 562.111 lei și a funcționat cu 12
angajați.
”Radu Vlas și Angela Moldovan nu mai vor să investească în
media.” (a declarat Beniamin Pascu, directorul
Alpha TV, pentru presa locală86)
Televiziunile clujene erau „nerelevante”
din punct de vedere al audiențelor, la data documentării, potrivit celor mai mulți dintre
intervievați. Mulți au declarat că preferau să urmărească materialele difuzate
de studioul local al televiziunii publice, TVR Cluj, sau de Pro TV Cluj. Pe de
altă parte, Emil Boc, primarul Clujului, a declarat că televiziunile din Cluj
constituiau o sursă importantă de informare.
”Evident că televiziunile locale sunt un filtru extrem de
important, care trebuie să fie avut în vedere de orice primar. Contează
feedback-ul și modul în care sunt exprimate problemele cetățenilor și
problemele cetății de către televiziuni, deci sunt un element important pentru
informarea mea ca primar.” (Emil Boc, PDL, primarul Clujului)
Peisajul economic din Cluj era marcat, în octombrie
2012, de criza financiară, potrivit celor intervievați. Respondenții au declarat că o mare parte din aportul la
bugetul local al Clujului se datora faptului că acest oraș
este centru universitar și atrage anual aproximativ 100.000 de studenți din
țară.
În ceea ce privește micii investitori locali,
respondenții au precizat că aceștia nu priveau publicitatea în presa locală ca
pe o investiție, în contextul în care au fost obligați să-și reducă drastic
cheltuielile.
”Reprezentanții
firmelor ar trebui să conștientizeze ce înseamnă publicitatea pentru
ei.” (Reporter Transilvania Live)
”Nu există interes publicitar, în sensul că lumea nu dă bani.
Probabil [că oamenii de afaceri – n.r.] sunt mai
cumpătați, nu consideră că publicitatea are impact asupra afacerilor proprii.
Avem televiziunea asta din 2005 și nu am găsit o explicație logică, nu merge,
pur și simplu, pe piața locală. (...) Economic, dacă firmele ar investi mai mult
în partea de publicitate, probabil că ar conta, nu neapărat pentru angajați, ci
pentru noi, ne-ar fi mai ușor să ne susținem.” (Angela Moldovan, acționar și
administrator Alpha TV)
”Pe plan local se remarcă lipsa investitorilor care să mai aloce
bugete pe partea de publicitate.” (Redactor-șef
Transilvania Live)
Firmele trăiesc de pe o zi pe alta, e
mobilitate foarte mare, se închid multe. Nu apelează la presă să-și dezvolte
afacerea, puține investesc în presă. Unii văd investiția în presa ca pe o
pierdere. (Jurnalist clujean din presa centrală)
”Trebuie să se investească în presa locală și în cea
regională. (...) Foarte puțini oameni cu putere economică și fără
niciun fel de afiliere sunt convinși să investească, asta e păcat.” (Producător
general Transilvania Live)
Majoritatea celor intervievați au spus că administrația locală clujeană
este dominată de PDL. La data documentării, primarul orașului Cluj-Napoca
era Emil Boc (PDL), fostul premier al României, la nivel de municipiu funcționa
coaliția PDL-UDMR, iar, la nivel județean – coaliția USL-UDMR.
2. Percepția asupra jurnalismului. Influențe
economice și politice
Respondenții clujeni au
indicat drept probleme generale ale televiziunilor locale românești: dependența financiară de patronate (din care derivă presiunile
economice și/sau politice, precum și slaba
investiție în jurnaliști și produse editoriale de calitate), autocenzura
jurnaliștilor, lipsa de pregătire și de experiență a angajaților din
televiziuni și autosuficiența/ dezinteresul/ demotivarea ziariștilor.
Totodată,
cei intervievați au declarat că polarizarea presei în funcție de interesele patronale a afectat
credibilitatea și independența presei și a redus televiziunile la simple
afaceri, deturnând misiunea acestora de la servirea interesului public la
satisfacerea nevoilor imediate ale finanțatorilor instituțiilor de presă. Înregimentarea instituțiilor
de presă a fost descrisă ca o fatalitate de o parte a celor intervievați, care
au pus acest fenomen pe seama contextului economic și social.
”Totul pleacă
de la economic. Dacă am trăi într-o țară cu nivel de trai mai ridicat, și presa
ar fi mai independentă.” (Director general de producție Look TV)
”Presiunea politică este presiunea economică. Noi am depășit o fază a televiziunilor în care era o presiune
politică legată de influență, de cenzură și alte pârghii, să
spunem. Acum este vorba numai de economie. (...) Acționariatul nu cred că este o presiune asupra
independenței. Acționariatul vine tot de acolo, din aceea zonă de apartenență,
de apropiere pentru a obține fonduri. (...) Televiziunile locale ori sunt
televiziuni slabe, ori sunt televiziuni care au în spate un acționar politic care, datorită funcției
sale, reușește să facă rost de contracte pentru televiziune. Dar eu știu foarte
puține televiziuni locale care să aibă forță de genul ăsta, sau au în spate un
grup economic puternic. (...) Economia presei începe să devină mai importantă decât instituția
presei. A
dispărut partea deontologică și ne-am trezit dintr-o dată că am sărit în
industria presei. (...) Nu suntem o societate în care resursele circulă liber.” (Vasile Dâncu, acționar al Transilvania
Media Grup – la data documentării pe teren87)
”Investiția care s-a produs în presa din România, din momentul în care oamenii
au început să aibă bani, cu minuscule excepții, este o investiție în politică
și nu în presă. Oamenii cu interese politice într-o direcție sau alta și uneori
schimbând partidele sau interesele sau plătindu-le pe toate – au cumpărat presa
ca să aibă canale în care să-și direcționeze politica.” (Fost profesor de
Jurnalism)
”Presiunea politică pornește de la culoarea [politică a
– n.r.] finanțatorului.” (Realizator emisiuni Alpha
TV)
”Climatul pentru presă e atât de
deteriorat, atât de aspru, atât de multe publicații închise în ultimii ani,
atâția jurnaliști dați afară și importante părți de presă controlate de anumite
oligarhii, cercuri de interese”. (Moderator Transilvania Live)
”În orice profesie cred că există presiuni economice, dat fiind contextul
actual.” (Reporter Transilvania Live)
”Trebuie mai multă transparență și participare a comunității, mai
multă democrație participativă la nivelul comunității locale pentru un mediu
politic economic și politic mai sănătos. Și atunci și presa ar fi probabil
independentă, lucrurile se leagă.” (Moderator Transilvania Live)
”Aceiași
oameni sunt invitați la emisiuni, apoi, în alegeri, tot ei sunt candidați. În
toate posturile apar aceiași indivizi, aceleași moace, e același plictis
general, se discută aceleași probleme veșnice. Clujul e provincial.” (Jurnalist din grupul Transilvania)
”Problema este un partizanat accentuat care se vede în televiziuni
atât la nivel local, cât și la București. Practic, ceea ce se întâmplă la ora
actuală este un razboi mediatic. Majoritatea televiziunilor sunt aliniate
politic, asta este marea problemă. (...) Nu mai formăm conștiinte ci oameni politici direct. (...) Toată presa e aliniată. Unii sunt la Voiculescu,
alții la Vîntu, alții la Ghiță. Până la urmă, presa e expresia realității în
care trăim. Până nu se reformează clasa politică, n-avem ce să facem. Dar o să ajungeți și voi în curând să fiți
pervertiți, stați liniștiți!” (Beniamin Pascu, coordonator Alpha TV, la data
documentării)
În contextul prăbușirii pieței media (locale), unii
respondenți au declarat că jurnaliștii sunt „condamnați” la compromis și
autocenzură, motiv pentru care mulți au ales să se reorienteze profesional. Mai
mulți jurnaliști rămași în breaslă pe plan local au declarat că se confruntă cu
retincența unor politicieni și
oameni de afaceri de a participa la emisiunile care tratează critic anumite
subiecte care vizează modul în care își desfășoară activitatea. Totodată, respondenții au indicat relațiile
strânse dintre mediul politic și mediul de afaceri local drept un obstacol în
realizarea actului jurnalistic, care „sufocă” și descurajează investigațiile
jurnalistice.
”Autocenzura uneori e mai eficientă ca cenzura, asta ține de
jurnalist, și-a internalizat percepția asupra raporturilor de putere care
există. (...) Nu știu dacă se califică drept autocenzură, dar nu mă
apuc să practic un anumit discurs care poate în altă parte s-a practicat asupra
patronilor mei. Nu sunt absurd și irațional, asta cred că e valabil peste tot
în lume.” (Realizator de emisiuni la Transilvania Live)
”Având o incertitudine a locului de muncă, mulți
jurnaliști au probleme, nu au continuitate în muncă, ajung să facă orice, nici
nu e nevoie să le impună cineva.” (Realizator emisiuni Alpha TV)
”Cel mai rău lucru la jurnaliști este autocenzura, nu
presiunile care se fac asupra lor. Jurnaliștii știu ce se face în redacția respectivă și fac asta,
știu ce se așteaptă. Nu putem avea o presă mai bună decât societatea, asta e părerea mea. (...) Eu cred că presa din țară este mai liberă decât presa din
centrul Bucureștiului, presa centrală, pentru că îi cunosc pe jurnaliști. În
presa locală sunt personalități, sunt cunoscuți în zona asta și au mult mai
multă independență în a spune ceva. Lor li se verifică și consecvența, fiind
într-o comunitate mică, este foarte greu ca un jurnalist să treacă dintr-o
barcă în alta, de la o viziune la alta, pentru că el este cunoscut în zona
asta. Nu sunt obligați să facă compromisuri. Presa este mult mai liberă.”
(Vasile Dâncu, acționar al Transilvania Media Grup
– la data documentării pe teren88)
”Toți sunt
dușmani ai libertății de exprimare, toată lumea. În general, adevărul supără,
nu-i bine să-l spui. Nici nu caută foarte multa lume să facă valuri, au trecut
vremurile alea. Pe vremea lui Năstase țin minte că erau procese consistente.
Acum, dacă publici o anchetă despre o
afacere ilegală, instituțiile nu iau măsuri decât împotriva ta, ca jurnalist.
Te judeci pentru o chestie adevărată pe care o scrii și o dovedești cu acte.” (Jurnalist din Grupul Transilvania)
”Cred că
condiția jurnalistului nu mai are suficientă relevanță și nu se mai impune sub
aspectul moral în fața cetății, cum era altădată. Mi-aduc aminte că în ’90-’91,
dădeam un telefon și se știa că vine presa și era un anume respect pentru presă
atunci. Nu în sensul că se lipeau toți de perete și se aliniau, dar exista o
anumită relație cu presa. Astăzi, condiția gazetarului este una privită cu
ușurătate de către entități politice și de către societate în general și cred
că aici este vina noastră, nu a societății. Noi, ca presă, am greșit, pentru că am cedat,
factorul material a înghițit factorul moral. Condiția supraviețuirii, bătălia
materială a făcut ca presa să cedeze.” (Beniamin Pascu, coordonator Alpha TV)
”Acum totul se face la comun, se face în echipă, deci greu mai răsare un jurnalist pe care
îl cunoaște toată lumea. Până în 2000 erau nume de jurnaliști cunoscuți, acum
sunt mult mai puține, se lucrează altfel. Jurnaliști de investigație sunt tot mai puțini, nu
trebuie să investighezi, că tu trebuie să scrii acolo ceva care trebuie să iasă
pe post,
rezultatul trebuie să fie oricum ăla știut. Nu mai are rost, ca în anii ’90, să fie romantismul ăla în jurnalism, să caut eu să
dau lovitura pe subiectul ăla. Asta e problema, că
nu am auzit generația nouă, acum e mai mult robotizată, e automatizată munca
asta.” (Reprezentant Look TV)
”Întotdeauna, când intri în studio, merg pe principiul că ești
invitat la mine în casă și atunci din start trebuie să te tratez cu respect și
să am grijă de tine, nu să sar cu picioarele și să te calc, așa cum am văzut la
televiziunile naționale. Fac treaba asta din bunul simț al jurnalistului, dar
și din faptul că, fiind un oraș mai mic, nu e ca la București. (...) Politicienii locali pur și simplu nu-ți vin la emisiuni, dacă ești foarte
incomod cu ei, nu mai vin. E dificil, la București am văzut că se feresc mai
puțin, e mai ușor acolo pentru un jurnalist, cred eu. La
o televiziune națională se duc politicienii indiferent ce probleme au în spate,
chiar dacă
nu le iese
discursul așa cum ar fi dorit ei. Simplul fapt că sunt acolo pe sticlă probabil
că au calculat ei și au văzut că în timp le folosește, pe când la televiziunile locale probabil au
văzut că nu merită să se ducă, fiindcă nu au atât de mare vizibilitate.”
(realizator emisiuni Alpha TV)
”Acesta ar fi un obstacol pentru un jurnalism de calitate,
autentic: complicitățile
astea, ușor vinovate, între politicieni, oameni de afaceri, jurnaliști. Există o anumită
atmosferă de codependență, disfuncțional, de abuz domestic. (...) În
provincia românească există o mentalitate de a
privi jurnalismul ca pe ceva dăunător, există tendința de a vedea prea
utilitar, și asta suprima o anumita creștere și dezvoltare, sofisticare a
jurnalismului. Există și o tendință de a instrumentaliza, de a folosi
jurnalismul ca instrument mai puțin de cunoaștere, de educație, coeziune
socială, cât de fortificarea a unor onorii locale. (...) Aici
oamenii sunt mai închiși, mai rezervați, și,
desigur, apar
și menajeriile politice care oarecum sufocă jurnalismul.” (Realizator emisiuni
Transilvania Live)
Primarul
Clujului, politicianul (PDL) Emil Boc, a declarat că televiziunile din Cluj „își fac datoria de a rămâne
echidistante și obiective din punct de vedere jurnalistic și din punct de
vedere al interesului public”
și că nu are motive să creadă că acestea ar fi partizane vreunor interese. De
asemenea, edilul a precizat că independența presei depinde de fiecare jurnalist
în parte.
”Eu cred că independența presei ține în primul rând de cei
care fac presă. Independența e o chestiune care ține în primul rând de
deontologie și de capacitatea de a rămâne integru într-o lume în care valorile
sunt din ce în ce mai pervertite.” (Emil Boc, PDL, primarul Clujului)
O parte a
celor intervievați a declarat că există un „decalaj de performanță” între jurnaliștii de la
nivel local (din Cluj) și cei din presa centrală, la care contribuie
lipsa de pregătire și de experiență a jurnaliștilor, lipsa de investiții în
presă și standardele și aspirațiile profesionale scăzute ale multora dintre
angajați. Mai mult, autosuficiența, dezinteresul și demotivarea angajaților
media au fost descrise atât drept cauze, cât și drept consecințe ale
condițiilor de subzistență în care își desfășoară activitatea mass-media
locale.
”Mie mi se pare că România e ruptă, chiar și jurnaliștii sunt rupți
de ceea ce se face. Vedem asta la știrile de politică externă, sunt aproape
inexistente, jurnaliștii se comportă ca și cum ar fi singuri pe lume. (...)
Sunt jurnaliști care au impresia că știu totul, asta este o
boală. După doi ani de stat pe sticlă au impresia că știu tot.” (Jurnalist
Alpha TV)
”O altă problemă este resursa umană, pentru că nu este competiția
de la București și atunci standardele sunt un pic mai relaxate și oamenii au
mai puține pretenții poate, de la ei înșiși în primul rând.” (Redactor-șef
Transilvania Live)
”În România nu sunt profesioniști, presa e la perioada pubertății,
avem 16-18 ani, s-a născut în ’89. (...) Televiziunile din România nu au multă credibilitate. Totul pornește de la faptul că în România încă nu
se face presă adevărată, nu se face televiziune adevărată. (...) Sunt foarte
multe televiziuni și prea orientate, adică sunt făcute multe cu un
scop anume, nu există profesionalism, totul pornește de aici, lumea vrea să facă
televiziune după ureche.” (Producător general Transilvania Live – la data
documentării)
„Găsiți foarte puțini angajați în televiziunile locale care să aibă
experiență și în televiziuni naționale, poate doar la nivel de producător. Este
un decalaj de performanță în primul rând tehnică, de infrastructură. (...) E
încă multă inerție, confuzie, și uneori ia aspecte mai infantile, mai imature,
tocmai din frustrarea asta că ești subordonat, că primează tonul discusului din
Capitală. Complexul acesta de inferioritate poate lua forme mai infantile și nu neapărat productive, de genul <<noi suntem
mai buni>>, <<noi suntem imperiu>>. (Realizator emisiuni
Transilvania Live)
”Unii jurnaliști poate nu sunt familiarizați cu un anumit domeniu
și nu au nici experiență în față și atunci se trezesc deodată într-un domeniu
în care nu stăpânesc nici limbajul, nu cunosc persoanele în cauză și atunci
încep să facă gafe. Adică, dacă trimiți un jurnalist de pe politic să-ți facă
un subiect religios, e clar că o să aibă dificultăți.” (Reporter Transilvania
Live)
”Mulți angajați se raportează la munca în televiziune ca la un job. Vii și trebuie
să tragi de ei, mulți nu înțeleg că televiziunea este ceva în care vii la ora 8
și pleci când termini.” (Producător general Transilvania Live)
”Lipsa de dedicare cu care își fac meseria – sunt foarte mulți jurnaliști care vin la serviciu ca la orice alt
serviciu. Din păcate, nu poți face chestia asta. Dacă vii la 9 și hotărăști că
pleci la 5, e foarte grav.” (Director Transilvania Live)
Unii
intervievați au declarat că o parte
din carențele presei locale sunt alimentate încă din mediul universitar. Pe de altă parte, alți intervievați au declarat
că această facultate produce mulți profesioniști, care, însă, nu sunt absorbiți
pe piața muncii sau nu sunt valorificați corespunzător la locurile de muncă.
”Facultatea de jurnalism este execrabilă.
Acolo predau oameni care nu au lucrat o oră într-o redacție sau habar n-au cum
arată pe dinăuntru o redacție sau au lucrat prin anii ’90, la început.”
(Jurnalist din grupul Transilvania)
”Foarte puțini absolvenți de Jurnalism
lucrează în presă, cam unul din 200. Nici nu sunt bine-pregătiți, nici nu au de
la cine să învețe (Jurnalist clujean din presa centrală)
”Ceea ce mă
irită pe mine cel mai tare este că posturile mici de televiziune adună studenți
adesea bine pregătiți pe care nu știu să-i folosească, nu știu să-i pună în
pozitii pentru care ei sunt pregătiți.” (Fost profesor de
Jurnalism)
”Principala problemă a presei locale din Cluj este lipsa de exercițiu
într-un proiect mare, lipsa aspirațiilor. În Cluj, Facultatea de Jurnalism este
o facultate tot mai bună, cu parteneri externi, foarte mulți pleacă în
străinătate, avem tineri foarte buni. Problema este că nu au lucrat în ritmul
unei televiziuni de știri centrale și apoi mai este trecerea de la o generație
de jurnaliști care știau numai să scrie la o generație de jurnaliști care știu
numai să vorbească.” (Vasile Dâncu, acționar al
Transilvania Media Grup – la data documentării pe teren89)
La data documentării pe teren (octombrie 2012) Alpha TV se confrunta cu o criză de personal și cu o
lipsă acută de investiții, care afectau calitatea produselor editoriale,
potrivit celor intervievați. O parte dintre angajații Alpha TV au declarat că
resursele financiare limitate ale televiziunii se reflectau în calitatea uneori
mai slabă a emisiunilor și în faptul că nu se puteau face investiții suficiente
în resursele umane. În consecință, potrivit acestora, multe roluri din redacție
se suprapuneau, dar cei care le efectuau nu erau plătiți în concordanță cu
efortul depus. Managerul televiziunii a declarat că
numărul redus de personal era cauzat atât de situația economică, cât și de faptul
că nu a găsit suficienți jurnaliști locali pregătiți să facă „emisiuni
adevărate”90.
”Noi suntem realizatori și producători, dar nu
suntem plătiți și pentru una și pentru alta. Lucrez mai mult și e clar că altfel ar fi pentru
mine să am un producător în spate care să mă ajute. Trebuie să fac și aia și
aia, nu mai spun că produc și știrile. Păi, cât ai fi de
extraordinar, ceva îți scapă printre degete. Poți face mult mai bine emisiunea dacă ai un
producător în spate și, dacă te-ai ține doar de emisiunea ta, e clar ca ai avea
o calitate superioară.” (Jurnalist Alpha TV)
”Mi-ar plăcea să avem o emisiune de investigații. Sincer, am
căutat ani de zile pe cineva să se poată ocupa de așa ceva, nu niște oameni
care să tragă foloase materiale, personale.” (Administrator și acționar Alpha
TV)
Angela Moldovan, acționar și administrator în
cadrul Alpha TV, a afirmat în cadrul interviului cu autorii acestui studiu că
folosea televiziunea pentru a promova activitatea din celelalte afaceri
deținute de patronat și că unii dintre angajații postului contribuiau
contra-cost la realizarea materialelor de promovare și a fotografiilor de
eveniment din cadrul celorlalte activități desfășurate de patronat.
Administratorul Alpha TV a mai spus că atribuțiile sale se limitau strict la
aspectele de management financiar și că nu intervenea în politica editorială a
postului.
”Organizez o dată pe an un microrevelion unde participă toți angajații
și nu necesită niciun cost din partea lor. Pot să mai câștige bani și din
celelalte firme, de exemplu la Clubul Bamboo, filmează evenimente, fotografiază, ei se ocupă de sunet, de
lumini. (...) Sunt plătiți separat, pentru că activitatea clubului este în weekend și în general
noaptea și ei își fac turele de așa natură încât să facă prin rotație. (...)
Mie îmi place să gândesc în ansamblu. Mă mir că nu m-ați întrebat cum de reușim
să susținem piața Clujului când este așa cum este. Mie îmi place să gândesc tot felul de legături între firme și Alfa TV.
(...) Firmele din grup sunt cel mai mare finanțator al Alfa TV, aici se întorc produsele.” (Angela
Moldovan, administrator și acționar la Alpha TV – la data documentării)
Respondenții din grupul Transilvania a declarat că
nu considerau Alpha TV un competitor pentru televiziunile Transilvania Live și
Look TV, din cauza lipsei de investiții și a faptului că asociau orientarea
postului ca fiind partizană PDL. O parte dintre reprezentanții Alpha TV au declarat
însă că erau echidistanți și că invitau în aceeași măsură politicieni de la
toate formațiunile politice. Coordonatorul Alpha TV a declarat că
județul Cluj este „fieful PDL” și că televiziunea este mai orientată către
politicile de dreapta pentru că aceasta ar fi așteptarea publicului, în vreme
ce grupul Transilvania este orientat către politica PSD.
”Alpha TV nu este un competitor, pentru că este un post politic construit
de un partid, de PDL, și în general are o slabă finanțare și nu poate să intre
în competiție.” (Vasile Dâncu, acționar în cadrul
Transilvania Media Grup – la data documentării pe teren91)
”Aici în Cluj este fieful PDL și unele dintre televiziuni
cochetează cu ideea de dreapta a PDL,
altele aparțin sau au în patronat foști și actuali PSD-iști, cum e Vasile
Dâncu, care are Transilvania Live și sigur cochetează cu politicile de stânga.
(...) Din partea finanțatorului avem mână liberă în ceea ce privește
trasarea unei politici din acest punct de vedere. Am încercat să fim cât mai
corecți, nu ni s-a impus nimic. Sunt niște așteptări, să zicem un vânt care
adie mai puternic în privința promovării unor politici de dreapta, nu de
partid. Facem acest lucru și pentru că este o așteptare a ardelenilor care în general
sunt de dreapta, nu prea asimilează politica PSD, nu a avut trecere. Dacă e să
dăm o nuanță, înclinăm mai mult către politicile de dreapta, nu neapărat către
PDL.” (Beniamin Pascu, coordonator Alpha TV)
„Televiziunile clujene nu cred că sunt așa de aliniate politic,
ține mai mult de om. Eu, de exemplu, făcând emisiuni din 2003, am făcut
emisiuni cu toți actorii politici, mi-am și impus, ca jurnalist. (…) Nu am avut
niciodată cel puțin de când sunt eu
aici, ingerințe de genul <<Cheamă-l pe ăla, nu-l chema pe ăla>>. (...) Avem
independență totală, nu există imixtiuni.”
(Realizator emisiuni Alpha TV)
”Alpha TV e o televiziune de buzunar, nici nu
știu de ce există.” (Jurnalist din Grupul Transilvania)
Transilvania Live și Look TV au traversat mai multe transformări
pe parcursul anului 2012, determinate de extinderea „din mers” a grilei de
programe și a numărului de angajați, precum și de „tatonările” decise la nivel
de management și de acționariat în ceea ce privește politica editorială.
O schimbare importantă s-a produs în a doua parte a
anului 2012, când televiziunea de divertisment Transilvania Look a trecut
printr-un proces de rebranding, devenind Look TV. Reprezentanții postului au
declarat că această mișcare s-a datorat faptului că au ajuns la concluzia că o
televiziune de divertisment în care să apară preponderent figuri locale nu era
sustenabilă, pe de o parte pentru că era dificil să aibă un flux constant de
materiale, iar, pe de altă parte, pentru că puține personalități locale erau
deschise către participarea la astfel de emisiuni. În acest context, postul s-a
reorientat către tratarea unor subiecte de divertisment de interes național.
Reprezentanți din conducere, de la nivel de
management și producătorii generali ai celor două televiziuni au declarat că
provocarea majoră a fost identificarea jurnaliștilor și tehnicienilor care să
fie angrenați în proiectele grupului, în contextul pieței media limitate din
regiune și a lipsei de pregătire și de experiență a multora dintre jurnaliști.
”În primul rând sunt probleme
legate de resursele financiare, apoi de resurse informaționale și de
profesionalizarea jurnaliștilor. În ultimii ani, toți jurnaliștii cu
experiență, afectați de criză, s-au reorientat profesional, nu se mai regăsesc
în instituții media, sunt foarte puțini profesioniști, se obține greu
calitatea.” (Mihaela Orban, manager Transilvania Live – la data documentării)
”La numărul de personal de care avem noi nevoie, piața este
destul de limitată. Sunt foarte mulți jurnaliști care s-au retras în PR sau
alte domenii. (...) A fost foarte greu să găsim
oameni. Ar prinde bine cursuri de specializare în orice domeniu.” (Producător
Transilvania Live)
Unii dintre
intervievați au acuzat lipsa de flexibilitate și de viziune de la nivel de
management al grupului Transilvania și au declarat că accentul pus pe cantitate
(extinderea grilei de programe, asigurarea unui flux permanent de informații
etc.) se făcea uneori în detrimentul calității (investirea resurselor în
documentarea unor subiecte de profunzime, pregătirea angajaților etc.). La data
documentării pe teren, numeroase roluri din cadrul grupului se suprapuneau.
Astfel, unele emisiuni erau realizate
de un singur om, care era concomitent producător, realizator și moderator,
reporterii erau uneori nevoiți să acopere și alte subiecte decât cele din aria
lor de specializare, jurnaliștii din grup livrau conținut pentru mai multe
platforme (print, online, tv) etc. Mai mulți jurnaliști au declarat că au
semnalat aceste probleme și că, deși soluționarea lor a fost amânată pe termen
nedefinit, au continuat să lucreze în acest stil.
”Pe plan profesional, mă simt prea împovărat și copleșit de managementul
timpului. E nevoie de mai mult răgaz pentru idei
noi, subiecte interesante. Mai mult timp și energie
de a avea posibilitatea să gândești niște proiecte media mai complexe.” (Realizator
emisiuni Transilvania Live)
”Dacă ai doi sau trei editori buni și doi sau
trei coordonatori buni, pot să facă performanță. Celor de la Transilvania le
lipsește <<vârful>> care să aibă o viziune. E o frică de a delega
responsabilități. Simt nevoia de doi sau trei reporteri speciali, care să facă
diferența. Ei nu se preocupă acum decât să aibă flux continuu. Nu au o
platformă care să integreze în online produsele grupului.” (Jurnalist clujean
din presa centrală)
”Directoarea
Transilvania Live [Mihaela Orban – n.r.] este
principala problemă în televiziunea aia. Își impune punctul de vedere, nu se
întâmplă nimic de la ea încolo, la ea se opresc toate lucrurile.”
(Jurnalist din grupul Transilvania)
În ceea ce privește abordarea subiectelor politice
și economice, reprezentanții Transilvania Live și Look TV au declarat că
abordau o „politică de neutralitate” care nu era influențată de
afinitățile politice sau de interesele de afaceri ale acționariatului.
Angajații intervievați au declarat că nu se confruntau cu ingerințe politice
sau economice din partea acționariatului sau a managementului și că aveau
libertate în tratarea subiectelor difuzate pe posturi. Pe de altă parte, directorul Transilvania Live Mihaela Orban a
declarat că, deși nu avea atribuții editoriale, a fost în situația de a opri de
la publicare un material care susținea
că un fost prefect clujean (de la PDL) folosea mașina de serviciu în interes
personal, invocând că nu era bine documentat și că trata subiectul la modul
„justițiar” și făcea referire la un singur caz de acest fel, cu toate că
existau și altele similare.
Reprezentanții Look TV intervievați au
declarat că grupul Transilvania prezintă multe știri sportive și în special din
fotbal și că acest lucru s-ar datora într-o mare măsură faptului că acționarul
Arpad Paszkany este preocupat de aceste aspecte, dar că patronatul nu le-a
impus această abordare.
”Noi am practicat un fel de neutralism așa politic. Nu cred că este formula cea mai bună, dar este
formula pe care am găsit-o noi să ne putem consolida.” (Vasile Dâncu, acționar în cadrul grupului Transilvania, la data documentării)
”Aici nu am simțit
presiuni și am lucrat
în prea multe locuri încât să accept așa ceva.” (Producător
general Transilvania Live)
”Nu am atribuțiuni
editoriale, însă nu pot să nu remarc dacă o știre este prost scrisă sau dacă nu
are toate părțile. Aici nu e vorba de ingerință, ci pur și simplu de a atrage
atenția că nu e ceva corect.” (Mihaela Orban, administrator Transilvania Live –
la data documentării)
”Relația televiziunilor cu mediul politic
local este de pace și prietenie. Și politicienii de la diverse partide au
aceeași relație. Au afaceri împreună, blaturi. E un singur partid aici și e o
singură televiziune. Când scrii despre ei, poți să zici că ăla a fost de acord
cu celălalt. Niciodată nu s-a putut face presă la Cluj, niciodată nu a existat
posibilitatea asta. Interesant e că s-au perindat și aceiași șefi în presă din
’90 până azi.” (Jurnalist din grupul Transilvania)
Grupul media
Transilvania a fost descris ca fiind unul dintre puținele din România care
abordau echilibrat subiectul exploatării miniere de la Roșia Montană, în contextul în care principala companie
interesată de exploatare, RMGC, este cunoscută la nivel național pentru
cumpărarea bunăvoinței presei prin investirea unor sume mari în publicitate.
Jurnaliștii grupului au declarat că nu au întâmpinat opreliști în abordarea
acestui subiect.
”La
Transilvania au fost niște emisiuni care au abordat problema de la Roșia
Montană, ceea ce este o raritate în presa românească.”
(Jurnalist clujean din presa centrală)
3. Relația în redacție
Relațiile din redacțiile televiziunilor din Cluj au
fost descrise în
general ca fiind „bune”, „de colegialitate”, „de echipă”, „de
competiție”.
Mai mulți
respondenți au declarat că ar fi fost necesare niște teambuilding-uri și o comunicare mai bună cu managementul
instituțiilor, pentru a soluționa în special problemele care decurgeau din
insuficiența de personal și din suprapunerea unor roluri ale angajaților din
redacții.
O altă problemă indicată la nivel de relații
din cadrul redacțiilor s-a referit la diferențele de mentalitate dintre
generațiile de angajați, care determinau în anumite situații optici foarte
diferite asupra modului de lucru, potrivit respondenților.
4. Relația cu autoritățile locale
În ceea ce privește relația cu autoritățile și cu
administrația locală, respondenții clujeni (cu precădere cei din grupul Transilvania)
au declarat că se confruntă cu o reticentă din partea unor reprezentanți
instituționali de a participa la anumite emisiuni și de a-și asuma anumite
declarații. Unii intervievați au spus că mulți politicieni locali preferau „metode
populiste” de a comunica public, „băile de mulțime” și contactul direct cu
cetățenii.
”Ne lovim de
lipsa de deschidere a oamenilor. De multe ori sunt informații
pe care oamenii nu vor să le susțină în fața camerelor și atunci e mai greu să
dai pe surse. Le e teamă, multora le e teamă. Ma refer
aici la cazuri care pot fi sensibile, de exemplu, consumul de droguri, un caz
în care sunt implicate autoritățile sau o persoană influentă. Le e teamă să susțină ce au de spus în fața camerei.”
(Redactor-șef Transilvania Live)
”Instituțiile sunt închise, nimeni nu-ți vorbește sau scoți
foarte greu informații de la ei.” (Producător
general Transilvania Live)
”Poate fi teama pierderii locului de muncă, dacă îl aude șeful. Poziția publică pentru ei nu
este convenabilă. Nu este convenabil să ia atitudine. Nu este o chestie
generală, dar ne lovim de ea.” (Redactor-șef Transilvania Live)
Reprezentanții din grupul Transilvania au
susținut că politicianul Emil Boc (PDL), primarul orașului, era prezent uneori
săptămânal în studioul televiziunii Alpha TV, dar că evita să participe la
emisiunile posturilor Transilvania Live și Look TV. Pe de altă parte, primarul
Emil Boc a declarat că a participat la aproape toate emisiunile instituțiilor
de presă unde a fost invitat și că singurul motiv pentru care ar fi lipsit a
fost legat de timp.
”Un obstacol e blazarea oamenilor, a politicienilor, reținerea
lor de a comunica prin intermediul presei. Practică metode populiste de a ieși
în mijlocul oamenilor, refuză să vină la emisiuni și motivează că au contact
direct cu oamenii și merg la manifestări unde se adună mai mulți oameni și au
mai mare impact. (...) Reticenți sunt din toate partidele, în speță în momentul de
față cel mai reticent este primarul.” (Director Transilvania Live)
”Primarul Emil Boc e un tip ciudat, care vine numai unde se simte
confortabil și nu i se pun întrebări incomode.” (Jurnalist Transilvania Live)
”Trebuie să accepți, ca politician, că partea de critică este
o parte componentă a activității unei primării. Trebuie să o accepți ca atare,
pentru că face parte din regulile unei democrații. Deci, nu trebuie să fii
deranjat dacă o critică este corectă, se bazează pe argumente și pe interes
public. Întotdeauna am
fost deschis și receptiv la asemenea abordări. Consider că un jurnalist care mă
critica este un jurnalist care își face datoria, cât timp este de
bună-credință, iar la Cluj n-am văzut să fie rea-credință în exprimarea unor
puncte de vedere critice. Atâta timp cât există bună-credință, orice critică
este permisă. (...) Mă
duc și la emisiunile radio, și la televiziuni, oriunde sunt invitat, dacă
programul îmi permite. Orice contact cu cetățeanul este binevenit.” (Emil Boc, PDL, primarul Clujului)
5. Soluții pentru un jurnalism de calitate
Printre soluțiile indicate de respondenții din Cluj
pentru creșterea calității presei locale se numără: crearea unor pârghii
(sindicate, asociații profesionale șamd) care să protejeze jurnaliștii de
presiunile politice și economice, autoreglementarea la nivel de breaslă,
organizarea unor cursuri pentru jurnaliști, selecționarea mai riguroasă a
angajaților mass-media și creșterea salariilor.
”Televiziunea
este mai mult decât jurnalism, e și o artă, o formă de expresie aparte. Merge
împreună cu jurnalismul, dar este și ceva separat de jurnalism. Are
și valori care depăseșc strict parametrii jurnalistici, care țin de prezentarea
cât mai echilibrată a realității, a informației cotidiene. Are și alte valori
care țin de spectacol, de dramatic de pedagogie, de educație. (...) Datorită
penetranței și ponderii mari în discursul public, responsabilitatea este mai
mare.” (Realizator emisiuni Transilvania Live)
”Cred că
jurnaliștii de calitate sunt jurnaliștii care reușesc să depășească cea mai
mare parte a condiționărilor care le afectează libertatea, adică jurnaliștii
care reușesc să fie sinceri în actul jurnalistic. (...) Și mai am un criteriu care, după părerea mea, trebuie respectat
(...): a avea imaginea din afară a unui profesionist, a unui om care nu are alte interese în
spate atunci când scrie, nici interesul de grup. E foarte periculos să iei
tonul ziarului sau al televiziunii, să fii 100% integrat în asta. (...) Eu am
un model de jurnalist în România. Mă gândesc la Tolontan92 - așa mi se pare mie că este jurnalistul ideal,
adică un om care înțelege, explică și furnizează mai ales interpretări, pentru
că, în lumea de acum, mințim cel mai bine cu cifre, mințim cu date, cu lucruri
inutile. Prefer un jurnalist care greșește prin faptul că interpretează singur,
sincer și cu toate instrumentele pe care le are el o situație socială. Cred că
este mai interesant și mai profesionist chiar atunci când greșește, decât unul
care caută obiectivitate din asta calculată, să facem mereu echilibru între
știre, dacă a făcut o porcărie partidul de la guvernare scriu un pic și despre
opoziție ca să nu deranjez pe nimeni (...). Asta e o chestie de fabricare a știrii, într-adevăr toți avem
reflexul să creăm noi echilibru, și eu am reflexul și când scriu, simt că asta
este presiunea cea mai mare, să-ți păstrezi un fel de echilibru deasupra
lucrurilor.” (Vasile Dâncu, acționar în cadrul grupului Transilvania, la data
documentării)
În timp ce unii intervievați au văzut ideea
aderării la un sindicat ca o soluție pentru protecția jurnaliștilor, o
altă parte a acestora și-a declarat neîncrederea în privința eficienței
organizațiilor sindicale existente.
”Un jurnalist care nu aparține unui sindicat, care nu cotizează undeva la un sindicat sau
un fond de pensii, e foarte greu să reziste presiunilor.” (Vasile Dâncu,
acționar în cadrul grupului Transilvania, la data documentării)
”Ar trebui să existe organizații profesionale
mai puternice și mai active, care să protejeze jurnaliștii de presiunile
politice și economice și ar trebui să se impună niște certificate de bune
practici pentru presă, cum a propus Convenția Organizațiilor de Media.”
(Jurnalist clujean din presa centrală)
”Nu m-a interesat până acum și nu cred că deocamdată o mișcare sindicală în
presă ar face ceva.” (Reporter Transilvania Live)
”Marea problema a televiziunilor locale și a presei locale sunt salariile mult mai mici
decât în București. Peste tot, banii sunt problema, este subplătită munca asta.
(...) Un sindicat ar trebui să umble la problemele grave pe care le are presa
locală, la subfinanțare, că din subfinanțare vin toate problemele. (...) Nu am
aderat la un sindicat, nu știu să existe un sindicat al jurnaliștilor în Cluj.
Știu că există Asociația Jurnaliștilor Profesioniști, dar nu are valoare de
sindicat și nu a fost ceva serios, din punctul meu de vedere. Inclusiv titlul
mi s-a părut agasant (...) Adică, ce să înțeleg, că băieții care s-au strâns acolo
sunt profesioniști și restul, nu? Nu-mi plac ăștia care ei singuri își pun
eticheta că sunt fantastici, autoelitiști. Din start mi se pare ca pute ceva.”
(Realizator emisiuni Alpha TV)
”Va fi nevoie să facem un sindicat în
organizație, că suntem destul de mulți și conform normelor, după cum știu, va
fi nevoie să facem și așa ceva.” (Director Transilvania Live)
”Jurnaliștii
trebuie să fie organizați, să fie apărați de organizații profesionale mult mai
puternice decât sindicatele, să fie instruiță. Fiind stăpâni pe meseria lor, nu
ar fi vulnerabili [la presiuni – n.r.].” (Producător
general Transilvania Live)
Intervievații au declarat aproape în unanimitate că
jurnaliștii din televiziunile locale clujene au nevoie de cursuri de specializare pe
orice teme,
dar mulți au declarat că aceste cursuri fie sunt costisitoare, fie implică
deplasări pentru care este nevoie de timp și de bani.
”Orice curs este bun, poate fi un curs pe redactarea știrilor, de montaj, de editare, dar nu neapărat
diferențiat pe politic sau social. Eu îi încurajez pe toți să aplice. Eu sunt
pentru cursuri cât mai multe, că înveți.” (Redactor-șef Transilvania Live)
Cei mai
mulți intervievați s-au declarat împotriva existenței unei legi a presei și au
pledat pentru autoreglementare, dar au fost și susținători ai ideii că o lege a presei ar preîntâmpina multe dintre derapajele presei și
ar asigura o mai bună protecție a jurnaliștilor.
„E nevoie de
o lege a presei, o lege în care jurnalistul să fie apărat, și e nevoie de o
lege prin care jurnalistul să poată fi tras la răspundere, pentru că sunt
aberații și multe prostii care apar în presă și nu ar trebui să apară. Să fie apărat cel slab și să fie limitat cel care o ia razna.”
(Producător general Transilvania Live)
„Ar trebui să existe autoreglementare făcută sincer, nu așa, de
formă, și nici exagerat. Cred că singura formulă de care ar trebui să se îngrijoreze
jurnaliștii este să-și creasca nivelul de conștiință profesională. Jurnalistul
nu se respectă pe sine, nu-și permite să se respecte pe sine într-o societate
în care profesia lui nu este reglementată.” (Vasile Dâncu, acționar în cadrul
grupului Transilvania, la data documentării)
„O lege a presei, în situația în care un jurnalist ar fi în pericol în
timp ce își desfășoară activitatea, ar fi utilă.” (Angela Moldovan, administrator și acționar
Alpha TV)
”Singura chestie care s-ar putea face pentru presă,
unica pentru care aș milita la orice oră, e să existe niște standarde. Să
trebuiască să dai niște examene, să fie niște criterii serioase de angajare. Să
se facă o triere. Nu există oameni pentru presă. Te întreabă ce echipamente
primesc, ce mașină, ce telefon, dacă vrei să îi angajezi.” (Jurnalist din
grupul Transilvania)
„Proiectele de legi ale presei care au existat
au fost făcute în favoarea patronatelor, nu în sprijinul presei. Pot deveni cel
mai ușor mod prin care un patron de presă poate bloca un material de presă.”
(Jurnalist clujean din presa centrală)
”O presă cu
lege a presei în România înseamnă o presă cu arestați. Sunt de acord că cenzura
economică produce corupție în presă, o produce și la noi, o produce și în
Amsterdam, înclusiv în Suedia, deși presă mai curată decât cea suedeză nu a
existat niciodată. Chestiile astea se întâmplă, ca accidente sau ca fenomene de
masă se întâmplă, dar a pune cătușe în gura presei printr-o lege a presei este
egal cu a lăsa sistemele politice nu numai să perpetueze corupția, ci să facă
din corupție o regulă.” (Fost profesor de Jurnalism)
”Nu cred că este nevoie de o lege a presei. Noul cod civil
este suficient pentru reglementarea raporturilor generale în ceea ce privește
mass-media. În rest, autoreglementarea întotdeauna este binevenită și acolo
cred că e loc de mai bine.” (Emil Boc, primarul Clujului)
Unele televiziuni constănțene susțin politicieni „din
convingere”
1. Context
În august 2012, în județul Constanța erau
licențiate: televiziunea prin satelit Neptun TV, opt televiziuni cu emisie prin
antenă terestră în municipiul Constanța (printre care: Antena 1, Neptun TV, Pro
TV, Realitatea TV, Prima TV), televiziunea prin cablu și prin satelit Litoral
TV și 15 televiziuni cu emisie exclusiv prin rețele de cablu. Dintre acestea,
televiziunile constănțene cu program local, exceptând stațiile locale ale
televiziunilor naționale, erau: televiziunea regională cu acoperire națională
Neptun TV, televiziunea Alpha Media din Medgidia, Litoral TV din Năvodari, Eforie
TV din Eforie, Media TV din Cernavodă și Mangalia. În martie 2012, CNA a retras
licența Constanța TV (CTV Media Group SA – licenţă terestră), post TV care a
început să emită în 2007, devenind prima televiziune regională de știri din
România, și care a avut, la rândul său, program local consistent.
La data documentării pe teren în județul Constanța93, majoritatea rețelelor de cablu erau operate de
RCS & RDS, iar UPC avea aproximativ un sfert din piață. La începutul anului
2012, RCS avea 75.000 de abonați pe analogic, deținând, totodată, rețele în
orașele Năvodari, Cernavodă și Medgidia, iar UPC avea 6.500 de abonați pe
rețelele analogice în Constanța, Ovidiu, Valu lui Traian și Cumpăna. În
Mangalia, rețelele de cablu erau operate de NextGen - compania de cablu a
Romtelecom și UPC, potrivit CNA.
Din punct de vedere al pieței de televiziune,
unanim apreciată de intervievați ca emblematică pentru Constanța este Neptun TV (NTV), creată de primarul
municipiului, Radu Ștefan Mazăre (PSD), televiziune unde a fost acționar și
redactor-șef pe vremea când încă nu devenise politician.
Astfel, Neptun TV a fost fondată în 1995 de
Radu Mazăre, actualul primar al Constanței, Nicușor Constantinescu, actualmente
Președintele Consiliului Județean Constanța, și de omul de afaceri Sorin
Gabriel Strutinsky, catalogat de unii jurnaliști constănțeni intervievați drept
„creierul afacerilor” lui Mazăre și Constantinescu. Pe parcurs, Radu Mazăre și
Nicușor Constantinescu s-au retras la nivel formal din acționariatul companiei
care operează televiziunea, Soti Cable Neptun SRL (CUI: 1869894), acționarul
principal rămânând Sorin Strutinsky.
În prezent, asociații
Soti Cable Neptun SRL sunt: Strutinsky Sorin Gabriel – 50%94, Conpress Holding SRL – 25%, Cârciog Mihail Gheorghe –
12,5%, Ring Star SRL (asociat unic Moga Răzvan Adrian) – 10% și Mereuță Valeriu – 2,5%95. Asociații Conpress Holding
SRL sunt: Sanda Ciocoiu – 48%, Mihail Gheorghe Cârciog – 28%, Sorin Gabriel
Strutinsky – 24%. În 2012 cifra
de afaceri a Soti Cable Neptun a fost de 10.939.445 de lei, cu o pierdere brută
de 3.899.994 de lei, iar numărul
de angajați a fost de
165, conform bilanțului depus la Ministerul Finanțelor.
O prezență constantă pe micile ecrane
constănțene de 17 ani, NTV a început prin a fi o televiziune locală, iar, de
șase ani, postul are acoperire națională și program preponderent regional și
local, difuzând totodată și materiale din țară, realizate de corespondenți
locali sau în urma unor colaborări cu alte instituții de presă (ex: Realitatea
TV, RTV, TVR).
Neptun TV este prima televiziune cu sediul în
provincie care a reușit să aibă o distribuție de 66% pe rețelele de cablu și
DTH la nivel național, fiind inclusă în sistemul must-carry. Postul este
recepționat în rețelele UPC România, RCS-RDS digital, NextGen, DCS (AKTA), Digi
TV, Dolce TV, precum și în peste 250 de alte rețele locale mici și mijlocii de
cablu analog sau digital din întreaga tară96.
Bugetul Neptun TV este de aproximativ 190.000 de
euro pe lună, ceea ce înseamnă circa 2,3 milioane de euro pe an, potrivit
directorului executiv Dan Dumitru. Principalul client de publicitate al Neptun
TV, este compania de salubritate Polaris, din acționariatul căreia face parte
deputatul constănțean PSD Eduard-Stelian Martin97. Directorul executiv al televiziunii a declarat că
45% dintre contractele de publicitate încheiate cu televiziunea vin din partea
unor institutii publice (”regii, primării, Consiliul Județean Constanța”),
pentru promovarea activităților acestora, iar restul contractelor vin din zona
agenților comerciali98. În ceea ce privește contractele cu instituțiile
publice, Dan Dumitru a precizat că acestea au fost atribuite „numai prin licitații, pentru
că altă formulă n-a existat și nu există. Nu există încredințare directă”99. Totodată, potrivit acestuia, Neptun TV este și o
pârghie prin intermediul căreia televiziuni precum Pro TV, Antena 1 si
Realitatea contractează publicitate din bani publici. Mecanismul este
următorul: în urma unor acorduri încheiate, NTV funcționează ca o „agenție de
servicii de televiziune pentru Primărie” care participă la licitații în numele
tuturor instituțiilor de presă cu care are contracte. Ulterior câștigării
licitațiilor, NTV transmite către ceilalți parteneri media comenzile de
informații care trebuie aduse la cunoștința opiniei publice în virtutea
contractelor încheiate cu instituțiile publice.
Televiziunea nu a înregistrat profit în 2011,
un motiv fiind că s-au făcut investiții și cheltuieli pentru schimbarea emisiei
și a echipamentelor de platou, potrivit directorului executiv NTV.
Fostul mare rival al Neptun TV, Constanța TV (CTV), televiziune operată inițial
de CTV Media Grup SA (CUI: 18313876), s-a lansat în 2007 cu investiții majore
și cu sute de angajați. Printre fondatorii televiziunii se numără nume sonore
din PNL, precum: senatorul Puiu Hașotti, deputații Mihai Lupu și Gheorghe
Dragomir, Victor Manea, fostul Secretar de Stat de la Ministerul Agriculturii -
Gheorghe Albu, Baiazid Memis, Victor Secuiu, fostul lider municipal PNL
Constantin Matei, primarul din Techirghiol – Adrian Stan, fostul consilier
județean și coordonatorul Departamentului de Analiză Politică și Comunicare din
cadrul PNL – Dan Antonoaie Zepa, consilierul județean Gabriel Monea și
consilierul local Ovidiu Cupșa. Datele de la Ministerul Finanțelor arată că, în
2009, licența CTV era deținută de CTV Media Group SA (CUI: 18313876),
actualmente sub incidenţa Legii nr. 85/2006 - faliment (cnf. datelor de la Reg.
Comerțului), ai cărei proprietari sunt Albu Nicolae și Albu Petre(frații
liberalului Gheorghe Albu, unul dintre acționarii anteriori100).
Potrivit unuia dintre fondatorii postului,
care a dorit să-și păstreze anonimatul, CTV a fost prima televiziune din
România care a implementat conceptul de videojurnalism, în 2006.
”Nu mai aveam nevoie de redactor propriu-zis.
Cel care mergea pe teren lua aparatul, filma, descărca materialul aproape în
formă brută și vorbea imaginea mai mult decât să-și dea cineva cu părerea. Plus
că atunci am introdus prima dată sistemul prin care telespectatorii puteau să
trimită materiale de pe telefonul mobil.” (Fondator Constanța TV)
Desi a avut un start „promițător”, după spusele
celor intervievați, CTV a intrat în lichidare în 2011, iar licența a fost
cedată companiei Dobrogea Media Vision, deținută de apropiați ai fostului
prefect de Constanța, Claudiu Iorga Palaz. Ulterior, televiziunea a mai
funcționat o vreme, pe o traiectorie aparentă de redresare. La scurt timp,
însă, lichidatorul a făcut o cerere de revocare a cedării licenței, care a fost
aprobată de CNA, iar, în septembrie 2011, televiziunea și-a încetat emisia101. În martie 2012, CNA a retras și licența de emisie
a televiziunii.
Conform bilanțului depus în 2012, societatea
comercială avea datorii în cuantum de 7.937.644 lei și venituri și cheltuieli
de 0 lei.
Dispariția televiziunii CTV a fost pusă de majoritatea
celor intervievați pe seama problemelor financiare cauzate de un management
defectuos și pe seama unei orientări politice excesive (favorabile PNL) a
postului102.
În prezent, o parte dintre foștii angajati CTV
lucrează/ au lucrat pentru Litoral TV din Năvodari și pentru Media TV din
Medgidia și Mangalia.
La Medgidia, deţinătoarea licenţei audiovizuale a
televiziunii Alpha Media (televiziune care emite 10 ore pe zi) este
societatea comercială Alpha Media SRL (CUI: 19235750), ai cărei asociaţi cu
drepturi egale sunt doi jurnaliști, Mioara Gârba Țuțu și Cristian Ciobănuc. În
2007, cei doi jurnaliști și-au vândut din terenurile moștenite (Mioara Țuțu) și
au făcut credite la bănci (pentru care plătesc și acum) pentru a lansa
televiziunea și pentru a achiziționa echipamentele necesare.
În ceea ce privește sursele de finanțare ale
televiziunii, acestea provin de la societăți comerciale și instituții din Medgidia
(în special, operatori regionali care implementează proiecte europene de
dezvoltare și au nevoie de promovarea lor), conform intervievaților. Mioara
Gârba Țuțu, directoarea televiziunii, a declarat că nu există un finanțator/
advertiser principal al televiziunii că există contracte mici încheiate cu companii private, cu societatea comercială RAJA SA (care
are ca acționari Consiliul Județean Constanța și alte 33 de primării din județ)103 și cu Primăria Medgidia
(fonduri europene). Totodată, reprezentanții televiziunii au susținut că există
o pondere egală a finanțărilor provenite din fonduri publice și private.
La data documentării pe teren, sediul
televiziunii Alpha Media se afla într-o clădire închiriată de la compania
producătoare de ciment și materiale de construcții Lafarge, principala
industrie din orașul Medgidia, care avea și publicitate pe post. Cristian
Ciobănuc, directorul televiziunii, a menționat însă că intenționa să aplice
pentru un proiect european prin intermediul căruia să obțină fonduri pentru un
sediu nou și pentru utilarea televiziunii.
Conform Ministerului de Finanțe, SC Alpha Media SRL
a avut în 2011 o cifră de afaceri de 430.190 de lei și un profit de 102.116
lei. În 2012, cifra de
afaceri a societății care deține licența televiziunii a fost de 465.235 de lei,
iar profitul brut a fost de 133.891 de lei.
Litoral TV (LTV) din Năvodari este o televiziune cu difuzare prin
cablu și prin satelit, lansată în noiembrie 2011. Deținătoarea licenței audiovizuale
este societatea comercială Media Est Vision SRL (CUI: 28507250), al cărei unic
acționar este Geanina Ramona Mureș, însoțitoare de zbor, absolventă a unei
facultăți de mediu și rudă de gradul al III-lea cu primarul din Năvodari,
Nicolae Matei (PSD), conform edilului. Din același grup de media mai fac parte
radioul Litoral FM și Gazeta de Năvodari (ziarul figura și pe cartea de vizită
a primarului).
Primarul Nicolae Matei (ales pentru al doilea
mandat de 71% din populația năvodăreană care s-a prezentat la alegerile locale)
a declarat că cea mai mare pondere a banilor din publicitatea difuzată la
Litoral TV provine din companiile sale și se ridică la suma de 40.000 de lei pe
lună. Televiziunea beneficiază lunar și de finantare din bani publici.
”Le dau [celor de la Litoral TV – n.r.] 5.000
de lei de la bugetul local. Dar serviciile pe care le fac orașului Năvodari
sunt mult mai mari. Promovează tot ce înseamnă turism, tot ce înseamnă
Năvodari, Casa de Cultură, ansambluri. Deci, serviciile pe care le primește
orașul Năvodari sunt simbolic plătite prin banii pe care-i alocăm.” (Nicolae
Matei, PSD, primarul orașului Năvodari)
Primarul Nicolae Matei a mai declarat că,
informal, era managerul Litoral TV. Politicianul s-a declarat impresionat de
modelul de presă asiatic și a spus că viziunea sa pe termen lung este să pună
televiziunea „în slujba comunității” din Năvodari și să-i educe pe locuitori
prin intermediul LTV „să muncească mai mult, să fie mai serioși, să aibă alt
caracter”.
În schimb, mai mulți angajați ai televiziunii
au spus că intenția lor este să acopere evenimente din tot județul, nu doar din
Năvodari.
”Nu vrem să facem foarte multe materiale din
Năvodari, tocmai ca să nu zică lumea că este o televiziune publică locală. Nu
vrem să implementăm ideea de televiziune de oraș, deocamdată este televiziune
de județ.” (Jurnalistă Litoral TV)
La data documentării pe teren, sediul Litoral TV se
afla în aceeași clădire cu sediul PSD Năvodari, în
spatele primăriei orașului.
Potrivit bilanțului, SC Media Est Vision SRL
depus la Ministerul Finanțelor, în 2012 deținătoarea licențelor audiovizuale
pentru Litoral TV a avut o cifră de afaceri de 1.676.308 de lei, un profit net
de 275.495 de lei și un număr de 33 de angajați.
”În momentul în care Dumnezeu ți-a dat mai mult
decât ai sperat, te gândești și la comunitate. Vreau să pun televiziunea în
slujba comunității. Dar nici nu sunt sinucigaș
să-mi tai rădăcinile singur. Ar trebui o mai mare simbioză între stat și tot ce
înseamnă presă. Populația ar deveni mult mai educată. De la lună la lună ar fi
tot mai puține distrugeri publice, ar trebui să avem un departament în cadrul
Guvernului care să se ocupe de relația cu presa. Ce să vă spun, la chinezi, la
japonezi sunt [mesaje – n.r.] subliminale care îi îndeamnă pe oameni la muncă.
La noi nu mai muncește nimeni, noi avem numai ziariști, poeți, avocați,
psihologi, numai vrăjeli. Da’ să văd om care vrea să zidească, care vrea să
sudeze, care vrea să fie lăcătuș, care vrea să toarne piese turnate, nu. Toți trebuie să ne facem copiii numai savanți. De muncă a cam
uitat toată lumea. Aici presa ar putea să aibă un mare rol educațional, pe
lângă biserică, pe lângă scoală.” (Nicolae Matei, PSD, primarul orașului
Năvodari)
Media TV, deținută de societatea
comercială A.V.E. 2000 SRL (CUI: 11731367), este
o televiziune cu difuzare exclusiv prin cablu, cu licențe locale în Cernavodă,
Medgidia, Mangalia și Cobadin (programul din ultima localitate fiind format
doar din emisiuni înregistrate). Din 2008, televiziunea aparține unui fost
sunetist, operator și reporter de la Neptun TV, Valentin Coteț, care a declarat
că a avut în trecut și o companie de distribuție de presă și a fost
administrator la un post de radio local.
”Nucleele” redacționale ale Media TV din cele patru
orașe menționate anterior (formate chiar și dintr-un singur angajat, cum era
cazul în Cobadin) difuzau preponderent programe de videotext și înregistrări de
la consiliile locale, fără să dispună de investiții pentru emisia prin antenă
terestră sau prin satelit, la momentul realizării acestei documentări pe teren104. Media TV Medgidia se afla în reorganizare,
transmițând zilnic jumătate de oră de program propriu, iar la Mangalia se
realizau aproximativ două ore de conținut zilnic propriu (un buletin de știri
și o emisiune seara). În iulie 2012 se lucra la crearea unei rețele prin care
jurnaliștii din cele patru redacții ale televiziunii să colaboreze și să facă
schimb de materiale. Ulterior, potrivit documentării, Media TV Medgidia a
devenit mai activă decât redacția din Cernavodă, datorită apropierii de
actualul primar, Marian Iordache, PNL, iar Media TV Mangalia a dispărut după ce
primarul PSD Mihai Claudiu Tusac, care o finanța și găzduia, a fost obligat de
Radu Mazăre să se retragă din cursa electorală pentru un al doilea mandat.
La data documentării pe teren, redacția
televiziunii din Mangalia se afla într-un sediu închiriat de la Primărie,
potrivit jurnaliștilor, iar, la Cernavodă, sediul Media TV se afla chiar în
clădirea Primăriei, televiziunea având și un contract de publicitate cu
consiliul local. Potrivit proprietarului și managerului general al Media TV,
televiziunea nu a avut profit în ultimii trei ani.
Conform bilanțului depus la Ministerul
Finanțelor, în 2012 cifra de afaceri a societății care deține licențele
audiovizuale Media TV a fost de 170.784 de lei, cu un profit brut de 54.645 de
lei și a funcționat cu un singur angajat.
Eforie TV a început să emită în octombrie 2011, iar, din
aprilie 2012, retransmite programele Neptun TV și are trei ore de program local
propriu. Acționarii societății SC Litoral Media Group SRL (CUI: 28446152), care
operează televiziunea, sunt Victor Emilian Dumitrescu (cu 80% din acțiuni) și
Petre Paris (cu 20% din acțiuni). Potrivit presei locale din Constanța, Victor
Emilian Dumitrescu este cumnatul primarului din Eforie, Ovidiu Brăiloiu (PSD),
iar asociatul Petre Paris, cameraman la TV Neptun, este cunoscut ca fiind un
apropiat al Președintelui Consiliului Județean Constanța, Nicuşor Constantinescu105 (USL). De asemenea, Petre Paris este acționar al
unei companii de arhitectură106 care a avut în trecut contracte cu instituții ale
statului (de ex.: 3 milioane de euro pentru Sala Polivalentă din Constanța)107.
Conform bilanțului depus la Ministerul
Finanțelor,, deținătoarea licențelor audiovizuale pentru Eforie TV a avut în
2012 o cifră de afaceri de 1.504.071 de lei, o pierdere netă de 197.290 de lei
și a funcționat cu 22 de angajați.
Măsurarea audiențelor televiziunilor din Constanța
este ca și inexistentă. Excepție face televiziunea Neptun TV, membră a
Asociației Române pentru Măsurarea Audiențelor (ARMA), prezentă în rapoartele
oficiale folosite de industria de publicitate din România. Neptun TV a
înregistrat în iulie 2012 un rating mediu la nivel național de 3.000 de
telespectatori pe minut108, fiind pe locul 51 într-un clasament al celor 57
de televiziuni raportate de către ARMA.
Pentru celelalte televiziuni constănțene, ca
și în cazul altor regiuni din țară, singurele repere privind audiența sunt
sondajele realizate în preajma campaniilor electorale și telefoanele
telespectatorilor care intră în direct la emisiunile ce dezbat probleme locale.
De asemenea, pentru televiziunea Media TV, care difuzează și anunțuri în format
videotext, un reper îl constituie și durata publicării unui anunț.
”Am avut pe cineva care m-a rugat să-i pun un anunț
și, după o săptămână, m-a sunat să-l scot că l-au înnebunit câți l-au sunat. Pentru angajări, e drept. E și ăsta un fel de măsură dacă
lumea uită sau nu. Indiferent de motivul pentru
care se uită.” (Valentin Coteț, proprietarul Media TV)
Administrația locală constănțeană este dominată la nivel
municipal și județean de PSD și PNL. Cei intervievați au indicat drept
principale activități economice din județ: turismul, comerțul, lucrul în portul
Constanța, în șantierul naval din Mangalia și în rafinăria Petromidia din
Năvodari.
Relația dintre mediul politic și mediul local
de afaceri a fost descrisă de mulți intervievați ca fiind apropiată.
Radu Mazăre, primarul Constanței (PSD), a
precizat că industria din municipiu nu se dezvoltă pentru că nu are tradiție.
Pe de altă parte, o interpretare a altor intervievați a fost și că aproape
toate activitățile economice din Constanța sunt dependente de administrația
locală.
”În lume dacă vă uitați, sunt orașe cu
tradiție industrială, orașe cu tradiție turistică. Constănțenii care câștigă
bine din servicii de comerț și turism n-or să stea într-o fabrică.” (Radu
Mazăre, PSD, primarul municipiului Constanța)
”Foarte mulți agenți economici sunt într-un parteneriat
direct cu Mazăre sau cu acoliții lui. Ăsta e marele secret al lui Mazăre:
faptul că a reușit să subordoneze tot și toate. Activitatea este, din păcate,
concentrată pe zona de turism, și foarte multe dintre societățile care
activează în Constanța și au venituri sunt într-o franciză a lui Mazăre. Alții
nu s-au putut dezvolta. Ăsta este motivul pentru care suntem ocoliți de
investitorii mari, din multinaționale. Pentru că el și acoliții lui au prostul
obicei să ceară comisioane și procente din business.” (Christian Gigi Chiru,
Președintele PDL Constanța, la data documentării pe teren)
[Întrebat dacă mediul de afaceri local este în
strânsă legătură cu cel politic, primarul Constanței a răspuns:] „Ce înseamnă asta? Avem o
comunicare bună, cum e și normal. Ce vrei să întrebi, dacă mă finanțează mediul
de afaceri local? Tu ai văzut câți bani am băgat în campania electorală de
acum? Trei lulele.” (Radu Mazăre, PSD, primarul municipiului Constanța)
„Punctul meu de vedere este că nu poți despărți în
nicio țară politicul de economic. Numai că [relațiile – n.r.] trebuie să fie
transparente. Este inutil să spui că în dreapta ai economicul și în stânga ai politicul și nu au nicio legătură. În orice țară
există instituții specializate, cele de lobby, dar nu le poți despărți. Oamenii
politici trebuie să promoveze mecanisme și proiecte economice. (...) Relația
dintre politic și economic este pervertită în sensul în care lumea gândește că
acela care este angajat politic vine și dictează sau are o anumită legătură subterană
cu mediul economic. Ceea ce se și întâmplă de multe ori, dar asta nu înseamnă
că nu trebuie să milităm pentru a scoate la lumină astfel de relații și a le
normaliza. Ar trebui să fie o relație normală”. (Reprezentant PNL Constanța)
2. Percepția asupra jurnalismului. Influențe
economice și politice
Toți cei intervievați la Constanța (jurnaliști,
editori, manageri, producători, politicieni etc.) au indicat finanțarea slabă
și precaritatea resurselor ca fiind principalele probleme ale televiziunilor
locale din județ. În acest context, conform respondenților, televiziunile ajung să fie
subordonate sau dependente de interesele zonei din care vine finanțarea, ceea ce determină ca
politica editorială să fie trasată pe considerente stabilite politic sau economic,
ori condiționată de acestea.
Televiziunile partizane sferelor de interese
care le finanțează au fost etichetate de unii politicieni drept „o
normalitate”, în vreme ce alții s-au declarat îngrijorați de repercusiunile
acestui fenomen.
”Ce înseamnă [ca televiziunile – n.r.] să fie
independente? Independente de cine? Nu există
nicăieri în lume așa ceva. (...) Nu vorbesc de bani publici. De unde au televiziunile contracte de reclamă? Au scris vreodată
ceva critic la adresa celor care au contracte cu ei? Îmi arăți tu mie pe cineva
care ia bani de reclamă și scrie împotriva ăluia care dă banii? Uitați-vă la
presa internațională. Ce, CNN-ul e independent? Al Jazeera e independentă? Ce
spune finanțatorul, asta fac jurnaliștii. (...) Nu există nicio soluție
pentru o presă independentă.” (Radu Mazăre, PSD, primarul municipiului
Constanța, fost jurnalist)
Primarul Constanței a subliniat că, pe vremea
când lucra în presa locală, nu a servit interesele niciunui terț. „Pentru că
n-am avut niciodată șefi. Dacă am fost și redactor-șef și patron, normal că
n-am avut șefi”, a spus Radu Mazăre.
Independența financiară și profesionalismul
jurnaliștilor au fost identificate drept condiții sine qua non pentru independența editorială/ libertatea de
exprimare și credibilitatea mass-media.
”Presa poate fi independentă numai în momentul
în care instituția de presă este independentă economic. În momentul în care
ești dependent de sursele de finanțare, oricine poate să înceapă ziua de muncă
gândindu-se că îi face o bucurie șefului dându-i în cap lui X sau lui Y. În
felul ăsta, presa a ajuns un supliment publicitar. Iar, în momentul în care îi
ceri unui jurnalist să fie și jurnalist și agent publicitar, iarăși este o mare
problemă.” (Reprezentant PNL Constanța)
”Problema financiară este cea mai acută. În ceea ce
privește libertatea presei, presa este liberă, dar, dacă nu are finanțare, nu
mai este chiar așa liberă. Cea mai mare problemă este lipsa de personal
specializat, nu sunt caractere, angajații sunt mercenari și slab pregătiți”.
(Nicolae Matei, PSD, primarul orașului Năvodari)
”Presa din România cred că are o problemă de
credibilitate pentru că activitatea presei este influențată de zona din care
este bugetată activitatea. Dacă vorbim de ce înseamnă televiziunea și presa de
stat [instituțiile publice de presă – n.r.], întotdeauna Guvernul va influența
activitatea într-un procentaj mai mare sau mai mic. Dacă vorbim despre
televiziuni private, e clar că acționariatul își exercită influența asupra
activității trustului, sau a cotidianului respectiv, sau a televiziunii
respective. Pe de altă parte, presa are o putere extraordinară. Toată
manipularea din România după anii ’90 este pusă în practică tocmai de presă,
conștient sau inconștient. În ultima vreme, s-a ieșit pe piață cu atacuri și cu
așa de multă mizerie, încât populația este derutată, nu știe care este presa
obiectivă, și nu poți, ca om, să ai capacitatea să selectezi informațiile care
sunt virusate de cele care sunt real exprimate și prezentate de presă.”
(Christian Gigi Chiru, Președintele PDL Constanța).
Din documentarea realizată, a reieșit că Neptun TV este tributară
sferei de interes a primarului Mazăre și apropiaților săi. Rădăcinile acestui fenomen stau în faptul că
televiziunea a fost fondată de Radu Mazăre, înainte să devină politician,
alături de Nicușor Constantinescu – în prezent Președintele Consiliului
Județean Constanța, și de prietenul acestora, omul de afaceri Sorin Strutinsky109. Primii doi s-au retras la nivel formal din
structura acționariatului, dar cel de-al treilea a rămas acționar majoritar al
societății care operează licența televiziunii, Soti Cable Neptun. Întrebat de
ce a renunțat la presă în favoarea politicii, Radu Mazăre (desemnat primar
pentru al patrulea mandat cu 62,76% din voturi) a răspuns
punând în opoziție jurnalistul-critic și politicianul-jucător:
”E ușor să stai numai pe margine să critici. Greu e să fii în stadion si să joci. Sunt două tipuri de
jurnaliști. Sunt ăia de investigații, care spun și opinia lor, și sunt alții
care dau știrea că, uite, a început să plouă la ora patru. Eu vorbeam despre
jurnalismul implicat. Și jurnaliștii critică de obicei, în 95% din cazuri.”
(Radu Mazăre, PSD, primarul municipiului Constanța)
Neptun TV a funcționat inițial ca rampă de lansare pe scena
politică, apoi ca tribună de răspândire a mesajelor agreate de fondatorii
postului,
potrivit unora dintre constănțenii intervievați.
”Dacă nu-l susțineai pe Mazăre din convingere,
nu rezistai la Neptun [TV – n.r.].” (Fostă jurnalistă Neptun TV)
”Neptun TV este televiziunea înființată
special pentru a reprezenta interesele membrilor fondatori, adică ale celor doi
care conduc orașul la ora actuală, Mazăre și Nicușor Constantinescu. Este
suficient să vă uitați la jurnalele lor, că vă dumiriți instantaneu. De când au
devenit televiziune națională n-am avut timp să ne dăm seama dacă au devenit
mai echilibrați, n-au avut timp să demonstreze așa ceva, fiindcă am trecut
printr-o mulțime de campanii electorale și alegeri. Au încălcat prevederile CNA
cu bună-știintă și cu riscul obținerii unor amenzi.” (Jurnalistă freelance din
Constanța)
De menționat în acest context este că, potrivit
deciziei CNA din 24 iulie 2012, „Consiliul
Naţional al Audiovizualului a sancţionat postul Neptun TV cu somaţie publică
pentru încălcarea prevederilor art. 1 din Decizia privind desfăşurarea
campaniei pentru referendumul privind demiterea Preşedintelui României,
întrucât în emisiunile informative difuzate în perioada 12 – 22 iulie 2012 nu a
asigurat pluralitate de opinii în ceea ce priveşte exprimarea punctelor de
vedere pro sau contra demiterii Preşedintelui României, în sensul că ştirile în
care au fost exprimate puncte de vedere pro demiterii Preşedintelui României au
fost în număr de 30, iar contra demiterii, 8”110.
Totodată, faptul că Neptun TV nu s-a implicat în
transmiterea campaniei electorale locale a constituit încă un argument care a
alimentat opiniile potrivit cărora postul a evitat să promoveze mesajele adversarilor
politici ai celor care „controlează” și susțin financiar televiziunea.
”În perioada campaniei electorale, ei [cei de
la Neptun TV] nici măcar n-au făcut emisiuni politice, doar pentru a nu
prezenta contracandidații, pe care legea te obligă să-i inviți, dacă faci
campanie.” (Proprietarul unui post TV din județul Constanța)
Mai mulți intervievați au declarat că patronatul Neptun TV
stabilește politica editorială, iar deciziile privind materialele difuzate se iau
de către directorii de departamente, producători, redactorul șef și directorul
executiv al televiziunii – funcții ocupate preponderent de vechi angajați ai
televiziunii, apropiați de fondatorii ei. Directorul executiv al postului, fost
jurnalist, a spus că intervine în agenda/ produsul editorial când constată un
derapaj jurnalistic sau o greșeală tehnică.
”Fiecare instituție de presă își stabileste politica
editorială determinată de patronat. Fiecare își vede interesul pe care îl are,
nu e nimic anormal. Important este că peste tot există un echilibru, totuși.
Acolo unde un anumit post TV are o politică editorială favorabilă unui partid
politic, să spunem, vedem clar felul în care se abordează o știre. Presa, în
general, e subiectivă. Nu sunt lucruri concrete, doar justiția poate să ia o
decizie concretă și, poate, matematică. În rest, sunt lucruri ușor subiective
și interpretabile. Mi-e greu să definesc presiunile politice, pentru că, în
general, politica editorială a unui post e cam aceeași. Poate se schimbă odată
cu schimbarea patronatului.” (Producător Neptun TV)
”Dumneavoastră, dacă ați fi director executiv, nu
ați avea un cuvânt de spus în privința calității programelor? Am și o
deformație în sensul ăsta, că sunt om de știri, și, când văd o știre prost
făcută, în minutul ăla îl sun pe șeful departamentului de știri și-i spun că
aia nu se face așa! Avantajul și dezavantajul meu este că știu televiziune și,
atunci, asta-i viața.” (Director executiv Neptun TV)
Directorul executiv Neptun TV este și cel care a
elaborat codul deontologic al postului, împreună cu alți angajați cu vechime ai
Neptun TV.
”Am făcut un
pustiu de bine și am făcut o compilație pe care am considerat-o de bun-simț din
mai multe coduri etice, la care am rugat pe toată lumea să participe.” (Director executiv Neptun TV)
Unii jurnaliști au declarat că nu știu să existe un cod etic al
televiziunii, în vreme ce alții au spus că au un „cod etic transmis oral de la reporterii mai vechi,
(...) oameni care au făcut presă de prin ’92-’93, deci știu cu ce se mănâncă
treaba asta încă de la începuturi”.
Tot la nivelul structurilor de conducere ale
televiziunii se iau și deciziile editoriale care ar putea afecta relația
cu contractanții de publicitate/ finanțatorii postului, conform respondenților.
”Nu accepți reclamă în schimbul renunțării la
niște articole. De regulă e altfel. Există contractul respectiv de reclamă, și,
în virtutea bunelor relații, în momentul în care, de exemplu, ai ceva care
aduce atingere intereselor companiei cu pricina, le dai telefon și le zici:
<<Am chestia asta. Vă afectează? Aveți vreun cuvânt de spus?>>.
Dacă ei au un cuvânt de spus, este absolut firesc și deontologic să le prezinti
și punctul lor de vedere. De regulă zic ceva. Găsesc ceva de zis sau pun pe
cineva să zică ceva. Însă sunt și situații în care e de judecat cât de gravă e
chestiunea. Adică, dacă e o treabă de fapt divers care este nesemnificativă
pentru interesul public și interesul televiziunii, poți să treci peste ea. Dacă
nu, nu.” (Director executiv Neptun TV)
”Dacă l-ai prins pe un primar care a tăiat fără
autorizație toți copacii din localitate și el îți propune să facă publicitate
la tine pentru un festival - dacă mă întrebați pe mine dacă e moral, nu știu ce
să vă răspund. Moral n-ar fi, dar oameni suntem. N-am fost pus în situația
asta. Nu am avut o funcție managerială în care să iau eu decizii de genul ăsta.
Astea-s niște lucruri ce mă depășesc pe mine, se decid la nivel managerial.”
(Producător Neptun TV)
În ceea ce privește dacă este acceptabilă sau
nu publicarea advertorialelor, opiniile angajaților Neptun TV au fost
împărțite.
„Numai CNA poate să-și dea cu părerea. Prin
advertoriale se poate înțelege că vorbiți de reclamă mascată. Dacă îți apare
numele unui club unde s-a distrat lumea pe litoral, poate fi voit sau
involuntar. Lucrurile sunt subiective, depinde cum le privești. Eu mă raportez
mai detașat. Și dacă nu arăți numele clubului, cine îl frecventează știe. Nu
știu dacă advertorialele sunt ok. Marja de neglijență/ indolență și comandă e neclară.” (Producător Neptun TV)
Întrebat dacă i s-au impus vreodată subiecte
de publicat sau i-au fost retrase de la publicare anumite materiale de către
management din motive politice sau economice, un angajat al televiziunii a
declarat:
”Impus și propus sunt două lucruri diferite. Peste
tot pe unde am lucrat, mi s-a zis: <<Am o propunere de subiect. Ce
zici?>>. Uneori nu am făcut un subiect chiar dacă a venit directorul
general, dacă nu s-a putut face în ziua respectivă, și l-am avut în expectativă.
Unele au căzut, n-au iesit ca subiecte. Au mai fost
dispute. De
cele mai multe ori, e ca șeful, în sensul că se fac materialele. Din punctul meu
de vedere, politica editorială este deja bine-cunoscută în toată mass-media din
România. Orice
televiziune din țara asta are balanța făcută. Toate au balanța făcută. Le vezi clar, când te uiti la
un jurnal sau la celălalt. Când se mai schimbă patronul, se mai schimbă un pic
ceva sau nu. Depinde.” (Jurnalist Neptun TV)
Radu Mazăre a descris Neptun TV drept o televiziune națională „relativ independentă”.
Totodată, însă, edilul Constantei a pus semnul egal între
publicul-țintă al postului și electoratul său.
”Dacă [Neptun TV – n.r.] nu era o televiziune
relativ independentă, nu ar fi avut audiență, emițând de 17 ani. Era praf dacă
ar fi fost vădit partizană, ca în cazul CTV. Și Antena e partizană, dar e multă lume care nu-l
halește pe Băsescu, de-aia stă bine. (...) Neptun TV e televiziunea la care am fost
acționar și redactor-șef. Se suprapune pe electoratul meu. Cei care votează cu
mine sunt și cei care se uită la Neptun. Adică peste 60-70%. Nu am o relație mai specială
cu acest post. Eu răspund tuturor televiziunilor. Având
notorietatea pe care o am, mă întreabă ăștia de la posturile naționale mai
mult. În afară de perioada electorală, nu prea sunt televiziuni locale în
Constanța. În perioada electorală îi finanțează, fac niște televiziuni
anti-Mazăre, eu câștig, ele se închid. Pentru că, probabil, cei care îi
finanțează nu sunt dispuși să plătească mai mult. Cei de la TV Neptun n-au
făcut campanie. Realitatea TV locală a făcut campanie împotriva noastră, cum a
făcut CTV acum patru ani.” (Radu Mazăre, PSD, primarul municipiului Constanța)
Din analiza emisiunilor Neptun TV, disponibile on-line111, postul nu a difuzat nicio știre
critică/negativă la adresa (măsurilor) primarului Constanței sau a (măsurilor)
președintelui Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu. Autocenzura
jurnaliștilor și faptul că mulți dintre angajații televiziunii sunt apropiați
de cei doi politicieni au fost principalele motive invocate de intervievați
pentru această situație. Redăm, în continuare, un pasaj semnificativ în acest
sens, din interviul cu primarul Constanței:
Autor „Harta Televiziunilor”: „Ipotetic vorbind, dacă un jurnalist de la TV Neptun
realizează un material critic la adresa dumneavoastră, intră pe post?”
Radu Mazăre: „Nicio problemă, numai să-mi ceară și mie punctul de
vedere, să mă citeze. Eu îi mai cert, că se autocenzurează. Este o autocenzură
în orice.”
Autor „Harta Televiziunilor”: „Autocenzura este singurul motiv pentru care Neptun
TV nu difuzează materiale critice la adresa dumneavoastră?”
Radu Mazăre: „Nu știu ce să-ți spun, că eu nu le comand. Fiind la televiziunea pe care
am fondat-o, jurnaliștii de la TV Neptun oricum sunt apropiați de mine și de
gândirea noastră. Eu i-am format, am fost șeful lor. Am învățat eu întâi,
dup-aia i-am învătat pe ei. Asta nu contest, că sunt mai apropiați.”
De-a lungul timpului, potrivit unora dintre respondenți,
această apropiere a atras asupra televiziunii
presiuni politice indirecte, exercitate prin încercări de descurajare a unor
colaborări cu mediul privat de afaceri. Astfel, în funcție de „cine era pe la
Guvern”, conform primarului Constanței, au existat presiuni politice asupra
celor care cumpărau publicitate la Neptun TV.
Interviurile realizate la Constanța de autorii
acestui studiu au mai evidențiat și că dependența televiziunilor de
finanțatorii lor servește drept cauză pentru numeroase tare ale presei locale, precum: reglările de conturi
dintre politicieni/ oameni de afaceri și dintre formațiuni politice/ companii
prin intermediul televiziunilor, atribuirea preferențială și netransparentă a
finanțărilor din bani publici, cenzurarea jurnaliștilor sau autocenzura
(benevolă, pusă în slujba unor interese politice sau de altă natură),
cumpărarea bunăvoinței presei și, în cele din urmă, decredibilizarea și chiar
falimentul presei.
Însăși dispariția postului Constanța TV (CTV) se explică în plan local prin
faptul că televiziunea a fost viciată de multe dintre fenomenele enunțate
anterior. Declinul CTV a fost pus atât pe seama unui management defectuos și a
obedienței unora dintre angajații televiziunii față de așteptările pe care
(credeau că) le aveau patronatul și managementul de la ei, cât și pe seama unor
presiuni directe care se exercitau asupra unora dintre jurnaliști.
”În România există următoarea problemă: cei care la
un moment dat sunt numiți manageri pentru o televiziune devin obedienți fără să
le ceară nimeni și sunt foarte departe de ceea ce ar însemna jurnalism. În loc
să prezinți fapte, îti dai cu părerea exact acolo unde nu trebuie. Ori este
atitudine, ori este prezentare obiectivă. În momentul în care o televiziune s-a
angajat politic, a murit. Asta s-a întâmplat. [CTV – n.r.] era foarte apropiată
de PNL. În momentul în care a apărut CTV, cei de la TV Neptun au fost nevoiți
să se reorienteze și au făcut un pas bun pentru ei: au diminuat partea politică
si, în felul ăsta, au avut de câștigat. E deja folclor că Neptun TV era
asociată cu Mazăre și CTV – cu PNL. (...) CTV a greșit fiind foarte agresivă
politic pe o anumită parte, ceea ce a dus la cantonarea într-un segment
limitat. (...) Inițial, proiectul avusese 40 de
angajați, dar se ajunsese la o chestie aberantă, de 2-300.” (Fost coordonator
al postului CTV, membru PNL)
Servilismul unora dintre angajații televiziunii a fost criticat și de un
jurnalist freelance care a lucrat la CTV și a decis să încheie colaborarea
tocmai din acest motiv, potrivit declarațiilor sale. Alți foști angajați ai
televiziunii au acuzat că erau obstructionați să-și facă munca și că li se
trasau comenzi politice clare, încât, treptat, partizanatul politic fățis și propaganda au
substituit misiunea de informare a televiziunii. Pe de altă parte, au fost și jurnaliști care au urmat
comenzile politice „din convingere”, potrivit spuselor lor.
„La CTV era mai complicat să-ți păstrezi
independența, dar nu neapărat din cauza conducerii postului, ci din cauza unui
fenomen pe care eu nu l-am înțeles niciodată, a unei obediențe gratuite,
nesolicitate de nimeni, față de PNL. Obediența asta nesolicitată a
<<îngălbenit>> televiziunea la un moment dat, eu am simțit asta și
am spus: <<Mulțumesc, nu>>. Pentru fiecare dintre noi este greu,
mai ales că în presa locală știți foarte bine cât de prost sunt plătiți
oamenii. Fiecare angajament înseamnă ceva. Dar încă
îmi mai permit acest lux de a spune <<nu>>.” (Jurnalist freelance,
fost colaborator CTV)
”CTV a început bine, dar a intrat apoi în
lupta cu Mazăre. Jurnaliștii ajunseseră să facă cinci minute o știre despre
gunoaiele din Constanța și nu mai conta nimic altceva. A fost un accident grav
și echipa de filmare a fost trimisă unde era gunoi și nu s-a trimis niciun
reporter la accident. Erau clar comenzi politice, de genul: <<Nu mă
interesează aia, eu vreau să vă duceți acolo, să faceți aia, să dați în
ăsta>>. Ni se spunea clar. Mie, reporter pe vremea aia, venea editorul
producător care-mi zicea: <<Te duci acolo, pentru că așa trebuie>>.”
(Fostă jurnalistă de la CTV)
”În momentul în care scriam materiale, chiar dacă
erau comandate, mie nu mi se părea că le scriu forţat, pentru că într-adevăr
era şi credinţa mea, deşi eu, ca jurnalist, poate n-am dreptul să am o credinţă
în acest sens. Eu am prins perioada PDL, n-am prins perioada PNL. Eu, ca
structură, să spun aşa, sunt oarecum atrasă de PDL, deşi n-am făcut niciodată
parte din partid, dar nu suport PSD-ul. Da, nu-l
suport, nu ştiu de ce.” (Fostă angajată CTV)
”Partea plină a paharului”, potrivit altor
intervievați, a fost că CTV a contracarat/ contrabalansat mesajele
unidirecționale (agreate de Radu Mazăre, Nicusor Constantinescu etc.) ale
grupului media format din Soti Cable Neptun, Conpress Advertising etc., deținut
de apropiați ai administrației Mazăre.
„CTV începuse promițător. Se poziționase în opoziție cu actuala
putere a lui Mazăre. Până la un moment dat, când au început să fie probleme cu
bugetarea. Dup-aia s-a pierdut până la desființare. A fost o televiziune
episodică. După ce n-a mai fost a PNL-ului, a fost a lui Palaz [Claudiu Palaz,
fostul prefect de Constanța – n.r.], n-a avut treabă cu PDL. Ăla a fost un
speculant care a plecat din partid. El a intrat într-o competiție electorală
împotriva mea, n-a avut alt scop. Nu s-a luptat decât cu mine.” (Christian Gigi
Chiru, Președintele PDL Constanța)
”La Neptun TV tot timpul a existat o politică
editorială, cum există peste tot. În Constanța a existat Constanța TV, care
venea să contrabalanseze cumva lucrurile, fiindcă avea alt management, de altă
culoare. Era clar acolo managementul PNL.” (Jurnalist de la Neptun TV)
”Constanța TV a apărut în preajma campaniei
electorale și probabil că de aceea a fost mai implicată și jurnaliștii au părut
chiar părtinitori.” (Jurnalist de la Neptun TV)
Primarul Constanței a declarat că și-a
explicat falimentul Constanța TV prin prisma faptului că televiziunea ar fi
fost folosit ca armă electorală împotriva sa, asemeni altor televiziuni care au
funcționat pe termen scurt.
„CTV au fost finanțați la alegerile de acum patru ani de către
liberali. După ce au pierdut alegerile, nu au avut motiv să mai finanțeze și au
dat faliment. Erau plătiți împotriva mea în timpul campaniei. Aici, fenomenul
este următorul: când intrăm în campanie electorală, apare câte o televiziune
care e plătită împotriva mea, până când eu câștig, după care ea dispare. Ați studiat ce se întâmplă în campanii? Cum au dat ăștia de la
Realitatea sau ăia de la CTV? M-au bălăcărit în fiecare zi, de dimineață până
seara. Ăstia care au Cuget Liber de opt ani de zile scriu în fiecare zi
împotriva mea112. Ăia de la Ziua, la
fel. Să mă înjure cât vor. Ei se adună acolo. Știu foarte bine jurnaliștii când
se duc acolo pentru cine lucrează. Asta e și pe
afară cu publicațiile, unele sunt de stânga, unele sunt de dreapta. Normal că,
dacă ăla care conduce Parisul sau cutare loc e de stânga, publicația de dreapta
o să-l critice.” (Radu Mazăre, PSD, primarul municipiului Constanța)
Neptun TV și Constanța TV au avut rolul unor „școli
de televiziune” pentru mulți jurnaliști constănțeni, dintre care o
parte lucrează acum în presa centrală, conform celor intervievați.
Deși cei mai mulți respondenți au spus că agendele
televiziunilor din județ sunt stabilite de orientarea politică a patronatului
și/sau a principalilor finanțatori, nicio televiziune din Constanța nu are o afiliere
politică asumată public.
Alpha Media din Medgidia este singura televiziune
din Dobrogea care se prezintă ca independentă, fiind descrisă astfel și de majoritatea celor
intervievați.
”[Alpha Media] Afișează o independență
și o obiectivitate totală.” (Jurnalistă freelance din Constanța)
”Au emisiuni diverse, sunt echilibrați.“
(Doina Stoica, inspectoare teritorială CNA Constanța)
”Alpha TV de la Medgidia nu are o subordonare
a unui lider important din Constanța care să îi influențeze pe de-a-ntregul
activitatea. Cred că sunt destul de obiectivi. (...) I-am văzut dispuși să
lucreze cu toți actorii din plan politic.” (Christian Gigi Chiru, Președintele
PDL Constanța)
Proprietarii postului, amândoi jurnaliști, au
precizat că dezideratul lor de a crea o televiziune independentă a fost „taxat”
în numeroase ocazii de politicieni care fie au încercat să cumpere Alpha Media,
fie să îi obstrucționeze activitatea (prin refuzul de a participa la emisiuni
sau de a oferi informații etc.).
”Trebuie să recunoaștem că sunt și publicații
sau posturi de radio sau posturi TV care sunt crescute de politicieni. Dar cei
care încearcă să stea departe de politic – și mă refer la un politician care
vine și bate cu pumnul în masă – au de luptat.” (Mioara Gârba Țuțu, proprietara
Alpha Media și realizatoare de emisiuni la această televiziune)
”În general, cred că în Dobrogea noi suntem
singurii care n-au pe nimeni politic în spate, nici în acționariat, în niciun
fel. La noi a fost întotdeauna ușa deschisă pentru toată lumea. Și asta
deranjează pe unii, dar îi bucură pe cei care nu au acces la media. (...) În
2008, la parlamentare, ni s-a oferit un milion de euro pentru televiziune. Toti
prietenii noștri oameni de afaceri au zis că am fost nebuni și că ar fi trebuit
să acceptăm milionul ăla. (...) Dar, după ce refuzi un milion de euro, nu mai
vine nimeni să încerce să-ți impună materiale, credeți-mă.” (Cristian Ciobănuc,
proprietar Alpha Media)
Faptul că televiziunea a încheiat de-a lungul
timpului și contracte de publicitate din bani publici și faptul că primarul a
fost invitat în mai multe rânduri la Alpha Media să vorbească în direct cu
locuitorii din Medgidia a stârnit unele suspiciuni privind independența/
imparțialitatea postului, potrivit unora dintre intervievați. Reprezentanții
televiziunii au contrazis, însă, aceste declarații.
”Cu administrația locală am avut o singură
pretenție: am pus întotdeauna condiția să respectăm contractul și-atât! Dacă am
o sesizare de la un cetățean că nu ți-ai făcut treaba, îți cer punctul de
vedere, dar materialul îl prezint. Spre exemplu, dacă avem contract cu regia de apă, promovez în
emisiuni sau materiale investiția X sau investiția Y. Dar, în momentul în care cetăteanul sună și spune
<<Canalizarea mea e înfundată, am sunat de două ore la RAJA și n-a venit
nimeni>>, noi suntem acolo, am filmat.” (Mioara Gârba Țuțu, proprietară
și realizatoare de emisiuni Alpha Media)
Și primarul Nicolae Matei, din Năvodari, a
descris Alpha Media ca fiind „independentă de cine o finanțează”.
”Eu recunosc că, spre deosebire de cei de la Alpha
Media, în momentul în care ei primeau 100 de milioane [lei vechi – n.r.] de la
primarul de la Medgidia și îl criticau de-l făceau varză... păi, să-mi fi făcut
mie așa, le dădeam viteză de-i lua dracu’.” (Nicolae Matei, PSD, primarul
orașului Năvodari)
Alpha Media și-a
construit audiența prin intermediul emisiunilor care pun accent pe răspunderea autorităților
și a politicienilor față de cetățeni, potrivit
fondatorilor postului. Reprezentanții televiziunii au susținut că multe din
problemele comunității din Medgidia au fost rezolvate după semnalarea lor pe
post, motiv pentru care locuitorii îi sună frecvent să le ceară sprijinul
atunci când, de pildă, li se întrerupe furnizarea cu apă sau curent electric
sau când au nevoie de diferite informații (utilitare).
”O explicație e că cetățeanului, dacă sună,
[instituțiile, autoritățile – n.r.] îi închid telefonul, dar, dacă sună
mass-media, sunt mai multe șanse să răspundă și să dea o explicație. E cea mai
scurtă cale să primească un răspuns.” (Mioara Gârba Țuțu, proprietară și
realizatoare de emisiuni Alpha Media)
Întrucât Alpha Media este o televiziune mică, cu un
număr restrâns de colaboratori și cu resurse limitate, majoritatea angajaților au
roluri multiple care se suprapun (directorul este totodată producător și moderator,
realizatorii de emisiuni sunt și moderatori etc.). Potrivit proprietarilor postului,
atât instruirea personalului - care se face la locul de muncă, chiar de către
angajatori -, cât și suprapunerea rolurilor din cadrul redacției sunt efecte
ale dificultăților financiare ale televiziunii. Prin urmare, numărul restrâns
de angajați și de materiale este compensat prin colaborări (schimburi de
informații) cu alte instituții media (ex.: Radio Constanța) și cu instituții
publice, precum școlile.
”Nu ne permitem din punct de vedere financiar
foarte multe echipe și asta înseamnă că trebuie să ne limităm. Am
pornit de la o oră pe zi de emisie în 2007, acum avem aproape 10 ore de emisie
pe zi și e foarte greu.” (Cristian Ciobănuc, proprietar Alpha Media)
”Ne-am axat pe parteneriate cu instituții, am
încheiat parteneriate cu școlile, în așa fel încât să nu fim nevoiți să plătim
foarte mult. Noi le punem la dispoziție spațiu de emisie și ei își promovează
școala, elevii care au talente, care au câștigat la olimpiade și asa mai
departe.” (Mioara Gârba Țuțu, proprietară și
realizatoare de emisiuni Alpha Media)
Jurnaliștii de la Alpha Media au declarat că
nu există cenzură în interiorul televiziunii și că fiecare colaborator are
libertatea de a propune materiale spre publicare, iar intervenția patronatului
în produsele editoriale vizează tratarea echidistantă a subiectelor abordate și
evitarea unor derapaje jurnalistice.
Așa cum am precizat anterior113, televiziunea Litoral TV din Năvodari este deținută
printr-un interpus (o rudă) de Nicolae Matei, primarul localității. Politicianul a susținut că a
vrut astfel să sprijine o alternativă la „singura voce” din peisajul media
constănțean, reprezentată de instituțiile media apropiate de administrația
Mazăre.
”Eu nu sunt acționar la Litoral TV, dar îl
controlez. (...) Îl susțin moral și financiar. Media constănțeană era dezechilibrată după ce CTV
s-a închis. Era o singură voce si atât. (...) Presa constănțeană este oarecum dominată de
grupul ăsta Conpress Advetising, Telegraf, TV Neptun, Radio Neptun, Radio
Mamaia, Liderul de opinie - grup pe care-l controlează Mazăre și cu Nicușor
Constantinescu.” (Nicolae Matei, PSD, primarul orașului Năvodari)
Această inițiativă de a face notă separată ar
putea părea neobișnuită, venită din partea unui membru PSD, dacă nu ar fi de notorietate
disensiunile dintre Matei și Mazăre cu privire la unele proiecte regionale (un
exemplu îl constituie ideea de a crea un depozit de deșeuri la Năvodari -
proiect blocat de Matei și susținut de administrația Mazăre).
”Între mine si Mazăre sunt divergențe
administrative, nu politice.” (Nicolae Matei, PSD, primarul orașului Năvodari)
”El [Nicolae Matei – n.r.] este un primar PSD
care, la fel ca și mine, este într-un război cu cei care dețin puterea absolută
în județul Constanța, Mazăre și Nicușor Constantinescu. E greu de înțeles ce
face Matei. Nu-i iubește, îi detestă, cred, dar, cu toate acestea, stă în
fieful lor. El e original, nu deviază de la principiile și de la instinctele
personale. El asta simte, asta face.” (Christian Gigi Chiru, Președintele PDL
Constanța)
În acest context, faptul că, întâmplător sau nu,
ziariștii LTV sunt, în mare măsură, foști angajati CTV, poate conduce la
concluzia că televiziunea Constanta TV a fost reiterată, la o scară mai mică,
în Năvodari, cu o altă titulatură și un alt acționariat.
Aceiași jurnaliști care au lucrat la o televiziune folosită ca replică în lupta electorală anti-Mazăre de la Constanța
activează acum la televiziunea primarului din Năvodari, care s-a poziționat, în
mai multe rânduri, în contradicție cu măsurile administrației constănțene.
Rezultatul, Litoral TV, este o televiziune pe care mulți dintre cei
intervievați în judetul Constanța au etichetat-o drept „televiziunea lui Matei”, „televiziunea primarului”. Primarul Nicolae Matei a
contrazis aceste opinii, spunând că lasă postul să fie obiectiv.
”Primarul de la Năvodari este foarte încântat,
televiziunea e ca o jucărie pentru el. Jurnaliștii de acolo sunt niste copii
nevinovați, fac ce li se spune.” (Jurnalistă
freelance din Constanța)
”În proporție de 90-95%, Matei e deschis să
lucreze, dar e rigid când e vorba de anumite persoane. E bunul lui,
televiziunea lui, și n-o să-i promoveze niciodată pe contracandidații lui de la
Primăria Năvodari. O televiziune trebuie să facă altceva, nu doar
campanie unui proprietar, dar, în fine.” (Reprezentant PDL Constanța)
”Litoral TV e o televiziune mult prea tânără.
Chiar suspect de tânără.” (Reprezentant PNL Constanța, care a subliniat că
postul s-a lansat în preajma campaniei electorale locale)
”Ca să păstrezi credibilitatea, trebuie să dai
din tot spectrul politic, și atunci când nu spun nimic. Și la ședintele de la
Consiliul local Năvodari am dat dreptul la replică și la adversarii politici.
(...) Televiziunile din Constanța sunt toate la fel. Adică toate lucrează cu
aceleași arme. Adică, să nu credeți că, dacă scrie Mazăre ceva în Telegraf de
mine, eu îl cruț pe partea asta. Las Litoral TV să fie obiectiv, chiar dacă
mi-e coleg de partid. Este un mod de a-l ține cât de cât pe linia dreaptă.”
(Nicolae Matei, PSD, primarul orașului Constanța)
Jurnaliștii LTV au recunoscut existența influențelor politice în agenda televiziunii.
„Nu există presă obiectivă, din punctul meu de vedere. În spatele oricărui ziar, oricât de mic ar fi, televiziune la fel, trebuie să existe un partid sau, dacă nu un partid, un om politic. Din cauza asta, absolut tot ce apare în ziar sau la televiziunea respectivă este influențat. Ca o instituție de presă să fie absolut independentă, ar trebui să fie finanțată de cineva absolut apolitic cu foarte mulți bani. Televiziunile sunt controlate politic, cei care le controlează zic că rivalii lor nu au ce căuta pe post, deci presiunile sunt mari.” (Jurnalistă Litoral TV)
[Intervievată despre ce
măsuri crede că ar trebui luate pentru a proteja jurnaliştii
în faţa presiunilor politice şi economice si
ce ar trebui schimbat în mediul politic şi economic pentru
presa locală independenţa, o reporteriță LTV a spus:] „Să împuşcăm politicienii? Nu
ştiu... Dacă ne referim la partea economică, din punctul meu de vedere, ar
trebui să fie plătită mai bine meseria. Politicienii ar trebui să înţeleagă
faptul că media nu e o jucărie de-a lor pe care o învârt aşa cum vor ei”.
[Întrebată
ce s-ar întâmpla dacă jurnaliștii LTV ar realiza materiale critice la adresa primarului
Nicolae Matei, aceeași jurnalistă a răspuns:] „Vă spun sigur că vor fi dați
afară. (...) Politicienii, fiind şi patronii noştri, sunt un
baraj în libertatea de exprimare”.
În ceea ce privește imixtiunea primarului din Năvodari în politica editorială a televiziunii, jurnaliștii de la Litoral TV au declarat că este semnificativă, dar că nu li s-au impus subiecte spre publicare și nici nu le-a fost blocată apariția unor materiale.
”Primarul se implică foarte mult, dar nu este genul de om care să vină să zică <<faceți așa, că zic eu>>. Dacă e o idee bună, o facem, dacă nu e realizabilă, i se explică de ce nu se poate și nu o facem. Au fost multe situații în care eu am fost Gică Contra la un moment dat și îl luasem pe <<nu>> în brațe. A mai venit cu idei, pe unele le-am pus în practică, pe altele, nu.” (Jurnalistă Litoral TV)
”Din toate informațiile pe care le am până acum, cel puțin la
nivelul realizatorilor de emisiuni n-am auzit să se fi înfipt vreo decizie a
patronatului sau a managementului. Sugestii probabil că au fost, dar atât.
(...) Dacă vorbesc de un jurnalist de investigații, este de calitate dacă
reușește să fie cât se poate de independent. E greu, dar, dacă 70% din ceea ce
face el înseamnă independentă, e ok.” (Colaborator Litoral TV)
La „sugestiile” venite din partea conducerii
televiziunii LTV se adaugă și „voluntariatul” unor jurnaliști de a fi pe placul
politicianului care deține indirect televiziunea. Acest mecanism a fost semnalat de respondenți ca
fiind prezent și foarte vizibil mai ales în campaniile electorale și la alte
televiziuni constănțene (NTV, CTV).
”Aici, cu Matei, nu am absolut nimic. Adică, pe
mine nu mă deranjează că trebuie să scriu de bine de el. Pe el nu îl asociez cu
PSD, aşa cum nu asociez PSD-ul de aici cu PSD-ul ăla mare, pentru că oamenii de
aici s-au comportat extraordinar de bine cu noi. Dacă mie nu mi-ar plăcea de
el, probabil că aş avea o problemă, dar până acum nu s-a întâmplat. Chiar nu s-a-ntâmplat să fiu nevoită să scriu. (...) Eu
consider că am o activitate destul de bună. Dar poate că la un moment dat, v-am
mai spus mai devreme, dacă într-un interval de, nu ştiu, şase luni, nu mi s-ar
mări salariul, m-aş gândi să plec. Şi, dacă nu mi s-ar da banii conform
aşteptărilor mele, probabil că treaba asta s-ar reflecta şi în materialele pe
care le-aş face.” (Jurnalistă Litoral TV)
Influența pronunțată a primarului din Năvodari
asupra televiziunii Litoral TV se reflectă și în felul în care sunt priviți și
tratați jurnaliștii, potrivit edilului. Astfel, întrebat dacă există
politicieni sau oameni de afaceri care au făcut presiuni asupra instituției sau
au amenințat ziariștii, primarul a răspuns: „N-au avut tupeul ăsta asa, n-au avut curajul, sunt
totuși respectat”.
Media TV, televiziune cu redacții distincte în
Cobadin, Cernavodă, Medgidia și Mangalia, depindea de finanțarea din bani
publici de
la primării și consilii județene, la data realizării documentării pe teren în
județul Constanța, potrivit reprezentanților televiziunii. Totodată, postul era
finanțat și din costurile de producție ale materialelor electorale televizate
și din anunțurile de tip videotext.
Postul a fost descris de cei intervievați ca un
„canal de anunțuri” care transmitea episodic sedințele consiliilor locale și,
sporadic, în special în preajma campaniilor electorale, materiale proprii. Alți
jurnaliști constănțeni au catalogat Media TV drept „televiziunea cui dă banul”.
Valentin Coteț, patronul Media TV, a declarat
că primarii din localitățile unde era licențiat postul aveau o influență
semnificativă asupra subiectelor și a materialelor difuzate.
”Îl cunosc pe patron, pe Valentin Coteț, de
ani de zile. El a fost genul care a gândit din capul locului cum ar trebui să
se descurce el, ca persoană. Dacă astăzi e cineva primar, el ține cu primarul.
Dacă se schimbă, pe el nu-l deranjează, își schimbă și el abordarea. Asta e
rețeta lui. Problema este că televiziunea lui funcționează cu bani de la
buget.” (Jurnalistă freelance din Constanța)
”Eu consider că serviciile sunt reciproce - eu îl
ajut pe primar să afle problemele din oraș, să facă audiențe, el mă ajută pe
mine financiar să pot să țin televiziunea. (...) La Cernavodă, lucrând sau
apărând pe vremea fostului și actualului primar, cea care a venit după m-a
considerat ca fiind un apropiat de-al lui, a zis că e televiziunea primarului.
Și eu am zis da, este televiziunea primarului orasului, indiferent
care e el.
(...) Eu mă consider ca un taximetrist, nu mă interesează cine stă în spatele
mașinii atâta vreme cât își plătește cursa.” (Valentin Coteț, proprietar Media
TV)
Jurnaliștii Media TV au declarat că încearcă
să difuzeze materiale „din toate sferele de interes (social, economic,
cultural, politic)”, în limita resurselor televiziunii, a echipamentelor și a
timpilor de antenă. Unii dintre angajații televiziunii au făcut în trecut
marketing politic sau au fost funcționari publici sau consilieri în relația cu
presa la primării, potrivit declarațiilor acestora.
Reprezentanții postului au susținut că au
încercat să aibă o relatie „amiabilă” și „echidistantă” cu toate formațiunile
politice și să reflecte nepărtinitor măsurile politicienilor locali.
Proprietarul televiziunii a subliniat că au fost situații când a evitat să
implice postul în campaniile electorale locale, pentru a nu-și face dușmani.
”Am încercat să nu mă împrietenesc cu un
partid anume. Mai ales la campanie, că în rest, partidele se pierd, nu mai
există partide. Contracandidați nu sunt decât în campanie, în rest sunt
consilieri la Primărie. (...) Decât să-mi fac dușmani din neglijență că nu-i cunosc,
mai bine nu fac campanie.” (Valentin Coteț, proprietarul Media TV)
Cu toate acestea, au existat cazuri când CNA a sancționat Media TV
pentru dezechilibre în prezentarea unor subiecte politice. Astfel, potrivit unei
decizii din 28 iunie, „Consiliul Naţional al
Audiovizualului a sancţionat postul de televiziune MEDIA TV cu somaţie publică
pentru încălcarea prevederilor art. 63 din Legea nr. 67/20004 pentru alegerea
autorităţilor administraţiei publice locale, întrucât în emisiunile de
dezbateri electorale difuzate în perioada 14 - 21 iunie 2012 nu a asigurat
condiţii echitabile, echilibrate şi corecte pentru toţi competitorii electorali”114. Sancțiunea
CNA a venit în contextul în care televiziunea a difuzat la Mangalia două zile
la rând (18 si 19 iunie) o dezbatere electorală în cadrul căreia era prezentată
doar poziția fostului primar Mihai Claudiu Tusac (PSD) și a unor colegi de
partid ai acestuia. În luna august, la scurtă vreme după campania
electorală pentru alegerile locale, angajații Media TV Mangalia au anunțat pe
Facebook că „din cauza întârzierilor repetate a
salariilor lucrătorilor din cadrul Media TV Mangalia, postul local de
televiziune nu va mai emite nicio emisiune/ jurnal/ informaţie”115.
Patronul televiziunii a spus că, în campania
electorală, au avut acces pe post toți politicienii care au cerut timpi de
antenă și au plătit pentru producția materialelor sau au furnizat spoturi
proprii.
”În campanii toată
lumea a plătit, sau mă rog, cei care au plătit au apărut. Au cerut timpi de
antenă, le-am dat răspunsul, care au vrut să vină au venit, care nu, nu, din
diverse motive. Difuzarea este gratuită, dar producția, nu. Le-am zis să aducă
înregistrări și au gratuit difuzarea, dacă respectă formatul
tehnic. Acum patru ani, în campanie, Partidul Conservator a venit cu un
material făcut la Antena 1 de Constanța care era al lor și l-am difuzat, iar
celorlalți care au zis că vor videoclipuri le-am spus că le facem la un nivel
financiar mic și au avut de ales.” (Valentin Coteț, proprietar Media TV)
[Întrebat ce ar trebui schimbat în mediul politic
si economic pentru o presă locală independentă, patronul Media TV a declarat:] „N-avem ce să schimbăm, n-avem.
Adică ce să avem, ar trebui să se schimbe cam tot, cam toată mentalitatea, dar
nu putem”.
În ceea ce privește exercitarea unor presiuni
politice sau economice asupra televiziunilor locale din Constanța, acesta a mai
spus:
”Eu nu prea le consider presiuni, pentru că, în
afară de 5% sau poate mai mult, presa este a cuiva. Deci, dacă pe mine mă
plăteste X, nu știu dacă-i presiune faptul că trebuie să dau în toți ceilalți
și să fac ca el. Cei de la Pro TV sunt singurii care într-adevăr nu s-au vândut
tocmai pentru că nu depind financiar, dar în rest atâta vreme cât te duci să te
angajezi, deja astea sunt clare”. (Valentin Coteț, proprietar Media TV)
Pe de altă parte, un redactor-șef al
televiziunii a precizat că, pentru a se proteja în fața presiunilor politice și
economice, jurnaliștii trebuie să fie „mai verticali.”
3. Relația în redacție
Jurnaliștii constănțeni au definit relațiile
din redacții ca fiind „cordiale”, „umane”, „de prietenie”, „ca într-o familie”.
”Prin natura lucrurilor, am profesat în toate
organizațiile de media din România, iar diferența foarte mare între București
și Constanța este că aici lucrurile se desfășoară omenește. Adică
relațiile rămân umane, ritmul de lucru e firesc, viața e viață. Lumea are timp
să respire. În București există atâta concentrare și atâta determinare, ca să
nu zic ură, încrâncenare, încât pur și simplu oamenii ăia uită să mai
zâmbească. Și trag de angajați până la limita extremă. Transformă în practică
reală, de zi cu zi, sloganul ăla că jurnalist esti 24 de ore din 24. E un slogan
care definește o atitudine, nu e un slogan care trebuie transpus mot-à-mot în viata de zi cu zi. Asta e treaba! Întrebați-i
[pe angajații din televiziunile centrale – n.r.] ce viață socială sau personală
au și o să vedeți că sunt niște vai mama lor, niste handicapați din punctul
ăsta de vedere.” (Dan Dumitru, directorul executiv Neptun TV)
Jurnaliștii de la Neptun TV – televiziune cu
acoperire națională, care are mai mulți angajați, departamente și funcții mai
clar structurate și delimitate, și un flux continuu de informații – au precizat
că principala așteptare pe care o au de la colegii lor este profesionalismul.
Aceștia au precizat că există o colaborare strânsă între jurnaliști, bazată pe
încredere și respect reciproc, dar și pe competiție.
La Alpha Media din Medgidia, relațiile dintre
jurnalisti sunt cordiale, potrivit celor intervievați. Nu același lucru se
poate spune despre relația postului cu alte instituții de media locale, motivul
invocat fiind lipsa solidarității la nivel de breaslă.
”Mă interesează să existe aici o relație în
primul rând de prietenie și împreună să facem un lucru de calitate.” (Mioara
Gârba-Țutu, proprietară și realizatoare de emisiuni Alpha Media)
”Pe alți colegi, pentru că lucrează în instituții de presă aservite care au anumite direcții, îi înțelegi că trebuie să-și câștige pâinea, dar deranjant este că, în momentul în care un coleg este atacat sau jignit de un politician, nu reacționează. Și asta-i cea mai mare durere, și noi am trăit-o pe pielea noastră în 2009 când ne-au scos de pe cablu și nu a reacționat absolut nimeni.” (Jurnalist Alpha Media)
Jurnaliștii de la Litoral TV, mulți dintre ei foști colegi la
Constanța TV, au declarat că relația anterioară de bună colegialitate este unul
dintre motivele pentru care lucrează la televiziunea din Năvodari. De altfel,
cei mai mulți dintre aceștia au fost recrutati de directorul de programe al
postului. Întrebat ce ar îmbunătăți relațiile din redacție, un colaborator al
televiziunii a argumentat necesitatea unui teambuilding.
”Pentru că echipa e relativ proaspătă și, nefiind mulți oameni, nu au timp să socializeze și atunci așa ceva ar folosi [un teambuilding – n.r.], pentru că s-ar cunoaște oamenii mai bine între ei și ar lucra mai bine. Plus că lucrăm pe segmente orare diferite, ne vedem destul de rar”. (Colaborator Litoral TV)
Jurnaliștii de la Media TV au declarat că patronul postului era singurul liant dintre redacțiile din Medgidia, Mangalia, Cobadin și Cernavodă, iar comunicarea cu acesta se făcea zilnic. Potrivit reprezentanților instituției, la data documentării pe teren din cadrul acestui studiu, se intenționa organizarea unor întâlniri cu toți jurnaliștii Media TV, în urma cărora să se creeze o rețea de colaborare între redacții.
4. Relația cu autoritățile locale
În judetul Constanța, relația dintre presă și
autoritățile locale este tensionată, principala
cauză fiind netransparența multora dintre instituțiile publice, conform
jurnaliștilor intervievați. La acest fenomen contribuie lipsa unor comunicatori
pregătiți pentru a facilita accesul la informațiile de interes public, conform
respondenților. Ca atare, se ajunge frecvent la situații în care accesul la informațiile
de interes public „se negociază” de la o televiziune la alta și de la un jurnalist
la altul, ori în funcție de structura acționariatului și sursele de venit ale
instituțiilor media.
”Există o problemă de mentalitate față de relația
cu presa mai ales în rândul celor din organele de conducere, care evită să dea
anumite declarații sau pun purtători de cuvânt din anumite instituții care
sunt așa, mai mult decorativi, și care oricum nu pot să spună ceea ce trebuie să
spună.” (Jurnalist Neptun TV)
Totodată, majoritatea celor intervievati au
susținut că alocarea de fonduri publice pentru publicitate este
deseori o tentativă de a „domestici” presa și că nu întâmplător licitațiile sunt câștigate cu
precădere de organele de presă care fac partizanate politice. Din documentare a
reieșit că finanțarea din bani publici riscă să înregimenteze
politic presa locală și să o transforme într-un instrument politic.
„Cred că este o găselniță politică acest tip de
publicitate pe care instituțiile statului o acordă. Nu ajută mass-media, ci le
cumpără bunăvoința. Nevoia de a fi pe placul presei este una din marile
probleme. Și, în special, presa la ora actuală este cantonată în zona
politicului, că de aici curg subiectele. Și politicienii care
încearcă să fie pe placul presei cred că gresesc.” (Reprezentant PNL Constanța)
”Presa locală din România este în mare măsură
controlată local. Adică, finanțările sunt foarte greu de găsit și de multe ori
sunt dubioase. (...) O instituție de presă ar trebui să fie în primul rând
autofinanțată, dar e foarte greu. Finanțarea este cea are asigură existența
oricărui trust de presă. De unde vine - ăsta e primul lucru care îți diminuează
din posibilitatea de a fi independent 100%. A nu se înțelege că e total greșit
să accepți bani publici. Bine, să nu revenim la perioada 2000-2004. Nu e greșit
și nici imoral să primești publicitate din bani publici, totul e să fie făcută
cu bună-intenție, iar televiziunea și administratia locală să se limiteze la
relația aceea comercială.” (Jurnalist freelance din Constanța)
De asemenea, relația televiziunilor constănțene cu
anumiți politicieni locali sau cu unele instituții publice ori cu reprezentanți
ai acestora s-a deteriorat și din cauza modului în care s-a reflectat
ostilitatea dintre cei care dețineau televiziunea și politicieni/ reprezentanți
ai unor instituții publice. Cei intervievați au susținut că acest lucru s-a
produs atât pe fondul liniei editoriale dictate de patronat cu privire la
aceștia, cât și din cauza unor jurnaliști care au transformat de bună voie
instituția la care lucrează într-o „extensie a caracterului patronului”116.
Reprezentanții Neptun TV (post care
beneficiază în proporție de 45% de finanțări din bani publici, potrivit
managementului) au definit relația cu autoritățile locale ca fiind „bună”.
Explicația furnizată a fost că din acționariatul postului au făcut parte
politicieni locali influenți, dar și că televiziunea este una cu experiență și
vechime în peisajul media constănțean.
”Relația cu administrația locală este bună.
Mai mult decât bună. Și asta încă de ani buni, datorită faptului că, de
exemplu, Radu Mazăre a fost acționar la Soti Cable, Nicușor Constantinescu,
președintele Consiliului Județean, la fel, iar ei și-au vândut acțiunile
actualului președinte, Sorin Strutinsky. Iar una dintre marile particularități
în Constanța este că relațiile dintre oameni durează, sunt trainice. Adică,
dacă ne-am întovărășit acum 15 ani, suntem tovarăși și acum, nu suntem dușmani
acum, chiar dacă între timp ne-am făcut mai mari, mai faimoși și mai bogați.”
(Dan Dumitru, director executiv Neptun TV)
”Avem corespondenți și în județe limitrofe, la
Tulcea, Călărași, unde există o opacitate a autorităților față de presă. În
Constanța, fiind foarte multe organe de presă și corespondenți ai televiziunilor
centrale, în general partea aceasta a comunicației este una aproximativ bună.
Așa cum se întâmplă în orașe atât de mari unde sunt atâtea surse de informare,
se află informațiile. (...) Din fericire pentru noi, fiind o televiziune cu o
experiență foarte mare, o televiziune care emite de multă vreme și care de
cinci ani emite național, nu prea mai avem problemele respective. Relația cu
presa în ceea ce privește Neptun TV este una bună, în general.” (Producător
Neptun TV)
Ponderea mare a publicității din fonduri
publice și apropierea Neptun TV de administrația Mazăre afectează relația
televiziunii cu unii politicieni locali din opozitie sau cu structuri publice
conduse de opozanți ai administrației locale, potrivit altor respondenți din
Constanța.
”TV Neptun primește 2 milioane de euro anual -
bani publici, bani de la administrația locală, fie direct, fie prin interpuși
(RAJA, RADET, RATC ș.a.m.d.). E subordonată total lui Mazăre, face politica lui
Mazăre. Eu văd lucrurile așa cum sunt. Consider că zona aia nu o să mă
promoveze niciodată și încerc să găsesc alte forme de promovare. Folosesc
comunicate, transmit ce am de spus ori-de-câte-ori am prilejul. Credeți că
expresia <<Republica lui Mazăre>> a apărut pentru că am inventat-o
eu? Nu, au impus-o ei, cei din grupul lui. (...) Cred că corupția din zona
politică și a administrației influențează foarte mult presa.” (Christian Gigi
Chiru, Președintele PDL Constanța)
”Relația este de obediență fată de partidul
lui Mazăre și de sfidare pe față pentru celelalte formațiuni politice.
Conferințele de presă sunt spectacole de circ, cu întrebări puse răstit și
acuzator.” (Jurnalistă freelance din Constanța)
În Constanța nu există dușmani ai libertății
de exprimare, din perspectiva directorului Neptun TV.
„Nu există dușmani ai libertății de exprimare.
Constanța poate fi definită ca fiind câmpul sau zona cu cu cea mai mare sau
largă sau fără opreliști libertate de exprimare. Și asta, știti de ce? Pentru
că există precedentul sau exemplul creat de Radu Mazăre, care structural e un
tip nu liber, ci ultra liber. Detestă, urăște încorsetările, și formele lui de
manifestare exterioară de aici pleacă, din resortul ăsta. Și, atunci,
inevitabil, unii încercând să îl copieze, alții ținând cont de atitudinea lui,
într-un fel sau altul, s-a ajuns la situația în care nu există restricții, ca
să nu zic rigori ale libertății de exprimare.” (Dan Dumitru, directorul executiv Neptun TV)
Pe de altă parte, numeroși jurnaliști constănțeni l-au indicat pe
primarul Mazăre drept o amenințare la adresa libertății de exprimare deoarece nu răspunde la
solicitările de informații și pentru că a intentat numeroase procese împotriva
vocilor critice din presă la adresa sa. Primarul a recunoscut că sunt
publicații cu care refuză orice contact. Totodată, edilul Radu Mazăre a
susținut că echipa sa de avocați a acționat în judecată jurnaliști care l-ar fi
atacat nefondat.
”Pe ăia de la Ziua nu-i citesc. Le mai dau
declarații câteodată, dar mai rar, dacă oricum mă înjură, indiferent ce aș
spune. De-aia nici nu mai au credibilitate. Eu știu
de când eram eu jurnalist. Dacă te pui călare pe unul și te iei în fiecare zi,
în fiecare zi de el, jumătate de an, nu mai ai credibilitate. (...) Le mai
răspund. Câteodată le răspund, câteodată nu. Dacă vin unii și-mi cer informații
o dată, a doua oară, a treia oară, și eu văd că nu țin cont sau scriu vădit
invers, nu le mai dau informații a patra oară. Să
scrie ce vor.” (Radu Mazăre, primarul municipiului Constanța)
Autor „Harta televiziunilor”: „Ce părere aveți de o lege a presei?”
Radu Mazăre: „Nu cred că e nevoie, pentru că, chiar atunci când
fac materiale defăimătoare, dacă îi dai în judecată, după câțiva ani de zile
câștigi. Mi s-a întâmplat de multe ori. Am cam câștigat toate procesele astea.
Am câștigat și cu Ziua, și cu Feri Predescu, și cu Cuget Liber... Cam pe toate
le-am câștigat.”
Autor „Harta
televiziunilor”: „Ce vă determină să-i dați în judecată pe
jurnaliști?”
Radu Mazăre: „Dacă mănâncă rahat pe bani! Sunt plătiti ca să mănânce
rahat fără să se documenteze. Pe mine poate să mă întrebe oricine orice. După
ce mă întreabă, poate să scrie ce vrea.”
Autor „Harta televiziunilor”: „Sunt jurnaliști care spun că vă folosiți de procese
pentru a-i intimida pe cei care vă critică sau scriu materiale negative la
adresa dv.”
Radu Mazăre: „Hai, măi, astea-s bazaconii! Jurnalistul să fie
atent când scrie. Dacă aia spunea că sunt angrenat cu lumea interlopă și nu
avea probe - a pierdut. Dacă ăla de la Ziua scria că am dat o autorizație și
trebuie să fiu anchetat penal și băgat în pușcărie că nu știu ce am făcut și nu
aveam dreptul, când eu de fapt aveam dreptul, ce să facem? (...) Mie nu-mi
pasă, nici nu-i citesc pe ăia care scriu împotriva mea, citesc avocații.
Avocații sunt plătiți să facă ce faceți voi, plătiți să facă monitorizare.
Așa-s plătiți și avocații, eu nu-i citesc.”
Autor „Harta
televiziunilor”: „Cu alte cuvinte, nu sunteți mereu la curent cu
procesele?”
Radu Mazăre: „Nici cu procesele, nici cu ăia care sunt plătiți să
scrie de rău despre mine. Toată presa și toată lumea și toată media e pe
bani. (...) Japița aia de ambasador american mai bine ne-ar lămuri cum stau la
ei lucrurile decât să mă dea pe mine exemplu negativ, cum s-a întâmplat. Acolo
[în SUA – n.r.] e o cenzură mai tare decât la Constanța. Eu am citit acum o lună și
jumătate că a apărut pe Internet o știre dată de France Press despre fata lui
Obama, care a plecat să-și facă vacanța în Caraibe, însoțită de 25 de
bodyguarzi din serviciul de pază. Știrea a fost cenzurată și scoasă de pe
Internet în jumătate de zi. Vreți să vă mai dau exemple? Ce dracu! Asta a venit
încă o dată să-mi confirme ceea ce am înțeles despre lumea asta.”
La Năvodari, primarul Nicolae Matei s-a autodesemnat ca fiind un
dușman al libertății de exprimare.
”Dușmani ai libertății de exprimare. Sigur.
Și eu pot să spun că sunt unul. Sunt situații în care s-ar putea să nu
acreditez nu știu ce post de televiziune la ședintele de consiliu local, pentru
că scrie exact pe invers fără să mă întrebe și punctul meu de vedere, (...)
taie din context, mă dă ca unul care mănâncă copii cruzi de fiecare dată. (...) Cred că cel mai mare dușman este presa însăși. Ceea ce
semeni aia culegi. Dacă știi să vorbesti, dacă vorbești politicos, dacă ceri și
punctul de vedere al meu, e altceva. Sunt om totuși, nu? Și îți răspund. (...)
Îl bagi pe om în casă, îl pui la masă, îl servești cu o cafea, îi dai un ceai.
Dacă dai în mine, îti dau un șut în cur de la etajul unu [la etajul I se află
biroul primarului – n.r.] dacă spui neadevăruri. Adică eu te primesc în casă și
tu te sui cu picioarele pe masă... îti dai seama că le dau viteză.” (Matei Nicolae, PSD, primarul
orașului Năvodari)
În luna noiembrie, primarul Nicolae Matei a
fost arestat sub acuzația că ar fi încercat să mituiască un ofițer de poliție
pentru a obține protecție în mai multe anchete penale care îl vizau. De atunci,
toate materialele pe această temă difuzate de Litoral TV, televiziunea deținută
informal de edil, au prezentat situația părtinitor, punînd accent pe
perspectiva primarului și a susținătorilor acestuia, potrivit analizei
autorilor acestui studiu.
Nicolae Matei a fost eliberat în aprilie 2013, după
cinci luni de arest preventiv117.
Jurnaliștii de la televiziunea Alpha Media din
Medgidia au susținut că reprezentanții autorităților locale „nu vor să fie
transparenți, dar nu au încotro”, pentru că sunt puși „în fața faptului
împlinit” prin intermediul materialelor televizate.
Jurnaliștii Media TV din Mangalia au reclamat, la
rândul lor, opacitatea instituțiilor publice și au semnalat că au fost cazuri în care Primăria
Mangalia a interzis accesul presei în instituție, în perioada mandatului USL.
”În Mangalia principala problemă este
netransparența administrației publice. Oamenii sunt mai temători, mai închiși,
nu au încredere. Greu de tot am reușit să-i convingem că suntem o televiziune
care nu ține de nimeni și că încercăm să reflectăm viața orașului așa cum o
vedem noi.” (Redactor-șef Media TV Mangalia)
5. Soluții pentru un jurnalism de calitate
Printre cele mai frecvente calități identificate de
respondenții constănțeni pentru a defini un jurnalist de calitate au fost „verticalitatea”, „calitatea
umană”, „independenta”, „solidaritatea” și „refuzarea mitei”. De asemenea, și cunoasterea
limbii române a fost invocată drept criteriu pentru un jurnalism de calitate,
în condițiile în care mulți jurnaliști au indicat greșelile gramaticale ca
fiind frecvente în presa locală.
”Dacă nu vrei să iei mită, nu vrei să cedezi,
dacă te respecti pe tine și cineva îți impune/ respinge ceva – poți să te lupti
cu el. Dacă nu reușești – pleci. Acum internetul ne oferă posibilitatea de a ne
ridica puțin în picioare, de a ne îndrepta coloana, dacă o avem mai strâmbă.”
(Jurnalist freelance din Constanța)
”Jurnalistul de calitate să nu se lase cumpărat. Dacă am fi uniți, am răzbate.” (Directorul Alpha Media
Medgidia)
”Singura soluție este să nu mai avem cârnățari pe
post de patroni de presă care folosesc ziarul sau televiziunea ca pe o măciucă.
Probabil că în timp se așază lucrurile și vor rămâne pe piață televiziunile
care sunt business-uri ele însele, de sine stătătoare, televiziuni pentru
rațiunea de a fi și de a exista, poate că vor fi mai puține. Jurnalismul
de calitate va exista în România în măsura în care vor exista și instituții de
presă serioase. Cu acționariat serios, solid, cu business-plan real, adevărat,
cu venituri din piață, cu tot ce trebuie.” (Directorul unei televiziuni
constănțene)
”O să râdeți, dar pentru mine contează
independența și obiectivitatea, deși s-au demonetizat demult. Adevărul, asta e
rețeta. Spui adevărul. Bine, susținut de probele pe care le ai. Dar să
urmărească doar adevărul. Dar nu poți, mai ales în provincie, este practic
imposibil să spui adevărul. Încerci să spui adevărul, dar nu ești lăsat, în
presa locală. La ziare este mai multă independență în presa locală.”
(Jurnalistă freelance din Constanța)
”Un jurnalist de calitate e un jurnalist cu
coloană vertebrală, care își asumă ceea ce face, are surse, are prestanță în
momentul în care se deplasează pe teren.” (Jurnalist Neptun TV)
„Educația precară face ca toți candidații [la
un post în redacție – n.r.] care încearcă să vină încoace să fie patetici, sau
ridicoli. Cea mai mare parte. Rareori găsești candidați buni. Buni însemnând
determinați și dotați cu bagajul de cunoștințe generale minim necesar pentru
jurnalism. Nu poți să pretinzi să fii comunicator dacă nu cunoști limba română,
adică dacă nu ai suficient de multe cuvinte în lexic și dacă nu știi gramatica
esențială a limbii române. (...) Niciodată în nicio instituție de presă din
România nu am întâlnit ziariști profesioniști proveniți din Facultatea de
Jurnalism. Excepțiile confirmă regula.” (Director executiv Neptun TV)
O altă soluție propusă a fost sprijinirea unor
instituții publice de radio și de televiziune care să funcționeze pe profit.
”În momentul de față România nu mai are presă
de prestigiu. Dispare și pe mâna ei, dar, din punctul meu de vedere, societatea
are nevoie de tipul ăsta de serviciu. Nu poți să lași o chestiune de genul
acesta, care este importantă pentru modelarea creierelor, caracterelor,
generațiilor, nu poți s-o lași numai în registrul comercial. N-ai cum. Și,
atunci, o soluție civilizată ar fi la nivel de țară, la nivel de stat, să ai un
serviciu public de televiziune și de radio absolut profesioniste și serios
așezate, dar care să funcționeze pe profit, nu pe găuri, pe pierdere.” (Dan
Dumitru, director executiv Neptun TV)
Nu în ultimul rând, o remunerație mai bună ar putea
sprijini jurnalismul de calitate, potrivit unora dintre cei intervievați. „Cred că
majoritatea jurnaliștilor, fiind prost-plătiți, au două-trei joburi. Asta
înseamnă că, după șase luni, esti aproape secătuit”, a declarat un jurnalist
care colaborează în prezent cu Litoral TV, conduce o publicație online și
deține o companie de media și advertising. Același jurnalist a pledat pentru
necesitatea schimbului de experiență în redacții profesioniste.
Politicienii locali au propus drept soluții pentru
un jurnalism de calitate sancționarea mai aspră a derapajelor, refuzul de a da
curs comenzilor politice și realizarea unor emisiuni care să atragă o audiență
cât mai mare. Astfel, liderul PDL Constanța a propus limitarea
numărului de publicații și organe de presă și înființarea unei structuri care
să pedepsească derapajele jurnalistice. Și primarul din Năvodari a declarat că
sancționarea mai aspră a derapajelor ar responsabiliza presa. Primarul
Constanței a propus drept soluții ca jurnaliștii să se documenteze mai bine și
să refuze să dea curs comenzilor politice. Un reprezentant PNL Constanța a susținut că
realizarea unor emisiuni care să atragă audiența ar putea crește independența
mass-media.
„Probabil că ar trebui limitat numărul. Sunt
mult prea multe publicații care trebuie să se întrețină, e o competiție care
duce uneori lucrurile în zona de șantaj de presă. Cred că ar trebui să existe
un for care să sancționeze și să ridice dreptul de practică pentru cei care
comit derapaje grave.” (Christian Gigi Chiru, Președintele PDL Constanța)
”Eu consider că presa trebuie să aibă o mai
mare responsabilitate și când greșește trebuie să și plătească, jurnalistul în
principal, dar și institutia de presă trebuie să plătească pentru derapaje,
prejudiciile de imagine. La noi nu se plătesc. Presa trebuie să plătească.”
(Nicolae Matei, PSD, primarul orașului Năvodari)
”Am ajuns la concluzia că meseria de ziarist
este oarecum similară cu cea de procuror, în sensul în care și procurorii
primesc dispoziții. Dacă au coloană vertebrală, nu le duc la îndeplinire. Așa
este și cu ziariștii. Constată care e adevărul și pot să spună
<<nu>>. Nu pot să încep urmărirea penală a lui Mazăre sau a
nu-știu-cui, pentru că nu sunt probe. Un ziarist cu coloană vertebrală poate
spune: <<Dom’le, nu se confirmă, n-am cum să scriu asta>>.” (Radu
Mazăre, PSD, primarul municipiului Constanța)
”As vrea de la un jurnalist, dincolo de partea
de comentariu pe care o poate face cel care face o analiză, fie că este
comentator economic sau altceva, să aibă capacitatea de a discerne ce este
esențial în ceea ce prezintă și cât de important este pentru publicul lui ceea
ce scrie. (...) Cred că piața și felul în care se reglează relația dintre
telespectatori și televiziune pot să crească sau să limiteze gradul de independență.
Altfel spus, cu cât ratingul este mai ridicat pe anumite segmente de programe
și va avea programe care îi vor asigura prin publicitate veniturile, s-ar putea
ca presiunile politice să se calmeze puțin.” (Reprezentant PNL Constanța)
Angajații media intervievați au declarat că simt nevoia unui sindicat puternic, care să-i protejeze pe
jurnaliști de intruziunea politicului. Lipsa solidarității la nivel de breaslă a fost
principalul argument invocat pentru incapacitatea creării unui sindicat reprezentativ.
Jurnaliștii constănțeni și-au exprimat
neîncrederea în sindicatele existente, mulți susținând că au fost nemulțumiți
de sindicate care nu le-au putut oferi sprijin în situații de conflicte de
muncă. Mai mult, opinia cvasiunanimă a fost că sindicatele sunt niste structuri
care apără, mai degrabă, interesele liderilor lor.
”Presiuni au fost peste tot, mai ales în preajma
campaniilor electorale. Au apărut publicații locale la Năvodari, la Mangalia,
acolo unde lupta asta crâncenă în special în preajma campaniei electorale
capătă alte și alte valențe. Aș vrea să fie un sindicat care să-i reprezinte pe
cei care chiar au probleme, acolo unde într-o măsură sau alta administrația
locală încearcă să-și supună presa.” (Jurnalist Neptun TV)
”N-am o părere foarte bună despre sindicate. Că
liderii îşi apără mai întâi interesele lor şi-apoi interesele membrilor de
sindicat.” (Jurnalistă Litoral TV)
În lipsa unor mecanisme de protecție general-acceptate și
funcționale, reprezentanții Neptun TV au declarat că au apelat
în mai multe situații la companii de pază private pentru a asigura integritatea
fizică a angajaților și a echipamentelor televiziunii.
„În ziua alegerilor am fost să vedem
ce se întâmplă și, ca să evităm orice fel de risc, acolo unde am deplasat
echipe de transmisie am asigurat și un echipaj de securitate de la o firmă de
bodyguarzi, și atunci oamenii au fost corecti, au mai vociferat, dar nu au fost
incidente. Problema era că riscam echipamentele. Că lua unul un bolovan, îl
aruncă în antena de satelit și mă costă 25.000 antena. Și lui ce-i face
Poliția, nu-i face nimic. Îl ia, îl anchetează, îi dă o amendă și, cu asta,
basta.” (Dan Dumitru, director executiv Neptun TV)
În ceea ce privește existența unei legi a presei, opiniile au fost împărțite.
Pe de o parte, au fost respondenți care au opinat că o lege „făcută cu
responsabilitate”118 ar proteja jurnaliștii de presiunilor politice și economice
și le-ar asigura drepturile. Totodată, au fost si intervievați care s-au
declarat în favoarea unei legi a presei pe motiv că ar reduce derapajele. Însă
la fel de multe voci s-au declarat împotriva existentei unei legi a presei,
argumentând că aceasta ar fi o măsură excesivă, care ar îngrădi libertatea
presei.
”Cred că trebuie făcut și ceva din punctul de vedere
al legislației. Adică să beneficiem cumva de protecție.” (Directoarea postului
Alpha Media din Medgidia)
”Ar trebui să existe [o lege a presei – n.r.], dar
depinde cine o face. Poate ar avea mai multe drepturi jurnaliștii.” (Jurnalistă de la Litoral TV)
”Autoreglementarea nu e suficientă, dar, cu cât
reglementezi mai mult, cu atât găsești portițe mai multe de a trece peste
reglementări. Este necesar un cod deontologic.” (Jurnalist Neptun TV)
”Să lăsăm presa să-și urmeze linia, să se formeze
singură.” (Jurnalistă freelance)
”Nu cred că presa are nevoie de o lege. Nici
autoreglementarea nu e suficientă. Breasla din păcate s-a degradat chiar și în
definitia ei de breaslă. Nu mai există breaslă, de fapt.” (Jurnalist Litoral TV)
Dolj: Multe televiziuni, puțini jurnaliști
1. Context
În județul Dolj, conform datelor oferite de
Consiliul Național al Audiovizualului119,
există 13 licențe TV, însă cele mai importante televiziuni din județ sunt: Oltenia 3 TV, TVS, General
TV (GTV), Oltenia TV
și TeleUniversitatea, ultima aparținând instituției de învățământ
superior din localitate. Televiziunile doljene au acoperire locală și sunt
transmise prin cablu, cu excepția Oltenia TV.
Televiziunile
locale craiovene au, conform celor intervievați, un caracter generalist, sunt echidistante și echilibrate, cu toate că o parte dintre cei
intervievați susțin că unii jurnaliști au o opțiune politică vizibilă de foarte
multe ori. Nivelul de încredere al
respondenților în televiziunile locale variază. Unii au precizat că au cea mai
mică încredere în GTV, alții în TVS. Oltenia 3 TV și Oltenia TV au fost
indicate ca televiziunile în care cei intervievați au cea mai mare încredere.
”Posturile locale trăiesc din difuzarea de
muzică populară (prețul mediu este de 200-300 de euro/contract) și ședințe de
consiliu. La Craiova s-au înființat televiziuni din afacerile cu alcool și returnări
de TVA.” (Reprezentant CNA despre județul Dolj)
”În
televiziunile centrale bătălia este pe rating, dar la cele locale nu este așa.
De aceea, cele din urmă sunt mult mai echilibrate.” (Constantin Dascălu, deputat PDL Dolj)
La data
realizării documentării pe teren în județul Dolj120,
licența pentru Oltenia 3 TV aparținea
SC Media Cover SRL (CUI: 22768434), autorizația de
funcționare fiind emisă de CNA în septembrie 2010. Conform
managementului televiziunii, până în 2010 patronii Oltenia 3 TV au închiriat
Oltenia TV de la omul de afaceri Dinel Staicu, dar au preferat să înființeze o
nouă televiziune în acel an. Asociații Media Cover SRL erau, la data realizării
interviurilor, conform directorului general, Tiberiu Constantin Pătru121: Bogdan Berneanu, Marius Pîrlea, Luiza Pătru,
Tiberiu Constantin Pătru și Ana Maria Gâlcă122.
Conform datelor oficiale de la Registrul
Comerțului (august 2013), acționarii SC Media Cover SRL sunt Barcon Marius 40%,
Pătru Diana-Luiza 10% și Pîrlea Marius-Ovidiu 50%.
Tiberiu Constantin Pătru a declarat că bugetul
operațional pe 2011 a fost de 6 -7.000 de euro pe lună, fără profit
semnificativ, și că nu existau fonduri pentru computere, camere, lumini, iar
salariile, cuprinse între 1.000 și 4.500 de lei, întârziau câteodată și două
luni. În anul fiscal 2012, Media
Cover SRL a avut, conform bilanțului depus la Ministerul Finanțelor, o
pierdere brută de 146.811 lei la o cifră de afaceri netă de 345.571 de lei.
Conform
Consiliului Național al Audiovizualului123,
din 2013 licența aparține SC Fond Media SRL, companie înființată în februarie
2013, al cărei asociat este Lungu Mariana Monica.
Grila de programe s-a modificat rar în ultimii
trei ani, unele rubrici ajungând emisiuni. Principalul advertiser este
Arbomedia cu o pondere de 30%, iar 50% din publicitate vine de la autoritățile
publice locale. Contractele de publicitate nu au fost plătite la timp, dar
managerii oferă condiții mai bune pentru contractele încheiate pe o perioadă de
șase luni. Sumele sunt mici, dar contractele sunt încheiate cu companii
serioase, conform directorului general Oltenia 3 TV.
”Oltenia 3 TV are emisiuni mai profunde decât
celelalte televiziuni, explicația fiind echipa mai școlită.” (Reprezentant CNA
despre județul Dolj)
”Oltenia 3 TV sunt echilibrați. Un fost cameraman
de la Oltenia 3 TV pe vremea când televiziunea era condusă de Adrian Mititelu124 a devenit patronul GTV.” (Corespondent TVR la
Craiova)
”Oltenia 3
TV are inițiative interesante cu oameni din toate partidele politice. Aici, jurnaliștii
au un gen de interviuri care permit publicului să vadă și altfel omul politic,
permițând astfel telespectatorului să-și formeze o idee, o imagine mai complexă
despre politician.” (Constantin Dascălu, deputat
PDL)
”Oltenia 3
TV este împărțită egal între stânga și dreapta, pentru că și jurnaliștii sunt
împărțiți din punct de vedere politic.
Oltenia 3 TV are un partizanat
puternic fie de stânga, fie de dreapta. Dacă are o problemă cu Primăria, vine
un altul și salvează situația. În ceea ce privește activitatea Primăriei nu
televiziunile sunt problema, ci presa scrisă. Gazeta de Sud este profund băsist125.”
(Lia Olguța Vasilescu, primar Craiova, PSD)
”Este o televiziune ambițioasă, cu reporteri și
producători dornici de a fi primii la toate evenimentele. Emisiunile sunt
oarecum imprevizibile. Selectează candidații care sunt acizi, discuțiile pot fi
aprige acolo. A câștigat extraordinar de rapid teren. E unul dintre posturile
mele preferate.” (Mario-Ovidiu Oprea, senator PNL)
”Oltenia 3 TV depinde de contracte cu
administrația, prin ilustrarea investițiilor, și mai avem și publicitate la
nivel național. Fără Consiliul Județean sau Primărie ar fi foarte greu. Piața
de publicitate e slabă, dezvoltarea economică a orașului e sub orice critică.”
(Tiberiu Constantin Pătru, director general Oltenia 3 TV)
”Noi
suntem a doua televiziune locală din țară ca audiență, suntem după TV Brașov ca
număr de spectatori. Odată ce ne poziționăm în Top 5 nu prea ne simțim
concurați de Oltenia TV. Am fi putut fi, dacă își păstrau personalul. S-au dus
la Digi, s-au împrăștiat.” (Ana Maria Gâlcă, redactor-șef,
prezentator și moderator Oltenia 3 TV)
Licența pentru Oltenia TV a fost emisă în 24 aprilie
1997. Deţinătoarea licenţei audiovizuale este SC Forum Privat Prod Oltenia SA
(CUI: 14467520), ai cărei acţionari sunt: Niţă Dumitru – acţionar principal –
69.714% şi Logofătu Radu – 30.286%. Televiziunea emite terestru. Potrivit
datelor de la Ministerul Finanțelor, societatea
comercială care deține Oltenia TV a avut în 2012 o cifră de afaceri netă de
56.193 de lei și un profit net de 8.051 de lei.
”Oltenia TV este printre primele posturi tv care au
apărut în Craiova. Este primul post care emite în eter. S-a numit inițial Oltenia
3 TV și era o afacere a unui domn din Timișoara. A ajuns la alți proprietari,
la frații Mihăilescu126, apoi la Dinel Staicu. Când era în proprietatea
lui Staicu a cerut licență prin satelit și a funcționat pe timpul alegerilor
trecute. S-au făcut cheltuilei mari într-o zonă în care nu ai piață de
publicitate. Oltenia TV și Oltenia
3 TV s-au separat din motive de interes economic, financiar.” (Reprezentant
CNA despre județul Dolj)
”Oltenia TV i-a aparținut lui Dinel Staicu,
standardele fiind în general destul de joase, motivul fiind că la un moment dat
Staicu a cerut realizatorilor de emisiuni să-și plătească singuri emisiunile.
De exemplu, pentru o emisiune de folclor cineva trebuia să plătească 5.000 de
euro pe lună și Staicu îi punea la dispoziție unda tv. Li s-a pus și condiția
să aducă bani și astfel nu se putea spune că Oltenia TV avea o tendință
politică, pentru că un realizator avea posibilitatea să aleagă de unde ia
banii.” (corespondent TVR la Craiova)
”Oltenia TV este un post echidistant.
Echilibrat. Cu moderatori foarte buni, cu foarte mult bun simț și nu am ce să
le reproșez. Sunt și jurnaliști care au o anumită opțiune și uneori se vede
lucrul ăsta.” (Constantin Dascălu, deputat PDL)
”Este foarte corectă!” (Lia Olguța Vasilescu, primar Craiova, PSD)
”Oltenia TV este specială, este apreciată de toate
partidele, este obiectivă, acordă cu strictețe timp egal partidelor,
candidaților, iar moderatorii au un stil destul de echilibrat, plăcut pentru un
anumit tip de telespectator și un anumit tip de politicieni. Cei mai silențioși
politicieni caută acest tip de televiziune.” (Mario-Ovidiu Oprea,
senator PNL)
General TV
(GTV) era la data documentării, conform inspectorului
teritorial CNA, un post tv nou apărut, înființat de familia Gagiu. Deţinătoarea
licenţei audiovizuale era în octombrie 2012 SC Ramidona SRL (CUI: 29482960), ai
cărei asociaţi erau: Gagiu Ionel Cosmin – asociat principal – 90% şi Gagiu
Mirabela Elena – 10%. În prezent, licența aparține, conform CNA, SC Raioga SRL
(CUI: 30464193), înființată în iulie 2012, al cărei asociat unic este Gagiu Ioan127.
Conform datelor de la Registrul Comerțului, SC Raioga SRL a avut în 2012 un
profit net de 993 de lei la o cifră de afaceri netă de 23.550 de lei. SC
Ramidona SRL a fost radiată în data de 7 martie 2013. Potrivit datelor de la
Ministerul Finanțelor, SC Ramidona SRL a avut în 2012 o cifră de afaceri netă
de 426.170 de lei și nu a înregistrat profit.
Decizia de autorizare a GTV a fost emisă în 16
februarie 2010. Televiziunea emite prin cablu. Soții Gagiu au refuzat să acorde
interviuri pentru acest raport, făcând doar câteva precizări legate de o
sancțiune pe care au primit-o din partea CNA.
În ziua referendumului pentru demiterea
președintelui din 2012, GTV a primit o somație din partea CNA128,
nejustificată din punctul de vedere al inspectorului CNA, pentru că a difuzat
un spot electoral. A fost anunțată și Poliția care a amendat postul TV pentru
nerespectarea legii electorale.
Patronii GTV
au refuzat să facă declarații amănunțite pe acest subiect, mulțumindu-se să
precizeze că ei au respectat legea și că amenda Poliției nu a fost justificată.
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție al
județului Dolj a promis că va identifica procesul verbal încheiat atunci pentru
a fi consultat. Acest lucru nu s-a mai întâmplat.
”Membrii CNA
nu au avut răbdare să asculte ce le-am spus. Emisiunile
pentru sâmbătă și duminică se fac după un program de tip playlist. M-a sunat un
domn de aici din Craiova, cineva din staff-ul de campanie a PDL și mi-a spus că
GTV încalcă legislația. Au sunat și la Poliție. Când am ajuns la sediul
televiziunii, m-am întrebat ce caută Poliția acolo.” (Reprezentant CNA
despre județul Dolj)
”Incidentul de la GTV din perioada
referendumului nu putea fi o defecțiune tehnică, așa cum se spune, ci o acțiune
intenționată.” (Corespondent TVR la Craiova)
”Am
fost o singură dată invitat la GTV în urmă cu câțiva ani. Nu urmăresc acest
post. A fost problema asta la referendum. Reluau un miting electoral și cei de
la Poliție au reacționat. Imediat s-a oprit emisiunea. Nu știu mai departe ce
s-a întâmplat, nu știu amănunte, se spunea că era o problemă tehnică.” (Constantin
Dascălu, deputat PDL)
”GTV este un fel de OTV al Doljului.
Realizatorul de emisiuni și directorul postului este finul lui Dan Diaconescu.
Are emisiuni aproape copiate de la OTV, dar important este că are foarte multe
telefoane în direct.” (Lia Olguța Vasilescu. primar, PSD)
”GTV e ca OTV, dar această televiziune este foarte
apreciată în mediul rural, fiind axată pe foarte multe emisiuni care
interacționează și antrenează telespectatorii. O emisiune poate să ajungă și în
toiul nopții, cam ca la OTV. Funcționează bine intervențiile, telefoanele în
timpul emisiunilor.” (Mario-Ovidiu Oprea,
senator PNL)
În 2008 Cosmin Gagiu a candidat ca independent la
Caracal, reprezentând, conform propriilor declarații, OTV129.
Dan Diaconescu (fondator al OTV și al
Partidului Poporului - Dan Diaconescu - PP-DD) și Antonie Solomon (fost primar
al Craiovei, senator PP-DD, condamnat definitiv în septembrie 2013
de ICCJ la trei ani de închisoare cu executare într-un dosar de corupţie)
sunt nași ai familiei Gagiu.
TVS emite pe cablu, a fost a doua televiziune din
Craiova și inițial se numea TerraSat. Licența este deținută de SC Fastpromo SRL
(CUI: 15789884), ai cărei asociaţi sunt Maftei Gheorghe 95% şi Paraschiv Adrian
Silviu 5% și este autorizată să funcționeze din 11 decembrie 2003. Acționarul
principal al Fastpromo SRL, Gheorghe Maftei, este acționar minoritar al
companiei de cablu RCS RDS130. Fastpromo SRL deține și licența pentru TVS Brașov.
În 2012, societatea care deține licența TVS a avut cifra de afaceri de 934.088
de lei și un profit net de 364.576 de lei și un număr de 18 angajați, conform
bilanțului depus la Ministerul Finanțelor.
”TVS este al doilea post tv care a apărut în
Craiova pe cablu și se numea TerraSat, actualmente fiind deținut de un acționar
din Brașov din grupul RDS.” (Reprezentant CNA despre județul Dolj)
”De TVS săracu’ s-a cam ales prafu’. Sărăcie mare. Patronii de la
firma lor i-au lăsat să moară de foame. Au încercat să fie echilibrați, dar
este limba de serviciu a primăriei. Sunt slugile primăriei. Dacă nu ar fi fost
așa, nu ar fi rezistat.” (Corespondent TVR la Craiova)
”TVS au și emisiuni de viață, cum e <<Cafeaua
de sâmbătă dimineața>>, într-un
cadru relaxat, în grădini publice și-n alte locuri interesante, nu numai în
studio. Nu prea urmăresc acest post, dar e posibil
să fie echilibrat.” (Constantin Dascălu, deputat
PDL)
”TVS este un post de informare, nu unul
preponderent politic, pentru că are puține emisiuni politice, predominând cele
culturale, distractive.” (Lia Olguța Vasilescu, primar Craiova, PSD)
”TVS este o televiziune foarte respectată, au
descoperit un stil de emisiuni pe care celelalte televiziuni nu le-au încercat,
este o televiziune care s-a maturizat.” (Mario-Ovidiu Oprea, senator PNL)
La TVS vânzarea spațiilor publicitare asigură
salariile, care sunt cuprinse între 900 și 1.400 de lei, potrivit
reprezentanților televiziunii. Relația dintre management și patronat este
considerată bună de către angajații TVS, mai ales că salariile au început să
fie achitate la timp, în 2011 existând întârzieri
și de două luni. Salariile mici au dus la scăderea numărului jurnaliștilor din
TVS, aceștia fiind atrași de salariile oferite de stația locală a Digi 24. TVS
produce 10-12 știri zilnic, făcute de cele trei echipe de teren. Grila de programe se schimbă foarte rar, conform respondenților. Redactorul șef discută zilnic
telefonic cu patronatul despre problemele apărute, cei intervievați declarând
că patronatul nu intervine în procesul editorial.
TeleUniversitatea se numără printre primele televiziuni craiovene,
licența datând din 23 ianuarie 1996. Deținătoarea
licenței audiovizuale
este Universitatea din Craiova (CUI: 4553380). Televiziunea a fost înființată
cu o sponsorizare a omului de afaceri Iosif Constantin Drăgan, care a donat
toată aparatura necesară, Universitatea punând la dispoziție spațiul.
”În urmă cu 5-6 ani deputatul PSD Florentin Gust, care era
director la Casa de Cultură a Studenților din Craiova, a făcut un prim pas de
modernizare a postului la care soția sa era director. A câștigat un proiect
european și a adus aproape în integralitate aparatura digitală, un mic car de
reportaj și a pus o ordine în postul respectiv, pentru că înainte s-au întâmplat
multe chestiuni în preajma alegerilor din 2004.” (Reprezentant CNA despre
județul Dolj)
”TeleUniversitatea este văzută ca o
televiziune ambițioasă, dar cu oameni subțirei ca pregătire profesională.”
(corespondent TVR la Craiova)
”Cu TeleUniversitatea am avut foarte puține
contacte, nefiind invitat de aproape doi ani. Urmăresc rar programele lor.”
(Constantin Dascălu, deputat PDL)
”TeleUniversitatea este o pepinieră pentru
celelalte televiziuni, un loc unde studenții se formează.” (Lia Olguța
Vasilescu, primar Craiova, PSD)
”Este o televiziune foarte tinerească, i-a încolțit
pe candidații partidelor politice cărora nu le-a dat posibilitatea să se
eschiveze, punându-i să răspundă în interviuri stradale, în timp real,
cetățenilor.” (Mario-Ovidiu Oprea, senator PNL)
Cei
intervievați au declarat că au ales să lucreze în instituțiile media datorită
libertății de exprimare, a confortului profesional și a libertății
de decizie. Motivele pentru care jurnaliștii ar demisiona de la actualul
loc de muncă sunt legate de impunerea în cadrul redacției a unor „lucruri” cu
care jurnaliștii nu ar fi de acord, dacă echipa nu i-ar
mai accepta ca membri, sau neplata salariilor.
”A trecut vremea jurnalismului făcut de amorul
artei. Fac televiziune pentru că mai există și alte soluții decât
investigațiile, poate mai subtile, de le arăta oamenilor în ce lume trăiesc. Eu
am ales lumea reportajului” (Constantin Tiberiu Pătru, director general Oltenia
3 TV)
”Aș pleca imediat dacă aș primi o ofertă
extrem de tentantă la un post de televiziune important unde să am aceleași
atribuții. Cu toate acestea, mă simt legat sufletește de TVS pe care o consider
familia mea” (Nicolae Duță, redactor-șef TVS)
”Am refuzat
o ofertă venită din partea celor de la Digi TV. Se pare ca
banii nu m-au motivat. Mirajul de a lucra într-o televiziune națională nu m-a
motivat să-mi dau demisia și nici echipa de profesioniști nu m-a motivat.
Singurul motiv pentru care aș pleca de aici ar fi să mă mut în altă țară și să
desfășor un proiect din afara presei.” (Ana Maria Gâlcă, redactor-șef,
prezentator și moderator Oltenia 3 TV)
Cea mai importantă problemă a televiziunilor
locale doljene este, conform celor intervievați, subfinanțarea, care se
reflectă și în salarii. Deputatul PDL Constantin Dascălu crede că Guvernul ar
trebui să inițieze proiecte de presă pe care televiziunile locale să le
acceseze, întrucât concurența pentru banii de publicitate determină
televiziunile să evite emisiuni sociale.
”La Oltenia 3 TV jurnaliștii au decis să devină
asociați tocmai pentru a scăpa de presiunile unui posibil finanțator. Televiziunile locale trebuie
finanțate de la buget exact ca și TVR, pentru că în general acestea depind de contractele cu
administrația locală, pentru că piața de publicitate e slabă din cauza
subdezvoltării economice a orașului. Situația precară a televiziunilor locale poate fi
îmbunătățită printr-o finanțare adecvată în vederea achiziționării de
echipamente performante.” (jurnalist Oltenia 3 TV)
2. Percepția asupra jurnalismului. Influențe
economice și politice
Mediul politic în Dolj, unde PSD domină
administrația locală, se coalizează împotriva presei, indiferent de formațiunea
politică, au declarat cei intervievați. Unii jurnaliști consideră că politicul
intervine financiar în presă, mediul de afaceri fiind strâns legat de cel
politic. Alți respondenți au indicat faptul că mulți politicieni au purtători
de cuvânt sau șefi de cabinet foști jurnaliști.
”Există un partid unic aici, toți sunt
prieteni între ei, sunt la băut împreună.” (corespondent TVR la Craiova)
”Când e vorba de televiziuni, când e vorba de
campanie electorală, sunt tot felul de personaje care intră în politică și au
companii de la care s-a dat publicitate. Aici e povestea, dacă poți face diferența și dacă
poți să-l faci pe omul ăla să înțeleagă că banul lui plătește un serviciu. El
nu este proprietarul
televiziunii. Politicul își bagă nasul financiar în presă. De exemplu Marinescu131,
care este politician la PD, europarlamentar, are un buget de la Uniunea
Europeană pentru niște emisiuni. Nu ai cum să nu-l accepți pe ăsta, nu ai cum
să zici că își face indirect propagandă. E vorba de o emisiune de interes
public plătită de Uniunea Europeană.” (jurnalist Oltenia 3 TV)
”Nu fac investigații, nu pentru că aș deranja, ci
pentru că e ineficient. În televiziunea asta toate partidele au același regim. Nu-și
permite nimeni să facă o presiune directă. Nu mediul politic exercită direct
presiune, presiunea se manifestă prin faptul că reduce posibilitatea de
dezvoltare economică a media. Măsuri pentru a proteja jurnalștii
de presiuni? Dacă
vrem jurnaliști independenți trebuie să le dăm salarii și după aia să le cerem
să-și facă meseria și datoria. Până atunci, povestea ține de caracter.” (Constantin Tiberiu Pătru, director general Oltenia 3 TV)
Deputatul PDL Constantin Dascălu a indicat
faptul că televiziunile nu au legături politice, relația acestora cu mediul
politic fiind deschisă și a menționat GTV ca având afinități către USL. Nici
primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, nu știe să existe legături între
politic și televiziunile locale, relațiile ținând de simpatiile personale ale
jurnalistului și ale patronatului. Senatorul PNL Mario-Ovidiu Oprea a precizat
că mediul politic dictează mediului economic în Dolj și a recunoscut că el nu a
avut mult timp o relație bună cu presa, dar că vina i-a aparținut.
”Un jurnalist trimis la un partid politic se
împrietenește poate prea mult cu partidul politic. Foarte mulți jurnaliști au
ajuns în partidele de care s-au ocupat.” (Lia Olguța Vasilescu, primar Craiova,
PSD, fostă jurnalistă)
”O presă locală independentă nu există, presa
trăiește în strânsă legătură cu administrația, 20-30% din finanțare venind de
la autoritățile locale.” (Nicolae Duță, redactor-șef TVS)
”Avem șansa să avem și un europarlamentar, Marian
Jean Marinescu132, care ne povestește ce face Parlamentul European,
nu ce face el acolo. De cele mai multe ori se duce la Oltenia 3 TV, se duce în
funcție de abilitatea și cultura moderatorului.” (Reprezentant CNA despre
județul Dolj)
Marian Jean Marinescu (europarlamentar PDL) și
Ion Prioteasa (președintele PSD Dolj și președintele Consiliului Județean Dolj)
au fost indicați de către unii dintre cei intervievați ca politicienii care
controlează televiziunile locale.
”Pentru ca jurnaliștii să fie protejați de
presiuni economice și politice, ei ar trebui să ia atitudine și să spună că
meseria lor nu e una de cerșetori și informații ale unor personaje de la care primesc
un ciot.” (Ana Maria Gâlcă, redactor-șef, prezentator și moderator Oltenia 3
TV)
”Am relații și bune și proaste cu mass-media. În
campanie mi-a fost ostilă, după campanie mi-a devenit foarte prietenă. În presa
care apare în campanie au nume fictive jurnaliștii. De exemplu: Expresul de
Sud. Un interlop, Doru Măgaru, care mânjește candidații.” (Lia
Olguța Vasilescu, primar Craiova, PSD)
3. Relația în redacție
Conform respondenților, relațiile dintre
jurnaliști și dintre jurnaliști și manageri sunt amicale, neexistând o relație
de subordonare. Relația dintre instituțiile media din Craiova sunt în general
bune și țin de relația directă dintre jurnaliști. Relația televiziunilor cu
instituțiile media centrale a fost descrisă de intervievați ca fiind una tensionată,
motivul invocat fiind că subiectele preluate de la mass-media locale de către
presa sunt transformate conform cerințelor șefilor.
”Presa locală nu mai are acceași influență pe
care o avea acum 10-15 ani când schimba judecători, șefi de poliție. Sunt mult
mai multe televiziuni și ziare centrale care au corespondenți și care abordează
aceste subiecte. Presa locală nu prea mai este o a patra putere.” (Ana Maria
Gâlcă, redactor-șef, prezentator și moderator Oltenia 3 TV)
”Relația este una prietenească, ceea ce nu e
un lucru bun, pentru că atunci când există nemulțumiri reproșurile se fac mai
greu.” (Nicolae Duță, redactor-șef TVS)
”Noi ne facem ședintele de redacție și la
grătar, la șefu’ la casă!” (Ana Maria Gâlcă, redactor-șef, prezentator și moderator
Oltenia 3 TV)
Cei intervievați au declarat că advertorialele sunt
acceptate, dar doar dacă sunt marcate ca publicitate. Renunțarea la materiale
în schimbul reclamei nu este acceptată de către cei intervievați. Consumația plătită
în timpul documentării este și ea, în general, de neacceptat. Respondenții au
declarat că țin cont întodeauna de interesul publicului de a fi informat, de
restricțiile CNA, de interesul administrației publice locale doar dacă e de
interes public, nu și dacă interesul este legat de personaje din administrația
locală. Se ține cont de interesul clienților de publicitate, respondenții
declarând că este nevoie de o atenție sporită față de produsul pe care îl
produce televiziunea pentru client sau față de cel cu care vine clientul.
Jurnaliștii au declarat că cunosc și respectă Legea Audiovizualului pentru că
televiziunile nu-și permit amenzi, considerate „un
dezastru financiar” pentru un post local tv.
”Dacă merg să realizez un material pentru
Consiliul Județan la 100 de km de Craiova, nu mă interesează cine plătește.
Dacă te invită Agenția de Dezvoltare Regională la Brașov și ai o colaborare, un
contract, e firesc să mergi acolo la invitația lor și evident te așteaptă cu
cazare, masă.” (Nicolae Duță, redactor-șef TVS)
4. Relația cu autoritățile locale
În ceea ce privește relația cu autoritățile locale,
aceasta este în general bună. Problemele indicate de către cei intervievați au
fost: lipsa unui purtător de cuvânt al Spitalului Județean, lipsa transparenței
unor instituții cum ar fi Direcția de Tineret și Sport, lipsa personalului
specializat în relația cu presa, ceea ce duce de multe ori la oferirea de
comunicate de presă care sunt pline de greșeli gramaticale sau conțin
informații eronate. Despre partidele mici cum ar fi
PP-DD sau PNȚ-CD s-a spus că „uită” să anunțe conferințele de presă.
”Cu autoritățile locale e bună, că s-au
obișnuit că informația poate fi în folosul lor. Mai există momente când
transparența lor e mai opacă. Sunt interesați să-și mediatizeze evenimente.”
(Constantin Tiberiu Pătru, director general Oltenia 3 TV)
”În momentul în care eu vin la tine și vreau
publicitate și tu ești un personaj în administrația locală, eu dacă iau de la
tine publicitate nu mai pot să vorbesc niciodată de tine în momentul în care tu
îmi dai niște bani.” (jurnalist, producător Oltenia 3 TV)
5. Soluții pentru jurnalismul de calitate
Calitatea programelor TV a scăzut, conform
respondenților, din cauza subfinanțării, a pieței de publicitate care este
foarte mică, a aparaturii de proastă calitate, dar și pentru că în presă au
ajuns să lucreze oameni fără calificare, iar salariile foarte mici din presa
locală duc la corupție în sânul breslei. Jurnaliștii din mass-media doljene au salariile
cuprinse între 800 și 1.500 de lei.
”Este normal ca un om de presă să fie plătit
cu șapte, opt milioane? Este foarte puțin! Oamenii se expun pericolului, stau
nedormiți zi și noapte, muncesc foarte mult.” (Constantin Dascălu, deputat PDL)
”Dacă faci dintr-un fost șofer realizator de
emisiuni sportive și ajunge și corespondent, dacă pui un cameraman director, nu
poți să faci televiziune.” (corespondent TVR la Craiova)
”În ultimii trei, patru ani au apărut tot
felul de ziariști care oferă informații umflate, nu au surse certe, ceea ce
duce la lipsa de încredere a oamenilor. Se face jurnalism după ureche, un
jurnalism în care un zvon devine o știre.” (jurnalist, producător Oltenia 3 TV)
Nivelul de pregătire al jurnaliștilor din
media doljeană este, conform respondenților, apropiat de nota șase. Un
jurnalist de calitate ar trebui, conform celor intervievați, să simtă
subiectele așa cum își doresc telespectatorii/cititorii, să fie imparțial, să
aibă cultură generală, să fie echilibrat, să aibă conștiința responsabilității
sociale, să fie documentat și să nu accepte să-i fie modificate materialele. Un
jurnalist de calitate trebuie să cunoască limba română, să ofere corect
informația și să poată fi apt să facă parte dintr-o echipă, să nu aibă
partizanaturi politice.
”Un jurnalist de calitate din păcate trezește
nostalgii, pentru că nu prea mai văd. Avem și aici jurnaliști de calitate, dar
nu-i folosim din cauza lipsei de eficiență.” (Constantin Tiberiu Pătru,
director general Oltenia 3 TV)
”Jurnaliștii nu mai trebuie văzuți ca niște milogi
care cerșesc la ușa ministerelor, primăriilor. Persoane publice umilesc,
jignesc jurnaliștii, făcând un deserviciu meseriei.” (Ana Maria Gâlcă,
redactor-șef, prezentator și moderator Oltenia 3 TV)
Soluțiile pentru îmbunătățirea calității
jurnalismului au fost indicate ca fiind: ridicarea nivelului de cultură
generală a jurnaliștilor, cunoașterea legislației, o selecție riguroasă în
cadrul breslei. Toți jurnaliștii intervievați au precizat că simt nevoia unor
cursuri de specializare de la cursuri de jurnalism de investigație, la cele
economice. Calitatea slabă a jurnalismului doljean ar putea fi corectată și
prin infuzia de absolvenți de jurnalism.
”Există o carență de absolvenți de jurnalism
care să înțeleagă ce este presa, alții din cauza salariilor mici se
reprofilează.” (Ana Maria Gâlcă, redactor-șef, prezentator și moderator Oltenia
3 TV)
”Foarte mulți tineri se îndreaptă spre
Facultatea de Sociologie, unde a fost înființată o secție de jurnalism. Nu
învață mare lucru și sunt directionați spre presa scrisă și radio de către cei
de la Universitate.” (Nicolae Duță, redactor-șef TVS)
”Sunt subiecte pe care jurnaliștii le evită.
În campania electorală, primarul respectiv era protejat de presa locală. Era
vorba de simpatia jurnaliștilor, mai ales a corespondenților.” (Lia Olguța
Vasilescu, primar Craiova, PSD)
Jurnaliștii
au precizat că nu au aderat la vreun sindicat fie pentru că nu au găsit unul care să-i
reprezinte, fie pentru că nu au simțit nevoia. Alții au făcut parte dintr-un
sindicat, din partea căruia au beneficiat de asistență juridică. La Craiova a
existat un singur sindicat local. Așteptările celor intervievați ar fi ca
sindicatul să se implice mai mult în problemele breslei, să ofere ajutor mai
mare în cazul unor agresiuni, să lupte pentru anularea impozitelor pe drepturi
de autor. Cazuri recente de agresiune nu au putut fi identificate de
majoritatea celor intervievați.
”Ziariști împinși, bruscați, loviți peste
cameră sunt la ordinea zilei, iar autoritățile sunt complici pentru că violența
este o problemă. Ești imun deja la agresiuni verbale. E o stare naturală. Un
sindicat ar trebui să se implice, să miște ceva în sistem, să mobilizeze
societatea civilă în a-și spune drepturile, să facă realmente ceva, nu să
vorbească la televizor. Nu există un asemenea sindicat, tocmai de aia nu am
găsit un sindicat care să mă reprezinte și nici nu mi-a trecut prin cap să
aderez la un sindicat.” (Ana Maria Gâlcă, redactor-șef, prezentator și
moderator Oltenia 3 TV)
”În toamna anului
2012, un cameraman a fost agresat de medicul de serviciu de la Spitalul
Județean. Doctorița l-a îmbrâncit și apoi ea sunat la 112, spunând că a fost
agresată. Problema este faptul că jurnaliștii locali sunt percepuți de oameni
ca fiind niște persoane care nu au putut face altceva, că sunt inculți,
tupeiști, proști etc. Dacă portarul de la Mitropolie ne-a spus: <<plecați
de aici, analfabeților!>>... Am fost membru al Asociației Ziariștilor din
România și vicepreședinte al Sindicatului <<2002>> din TVR. Un
sindicat, cum era AZR, ar trebui să testeze profesional jurnalistul, să vadă
dacă e competent.” (corespondent TVR la Craiova)
”Am avut un
sindicat local, l-am înființat noi. Suntem la AJR. Eu am avut de beneficiat de
foarte multe ori. Când am avut probleme cu autoritățile, cazul meu a fost
mediatizat. Sau jurnaliștii mei. Au avut asistență juridică, a existat o
poziție oficială. Am fost unul dintre cei care au înființat AJR – Asociația
Jurnaliștilor din România. I-am îndemnat pe subalterni să se scrie în sindicat.” (Constantin Tiberiu
Pătru, director general Oltenia 3 TV)
Dușmanii
libertății de exprimare în Craiova indicați de respondenți au fost: lipsa
curajului jurnaliștilor de a se exprima; autocenzura din cauza presiunilor
economice și politice; „propria prostie”; slaba
pregătire profesională; jurnalistul care nu are nimic de spus, dar insistă să
practice această meserie. Alți intervievați au fost de părere că în Dolj nu
există dușmani ai libertății de exprimare.
Opiniile
celor intervievați sunt împărțite în ceea ce privește o posibilă lege a presei.
Trei dintre jurnaliștii intervievați doresc o lege a presei care să-i
protejeze, mai ales față de agresori, dar și pentru că nu există standarde,
media denigrând oameni. Alții consideră inoportună o lege a presei,
autoreglementarea breslei fiind singura soluție. Politicienii s-au declarat în
general în favoarea unei legi a presei. Și în ceea ce privește
autoreglementarea, părerile sunt împărțite: unii jurnaliști sunt de părere că
funcționează, mai ales în presa scrisă, alții nu.
”Excesul de
reglementare este rău, presa fiind unul dintre puținele teritorii în care
șurubul trebuie lăsat slăbit. Dacă e să fie o lege, ea
trebuie făcută de presă. Eu nu am simțit niciun fel de vid de reglementare în
domeniul acesta.” (Mario-Ovidiu Oprea, senator PNL)
”O lege a presei trebuie să existe, dar această
lege trebuie să ofere libertate deplină jurnaliștilor. Presa are în ultima
perioadă o libertate foarte mare. În legea presei trebuie să existe
reglementări pentru distrugerea imaginii unui om în urma difuzării unui
material nedocumentat, astfel încât pentru jurnaliști să existe niște
constrângeri, fiind nevoie de responsabilități materiale sau de natură penală
dacă sunt chestii foarte grave. Să fie luate modele
din statele civilizate, nu să ne trezim cu o lege care îngrădește libertatea
presei. Guvernul ar trebui să aibă în fiecare an, chiar cu o lege
trecută în Parlament, un program național de presă.” (Constantin Dascălu,
deputat PDL)
”Am dorit să fac o lege a presei cât timp am
fost parlamentar, dar nu am reușit tocmai din cauza presei, cu toate că o lege
introdusă în Parlament, chiar dacă este bună, nu există garanția că iese din
Parlament așa cum a intrat. Există o prea mare libertate a presei, faptele sunt
prezentate deformat. Nu susțin neapărat o lege a presei, dar o reglementare a
presei scrise după modelul CNA ar fi binevenită. La televiziune există un
echilibru, la presa scrisă, nu. Partea de comentarii pe net ar trebui
reglementată. Mai există și presa care apare în campaniile electorale.” (Lia
Olguța Vasilescu, primar Craiova, PSD)
”Sunt pro atât timp cât e o lege care cumva...
Sincer de multe ori nu mă simt protejată, la fel ca și subiecții noștri.” (Ana
Maria Gâlcă, redactor-șef, prezentator și moderator Oltenia 3 TV)
”Ar trebui să existe [o
lege a presei – n.r.], pentru că în România o parte a presei nu respectă
standarde, denigrează oameni și rezolvă totul prin faptul că la finalul
emisiunii scriu că a fost un pamflet. Nu mi se pare în regulă. Dacă ar exista
legea lucrurile astea s-ar reglemeta cumva. Nu poți să-l iei pe președintele
României zilnic să-l faci bețiv, chior. E, totuși, președinte.
Autoreglementarea nu există.” (Nicolae Duță, redactor-șef TVS)
”Legea presei? Să ne hotărâm propriile reguli!
Atunci când se apuca alții să facă regulile... autoreglementarea nu există.”
(corespondent TVR la Craiova)
”Am respins legea presei întotdeauna. Orice lege
are măsuri coercitive. Autoreglementare? Ce-i asta? Când facem rost de
caractere ne vom autoreglementa. Lipsa de repere nu se manifestă doar la noi în
meserie. Nu există dușmani ai libertății presei. Există unul: jurnalistul care
nu are nimic de spus, dar insistă să practice meseria asta.” (Constantin
Tiberiu Pătru, director general Oltenia 3 TV)
Oltenia 3 TV are un cod deontologic, dar
jurnaliștii nu știu de unde anume a fost preluat, iar la TVS nu există un cod
deontologic al redacției, ci principii nescrise ale meseriei, un set de reguli
ale redacției.
Televiziunile din Galați – excrescențe politice (în familie)
1. Context
La data realizării interviurilor pe teren133, în Galați existau 11 licențe audiovizuale
pentru difuzarea terestră, prin satelit și prin rețele de comunicații a
serviciilor de programe de televiziune, conform datelor Consiliului Național al
Audiovizualului (CNA). Cele mai importante televiziuni locale ca audiență,
conform inspectorului teritorial al CNA, sunt: TV Galați, Vox TV, RTV Galați și
Express TV. În afară de Prioritar TV, TV Cudan și Oral TV
care transmit prin cablu mai există și câteva televiziuni la sate, care au
numai videotext. Patronii sau francizorii sunt oameni politici, au
declarat unii dintre respondenți, ceea ce explică, potrivit acestora, de ce
sunt atâtea televiziuni în Galați.
”Televiziunile
influențează decizia de vot. Galațiul este renumit ca un oraș cu populație
îmbătrânită. Oamenii țin cu PSD în general, iar o televiziune cum este TV
Galați, care este de culoare roșie, are un impact maxim. Televiziunile gălățene încearcă să-și facă datoria,
dar au în spate manageri cu anumite strategii, mai ales în timpul campaniilor
electorale, de susținere a unor candidați. În afara campaniei electorale cele mai bune
televiziuni sunt TV Galați și Vox TV.” (Reprezentant CNA)
”Percepția
publicului larg asupra televiziunilor locale este una bună. Oamenii vor
informații despre ceea ce se întâmplă local.” (Manager
TV Galați)
”Televiziunile gălățene sunt caracterizate de
neprofesionalism, sunt angajate partinic total și își fac treaba atât cât sunt
plătiți și lăsați să funcționeze. Am încredere în toate televiziunile, dar în
măsura în care nu mă uit la niciuna. Ar putea fi niște mijloace extraordinare
de educație, de tribună politică, de tribună socială. Sunt doar niște mijloace
de a-l influența pe tâmpit, de a-i băga în cap că albul e negru, că negrul e
alb. Atât.” (Membru PDL Galați)
”Televiziunile gălățene sunt afiliate politic sau au
apărut ca excrescențe politice. Mai
mult de 300-500 de oameni care să le urmărească nu sunt, conform unui sondaj
făcut înainte de campania electorală. În prezent, câteva
televiziuni se află în situația de a fi executate silit.”
(Jurnalist, editor ziar online)
”În mare
parte am încredere în toate, pentru că în general nu prea limitează accesul
cuiva în a-și prezenta punctul de vedere. Nici nu cenzurează. În general toate prezintă ceea
ce vrea cel care este invitat în emisiune.” (Membru PC Galați)
TV Galați emite în eter (licența din 7 mai 1996) și prin
cablu (licența din 20 martie 2003). La data realizării interviurilor pentru
acest raport, deţinătoarea licenţelor audiovizuale era SC ORA 7 SRL (CUI:
24108108), al cărei unic proprietar este Lăcătuş Alexandru. SC Ora 7 SRL a fost
înființată în iunie 2008 și, conform datelor de la Registrul Comerțului, în
martie 2013 s-a depus o notificare privind deschiderea procedurii insolvenței.
În 2012 cifra de afaceri a SC Ora 7 SRL a fost de 0 lei, cu o pierdere netă de
382 de lei, conform bilanțului depus la Ministerul Finanțelor.
În iunie
2013, conform CNA, deţinătoarea licenţelor audiovizuale este SC Paf Media SRL,
ai cărei asociaţi sunt: Pâslaru Valerica – 50% şi Pâslaru Florin Alexandru Ioan
– 50%. Pâslaru Valerica este soția deputatului PSD de Galați, Pâslaru Florin
Costin134,
iar Pâslaru Florin Alexandru Ioan este fiul acestuia.
Managerul TV
Galați spune că televiziunea are 30 de angajați și deține aproape 50% din piața
locală, așa cum arată un studiu efectuat în 2010 de Dedalus135,
diferența fiind ocupată de suma celorlalte televiziuni. TV Galați cooperează cu
Goldbach Media, broker național de publicitate, și, conform managerului,
televiziunea are în fiecare an câte un client fidel, în 2011 acesta fiind un
lanț de farmacii, iar anterior un operator de telefonie mobilă. Conform
managerului televiziunii, contracte de publicitate au fost încheiate cu
instituții descentralizate, dar nu și cu Primăria Galați, ponderea publicității
este de 20% de la instituții publice și 80% din mediul privat, iar modul de
aflare a audienței se face telefonic.
Grila de
programe este una generalistă și este propusă de directorul de programe, după o
consultare finală cu directorul general, cu redactorul șef și cu redactorul
tehnic. TV Galați are 15 ore de emisie, incluzând
reluările.
”TV Galați este o cloacă a unor grei din PSD,
paravanul fiind Dan Nica. A fost prima televiziune din Galați unde aveau
acțiuni Sidex și Șantierul Naval înainte de privatizare. Pachetul majoritar i-a
revenit lui Florin Pâslaru. Avea datorii de peste 70 de miliarde de lei vechi,
Finanțele au făcut plângere la Parchet, dar dosarul este plimbat pentru că
băieții sunt politicieni. Mai multe firme s-au succedat la TV Galați și cu
fiecare firmă se întâmpla la fel. Făcea datorii. Când s-a făcut proprire pe
bunuri nu au găsit decât un stâlp de fier cu antena în vârf și o masă de
montaj.” (Jurnalist, editor ziar online)
”TV Galați este o televiziune care poate fi
foarte bună, dar nu e, pentru că e o televiziune care are o orientare clar
politică. Este a unui partid și-și face foarte bine treaba pentru partidul
ăla.” (Reprezentant PDL Galați)
Vox TV emite prin cablu
(licența din 11 iunie 2009). Deţinătoarea licenţei
audiovizuale este DELTA ROM SA (CUI: 6233005), ai
cărei acţionari sunt: Durbacă Eugen – acţionar principal – 73.684%, Delta Com
‚93 SRL (asociat unic Durbacă Eugen) – 2.93%, Agro Decvrm SRL – 1.462%, Durbacă
Cristofor – 1.462% şi Durbacă Valentina Simona – 1.462%. Eugen Durbacă a fost
ales senator candidând pe listele Partidului Conservator136.
Este vice-lider al grupului parlamentar PC. Eugen Durbacă a fost primarul
municipiului Galaţi între 1992 – 2000, preşedinte al Consiliului Judeţean
Galaţi între 2004 – 2008 și vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi între
2008 – 2012.
Roxana Marosy, fiica acționarului principal Eugen
Durbacă, este manager al Vox TV. Roxana Marosy nu a putut preciza bugetul
operațional pe 2011, dar a declarat că nu a existat profit, precizând
că este mulțumită că sunt acoperite cheltuielile.
Ea a mai precizat că cel mai mare finanțator al televiziunii pe care o conduce
este compania care deține licența. La Vox TV erau 20 de angajați la data
documentării pe teren.
Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, Delta Rom SA a avut în 2012 o
cifră de afaceri de 30.485.989 de lei, profit net de 195.277 de lei și 81 de
angajați.
Audiența Vox TV s-a aflat, conform Roxanei Marosy,
în baza unui sondaj CURS efectuat în martie 2012. Sondajul
a arătat, conform managerului, că Vox TV se află la egalitate cu TV Galați, în
timp ce RTV și Express TV se situează pe ultimele locuri în ceea ce privește
audiența. Grila de programe s-a construit în funcție de dorințele
telespectatorilor și conține foarte multe știri, muzică populară, muzică
ușoară, talk-show-uri, având doar producții proprii.
”Vox TV este a lui Eugen Durbacă, singurul membru
supleant al Comitetului Politic Executiv al PCR, rămas în politica la vârf,
numărul doi în PC după Dan Voiculescu. Televiziunea a fost făcută să-i
folosească în campania electorală. Durbacă a trecut prin
vreo zece partide și a fost două mandate primar al orașului.” (Jurnalist,
editor ziar online)
”Vox este o televiziune mai tânără, mai plină de
viață, s-a impus mai bine pe piață. E mai colorată, e mai variată decât RTV.
Informează corect publicul.” (Profesor jurnalism)
RTV emite prin cablu
(licența din 18 martie 2008). Deţinătoarea licenţei
audiovizuale este societatea comercială RTV Partener Media SRL (CUI: 25810428), ai cărei asociaţi sunt: Stancu Aurel –
asociat principal – 81% şi
Randisi Vicenzo (Italia) – 19%. Aurel Stancu
a candidat pentru Parlament din partea PP-DD. Potrivit
datelor de la Ministerul Finanțelor, societatea comercială
care deține televiziunea RTV a avut în 2012 o cifră de afaceri de 24.818 de lei
și o pierdere netă de 162.744 de lei.
Televiziunea
are o grilă de programe în care sunt incluse trei emisiuni în direct și un No Comment
de la Consiliul Județean în care sunt preluate ședințele. Grila de programe,
care nu include deocamdată știri, a fost concepută în 2009.
Mecanismul de aflare a audienței, conform directorului RTV, sunt
telefoanele primite în timpul emisiunilor în direct. Directorul RTV Galați a
afirmat că cel mai mare finanțator este patronul, iar cei mai mari cumpărători
de publicitate sunt societățile comerciale mici. Directorul a declarat că se
implică în grila de programe și că, deși există o planificare a subiectelor,
aceasta nu este tot timpul respectată. CNA a somat public RTV Galați în
decembrie 2012 pentru încălcarea prevederilor privind campania electorală
pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului137: „În fapt, în ziua de 20.11.2012, postul de
televiziune RTV GALAŢI a difuzat o ediţie a emisiunii de promovare electorală
„Tribuna Electorală”, moderată de dl. Cezar Amariei, invitat fiind dl. Aurel
Stancu, candidat în colegiul 4 Galaţi la Senat din partea PP-DD. În cadrul
discuţiilor purtate pe această temă, dl. Aurel Stancu, nemulţumit de o
presupusă atitudine a contracandidatului său din partea USL, dl. Eugen Durbacă,
(de instigare a unor angajaţi ai societăţii „Transurb Galaţi”, în sensul de a
da jos bannerele electorale aparţinând candidatului PP-DD), acesta a făcut
anumite comentarii cu incidenţă penală sau morală de natură a aduce atingere
dreptului la imagine a d-lui Eugen Dubarcă, fără a proba aceste acuzaţii.”
”RTV este o inițiativă a PDL, deputatul Mircea Toader fiind
printre fondatori. Televiziunea a fost plimbată prin vreo trei firme rămase cu
datorii. Jurnaliștii i-au dat în judecată, pentru că nu și-au primit salariile. Au
rămas fără asigurările de sănătate plătite. Am lucrat acolo o perioadă, am
rămas neplătit pe ultimele două luni.” (Jurnalist, editor ziar online)
”RTV Galați
a crescut ca audiență în ultimul timp, transformându-se într-o
televiziune-revoltă. Am avut probleme cu ei, am primit foarte multe reclamații
pentru atac la persoană, denigrare, insultă. Multe din lucrurile spuse pe post
erau adevărate, altele nu. RTV Galați are foarte multe emisiuni de dezvăluiri
în direct, nu are audiență foarte mare și nici finanțare. Când li se dau bani,
oamenii [n.r. – angajații televiziunii] fac treabă, când nu, nu.” (Reprezentant
CNA)
”RTV a încercat să facă emisiuni de interes.
Nu e o televiziune de scandal. Nici nu sparge piața.” (Profesor jurnalism)
”RTV e a lui Stancu, un personaj ciudat, care
nu-i prost deloc, dar care consideră că poate să-și fructifice cu acest post de
televiziune anumite abilități și să obțină anumite avantaje.” (Membru PDL
Galați)
Express TV emite în Galați și Brăila prin cablu (licența din
23 septembrie 2010). Deţinătoarea licenţei audiovizuale este societatea
comercială Helyos Media SRL (CUI: 26565084), ai cărei asociaţi sunt: Negoiţă
Valerică Cătălin şi Crihană Victor – cu câte 50%. Potrivit datelor de la
Ministerul Finanțelor, societatea comercială a avut în 2012 o cifră de afaceri
netă de 70.735 de lei și o pierdere netă de 162.744 de lei.
”Express TV este o porcărie. Când a început, a
fost cea mai deșteaptă televiziune. A devenit o porcărie în momentul în care
PSD a înțeles că televiziunea este o forță și că tâmpiții de români pun botul
la orice porcărie.” (Membru PDL Galați)
”Express TV este un post de televiziune mai vechi
făcut pe principii sănătoase. A fost ambiția unui om care avea monopolul
pilotajului pe Dunăre. A ajuns la Cătălin Negoiță, fost director al
televiziunii, care se strecoară politic unde prinde o sinecură. A făcut
servicii PDL.” (Jurnalist, editor
ziar online)
”Express TV are cea mai mică audiență. Nici nu
au bani, nici nu știu să găsească publicitate, nu au personal.” (Profesor
jurnalism)
Principala problemă cu care se confruntă
televiziunile locale din Galați, indicată de către cei intervievați, este piața
de publicitate care este controlată politic. Alții au indicat și existența unui
cotidian, urmașul fostului ziar comunist, care „a creat o atmosferă fetidă între mediul politic și
mass-media locale, ducând la intoxicarea oamenilor prin presă prin prostii
dictate politic. În timp, jurnaliștii au fost educați să slugărească patronatul”138.
Alte
probleme semnalate de către cei intervievați au fost subfinanțarea, salariile mici,
lipsa personalului calificat, presiunea politică
care este foarte accentuată, teama oamenilor că ar putea răspunde pentru
declarațiile pe care le fac și instituțiile care răspund ambiguu solicitărilor
de presă sau chiar evită relația cu mass-media.
„Galațiul a devenit dintr-un oraș bogat unul foarte
sărac și oamenii, chiar dacă știu care este avantajul publicității, nu-și pot
permite publicitatea. Presiunea politică poate fi evitată, dar depinde de
diplomația managerului. Primești telefoane, ți se spune direct și se atrage
atenția. Presiune poate să fie atunci când elegant ți se spune ceva. Dar
eu nu pot spune că am avut presiuni politice. Am ținut piept tuturor. Cineva
întotdeauna trebuie să scoată castanele din foc și dacă persoana are diplomația
necesară, curajul necesar, eu zic că se poate ieși din orice situație.”
(Manager TV Galați)
”Orice spui ești dat în judecată, târât prin
tribunale pentru simplu fapt că aduci în față un dosar, așa cum a fost și
dosarul Boldea. Am luat amendă 50 de milioane de la CNA, avem procese pe rol cu
diferite persoane.” (Anca Stanciu139, redactor-șef al RTV Galați)
”Trebuie să fii un mic evazionist ca să plătești
salariile jurnaliștilor, dacă nu ai o sursă de finanțare constantă.” (Jurnalist, editor ziar online)
Motivele pentru care managerii, producătorii și
jurnaliștii au declarat că au decis să lucreze în mass-media sunt, potrivit
respondenților, plăcerea de a face meseria, poziția
pe care o dețin, provocările meseriei și utilitatea pentru comunitate. Motivele
care i-ar face pe cei intervievați să demisioneze sunt legate de chestiuni
morale sau financiare. Salariile jurnaliștilor sunt cuprinse între 1.000 și 1.500 de
lei.
2. Percepția asupra jurnalismului. Influențe
economice și politice
Județul
Galați este dominat, conform respondenților, de USL, PC având aici una dintre
cele mai puternice organizații. Unii
dintre cei intervievați au spus că televiziunile locale nu sunt independente
din punct de vedere politic, fapt ce se poate vedea din acționariatul unora
dintre ele. Conform respondenților, TV Galați este afiliat PSD, Vox TV este
afiliat PC, RTV este afiliat PP-DD, iar Express TV este afiliat PDL. Unii dintre respondenți au fost de părere că
trebuie schimbată condiția jurnalistului care s-a degradat în ultimii ani.
Această schimbare se poate face doar în momentul în care va exista o
stabilitate financiară, în prezent jurnaliștii nefiind motivați nici moral,
nici financiar. În timp ce unii dintre
cei intervievați au recunoscut afilierea politică a televiziunii la care
lucrează și au menționat că patronatul nu intervine în procesul editorial,
jurnaliștii având libertate de mișcare, alții au declarat
că în Galați se practică intensiv șantajul mediatic.
”Am blocat materiale de la difuzare din motive
economice. Dacă se face o știre despre o firmă care are o campanie de nu știu
ce vânzări îi spun reporterului să nu facă știrea pentru că acea firmă nu a
vrut să încheie un contract de publicitate cu noi. Politic, mi se pot impune
anumite materiale, dar le pot ocoli. O problemă o reprezintă CNA care nu ar
trebui să dispună difuzări gratuite televiziunilor locale și să interzică plata
unor emisiuni electorale în timpul campaniilor politice. Relația televiziunii
cu mediul politic local este bună. Trebuie să conviețuiești. Cei de la PDL sunt
mai recalcitranți. În ceea ce privește știrile, când există situații negative,
se discută cu managementul firmei.” (Manager TV Galați)
”Am oprit de la difuzare materiale pentru că
jurnaliștii nu erau informați și nu verificaseră materialul foarte bine. În
general, nu mă implic în agenda editorială.” (Roxana Marosy, manager Vox TV)
”Se știe că partea editorială și partea
administrativă nu trebuie să se intersecteze, dar în realitate se întâmplă. Mi-au fost blocate materiale
din considerente de simpatii. Presiunea politică în media se face prin
patronat. Patronatul este problema presei. O presă locală independentă se face
prin modificarea statului jurnalistului, poate și prin modificarea finanțării
și a statutului organului de media.” (Jurnalist Vox TV)
”Galațiul
este cel mai mizerabil loc, pentru că mediul politic local a controlat așa de
bine mediul de afaceri, încât nu a permis dezvoltarea economică locală.
Jurnaliștii sunt niște copii. Se poartă angajamentul la diferite firme ale
administrației locale. Durbacă angaja oameni la Transurb140.
Apăreau ca angajați acolo și lucrau la televiziune. Televiziuni independente nu
există. Soluția independenței stă în facilitățile pentru care MediaSind se
luptă: TVA scăzut la achiziții, subvenții la energie pentru mass-media, așa cum
există în toate statele civilizate ale Europei. Fără o
piață liberă a publicității mor toate instituțiile mass-media care nu sunt
susținute politic. Ar trebui să existe un mediu economic benefic, asta
însemnând inclusiv obținerea subvențiilor obținute de breaslă de la stat. O
problemă e și mentalitatea politicienilor care cred ca mass-media e un fel de
hârtie igienică pe care o poți folosi în campaniile electorale, după care o
arunci și tragi apa.” (Jurnalist, editor ziar
online)
”Echipele redacționale trebuie să aibă măcar
autonomie, dacă nu independență politică sau economică totală.” (Profesor
jurnalism)
”Un om politic sau un om pus politic într-o
funcție administrativă își vede în continuare de treabă indiferent de
ilegalitățile care se descoperă că le-a făcut. Pentru unii e chestia aia: dacă
ajungi la închisoare ca om politic, e o virtute.” (Alina Brandabur,
redactor-șef TV Galați)
”La Galați nu există presiune politică și nici chiar financiară. Sunt
alte reguli în provincie. Interesele politice și financiare sunt mai mici și
automat și presiunea asupra noastră este mai mică. După părerea mea,
jurnaliștii de provincie sunt mult mai liberi să-și facă meseria corect, nu-i
sună nimeni, nu-i ceartă nimeni. Poți să-ți alegi
subiectul.” (Director de programe TV Galați)
Conform CNA,
TV Galați a fost sancționată în 2012 pentru nerespectarea normelor și a
regulilor privind campaniile electorale: „Membrii Consiliului au constatat
existenţa unui dezechilibru atât în privinţa ştirilor referitoare la
competitorii electorali, cât şi în privinţa participărilor în emisiunile
electorale. De exemplu, în emisiunile informative, postul TV GALAŢI a prezentat
ştiri despre competitorii electorali ai USL de 12 de ori, ai APP de 8 ori, ai
AVB şi PP-DD o dată, în timp ce despre alţi competitori electorali nu a fost
prezentată nicio ştire”141.
”În general, televiziunea pe care o conduc nu are
parte de presiuni politice, dar USL, de exemplu, nu a onorat nicio invitație în
timpul campaniei electorale, cei de acolo fiind deranjați de emisiunile
difuzate. În general, nu pot să spun că avem o presiune politică.” (Anca
Stanciu, redactor-șef RTV)
”Pe plan local nu există o presiune politică
prea mare. Unitatea breslei, care ar putea deveni o forță, este o măsură ce ar
trebui luată pentru a ajuta jurnaliștii în fața presiunilor economice și
politice.” (Roxana Marosy, managerul Vox TV)
”În televiziunile locale apartenența politică se
observă în emisiunile acestora. În perioada de maximă audiență, politicul
primează în grila de programe, dar nu le pot asocia politic pe nici unele cu
vreun partid. N-avem ce face, fără
politic nu putem să trăim. Măsurile de protecție a jurnaliștilor depind de
patronatul instituției media. Nu cred în constrângeri, ci mai degrabă în mica
înțelegere. Eu,
când conduceam o societate privată, am plătit un articol despre activitatea pe
care o desfășuram. Am plătit și a apărut articolul.” (Membru PC Galați)
3. Relația în redacție
Relațiile dintre jurnaliștii din cadrul
aceleiași redacții și dintre management și jurnaliști sunt considerate de către
cei intervievați în general bune, explicația dată de către cei intervievați fiind
personalul redus din fiecare redacție. Relația televiziunilor locale cu cele
centrale a fost indicată de către respondenți ca fiind în general bună. TV
Galați este, de exemplu, stație afiliată Prima TV. Unii dintre respondenții au
indicat o lipsă de solidaritate și de comunicare între jurnaliștii gălățeni.
”Relațiile dintre instituțiile media din oraș
sunt constipate, presa fiind polarizată, cu jurnaliști grupați pe bisericuțe și
găști. Există niște cooperative, să le spunem. Noi, de la sindicatul jurnaliștilor,
avem bănuieli că sunt ziariști sub acoperire și avem destule indicii. N-am
obținut dovezi. Ziariști sub acoperire, adică agenți ai serviciilor sub
acoperire. Pe unul îl și știm, e notoriu, lucrează la Mediafax și de-a lungul
anilor a încercat să distrugă sistematic tot ce s-a construit organizatoric în
jurnalism.” (Jurnalist Vox TV)
O situație aparte în peisajul mediatic
gălățean pare să o reprezinte războiul dintre RTV și Vox TV.
”Noi avem o problemă cu RTV, o televiziune locală cu rating foarte
mic. Patronul, Aurel Stancu, un așa-zis jurnalist făcut la 50 de ani, fost
ajutor de macaragiu, a tras țepe după țepe celor din presă. Adică omul nu i-a
plătit absolut deloc, luni de zile, pe jurnaliști. Unii și-au pierdut casa din
cauza lui. A făcut foarte mult rău și nimeni nu a luat atitudine.” (Roxana
Marosy, manager Vox TV)
Aurel
Stancu, patronul RTV, s-a decis să candideze în același colegiu cu Eugen
Durbacă, care deține Vox TV. În timpul campaniei au existat numeroase
reclamații ale lui Eurgen Durbacă împotriva lui Aurel Stancu, atât la CNA, cât
și la Poliție. În ziua alegerilor, conform inspectorului teritorial CNA, s-a
iscat o altercație după ce membri ai PP-DD și USL s-au acuzat reciproc că dau
mită. Roxana Marosy a reclamat la poliție faptul că pe 9 decembrie 2012, în
ziua alegerilor, a fost agresată într-o secție de votare de patronul RTV, Aurel
Stancu, care candida pe listele PP-DD. Întrebată fiind
dacă Vox TV face jocul unor partide politice,
Roxana Marosy a susținut că nu și că jurnaliștii nu se autocenzurează din cauza
orientării politice a patronatului.
”La un moment dat a venit domnul Stancu
înjurând de mama focului și acuzând în stânga și-n dreapta. Eu, cunoscând în ce
este implicat domnul Stancu, i-am pus niște întrebări, într-adevăr nu l-am
abordat în cel mai fericit mod. Tonalitatea mea n-a fost ok, nu am jignit. Am
pus niște întrebări, dar am fost agresată. M-a făcut golancă, m-a făcut
proastă. Am făcut plângere penală, am și filmarea. M-a împins, a dat în mine.”
(Roxana Marosy, manager Vox TV)
”Managerul RTV a zis că intră în politică cu o zi
înainte de a intra în campanie, a renunțat la funcții și a apărut ca și
candidat respectând legislația. Întreaga sa campanie și-a construit-o prin atac
la contracandidați. În colegiul lui principalul contracandidat era Eugen
Durbacă de la PC – om de afaceri din Galați. Copiii lui au deschis VOX TV. La
un moment dat, Durbacă s-a enervat și a început cu plângeri la CNA, la Poliție
împotriva RTV. Unele pe bună dreptate. În ziua algerilor, la ora 19.00, mai
multe posturi au primit un pont că se dă mită. Au venit și politicieni. A
apărut o altercație verbală, nu se știe de la ce. PP-DD acuza USL că dă mită,
cei de la USL, invers. PP-DD erau foarte violenți, printre care și Aurel
Stancu. Doamna Roxana Marosy a luat un microfonul, ea fiind reporter, și a
intrat în secția de votare și a început să pună întrebări. Știind problemele de
la RTV că avea angajați care lucraseră acolo, Stancu s-a iritat și a porcăit-o
și s-a luat în piept cu ea. Au început plângeri și rapoartele sunt la CNA.” (reprezentant CNA)
RTV Galați a mai fost sancționat de CNA142 în 10 ianuarie 2012 cu somație publică în urma
analizării reclamaţiilor și rapoartelor întocmite de Serviciul Inspecţie cu
privire la emisiunile „Punctual” şi „Tare şi pe faţă”, difuzate în 14 şi,
respectiv, 19 octombrie 2011:
”Emisiunea «Punctual», moderată de dl. Aurel
Stancu, avându-l ca invitat pe dl. Eugen Durbacă - vicepreşedintele Consiliului
Judeţean Galaţi, a fost difuzată în direct în data 13.10.2011, de la ora 20:00.
În preambulul emisiunii «Punctual» a fost prezentat un punct de vedere de
aproximativ 12 minute al moderatorului Aurel Stancu. Aceasta s-a referit la un
incident petrecut în clădirea postului de televiziune RTV Galaţi după
terminarea emisiunii «Punctual» difuzată joi, 13.10.2011, în sensul că petentul
Marosy Mircea (om de afaceri, ginerele d-lui Eugen Durbacă), nemulţumit de
unele acuzaţii la adresa sa făcute în emisiune, a venit la postul RTV Galaţi şi
a avut un schimb de cuvinte cu moderatorul Aurel Stancu. După prezentarea
punctului de vedere exprimat de moderatorul Aurel Stancu, postul a redifuzat
emisiunea propriu-zisă «Punctual» din 13.10.2011, cu o durată de 1 oră şi 50 de
minute. În cadrul acesteia, moderatorul a încercat să afle răspunsuri la o
serie de întrebări legate de presupuse ilegalităţi încă de pe vremea când Eugen
Durbacă era primar al municipiului Galaţi şi de activitatea familiei în
afaceri. Astfel, s-a discutat şi despre ginerele acestuia, petentul Marosy
Mircea, la adresa căruia au fost formulate o serie de acuzaţii, fără a i se
solicita un punct de vedere, astfel cum prevăd dispoziţiile legislaţiei
audiovizuale.”
În general, majoritatea respondenților a
declarat că este de acord cu difuzarea materialelor comandate, dar doar dacă
sunt materiale publicitare, nu de investigații. Acceptarea reclamei în schimbul
renunțării la materiale și plata consumației jurnaliștilor în timpul
documentării nu sunt acceptate. De interesul administrației publice locale s-a
ținut cont în perioada sărbătorilor, pentru că Primăria avea activități pe care
le organiza.
”N-aș accepta, personal, un mesaj de genul: haideți
să exploatăm Roșia Montană. N-aș distruge mediul pentru îmbogățirea chiar și a
noastră.” (Alina Brandabur, redactor-șef TV Galați)
4. Relația cu autoritățile locale
Relația cu autoritățile locale a fost descrisă, în general, ca fiind una
bună.
”Primarul Galațiului face tot posibilul să nu
ajung la conferințele de presă, să am acces la informație. L-am dat în
judecată. Asta e parodie de colaborare cu autoritatea publică.” (jurnalist Vox
TV)
”Jurnalistul trebuie să semnaleze greșelile, în
niciun caz să preamărească administrația locală. Dar sunt activități
organizate de Primăria Galați, mai ales de sărbători, care sunt în interesul
gălățenilor, automat le mediatizăm.” (director de programe TV Galați)
”Promovăm licitațiile autorităților publice,
dar acestea se promovează gratis. Noi nu am luat nici măcar doi lei. Nu am avut
contracte de publicitate cu autoritățile locale. Știm că există un fond, dar nu
am beneficiat de el. Profit? De unde?” (director RTV Galați)
”Relația cu autoritățile locale din punctul
meu de vedere este foarte bună. Nu am avut probleme, noi nu întrecem limita. De
când am venit vreau să păstrez echidistanța, nu vreau să întrec limita.”
(Roxana Marosy, manager Vox TV)
”Relația cu autoritățile locale e ok, primim informații, vin la emisiuni. În general vin, cu excepția campaniei.” (Anca Stanciu, redactor-șef RTV)
5. Soluții pentru jurnalismul de calitate
Calitatea jurnalismului a fost descrisă de cei
intervievați ca fiind strâns legată de imparțialitate, de modul de documentare
a articolelor, de personalitatea jurnalistului, de disciplină, de cunoașterea
legislației, de ignorarea presiunilor care se manifestă asupra sa și de
motivarea financiară, pentru că „unora dintre jurnaliști li se oferă bani în
special din mediul politic și un jurnalist de calitate trebuie să refuze să
primească”. Pregătirea profesională a jurnaliștilor gălățeni este de nota 7,
conform mediei notelor date de către cei intervievați. Soluțiile oferite de
respondenți pentru îmbunătățirea jurnalismului au variat de la: desființarea
celor două facultăți de Jurnalism, la nevoia de cursuri de specializare pe teme
de jurnalism, teme economice, cursuri tehnice. Un material de televiziune bine
realizat trebuie să se încadreze în grila de programe în funcție de specificul
postului, este pregătit din timp și verificat din punct de vedere al
imaginilor, sunetului și trebuie să fie bine structurat. Soluții pentru
îmbunătățirea jurnalismului au fost indicate de cărei cei intervievați ca
fiind: revigorarea mediul economic local, salarii mai mari pentru jurnaliști,
salarii care ar duce la motivarea jurnaliștilor și la lipsa de influență
politică.
”E o meserie care nu se învață la facultate,
ci la locul faptei.” (profesor de jurnalism)
”O soluție pentru calitatea jurnalismului este
desființarea Facultății de Jurnalism de la Galați. Profesorii sunt total
nepregătiți, oameni care n-au făcut teren în viața lor, dar predau cursuri de
jurnalism la facultate. Studenții care termină sunt catastrofali, nu depășesc
nici măcar bacalaureatul pe care l-au luat, pregătirea este zero absolut. Se
mai face practică la tv, dar am fost extrem de dezamăgită de tot ce mi-a trecut
prin mână. Meseria asta, din punctul meu de vedere o înveți din mers, făcând
practică.” (Alina Brandabur, redactor-șef TV Galați)
„Acum se scot jurnaliști pe bandă rulantă. Nu
văd nicio soluție pentru îmbunătățirea calității jurnaliștilor.” (membru PDL)
”Facultățile de Jurnalism sunt inutile, nu
produc nimic rezonabil. Cameramanii sunt amatori, sunt luați de la nunți. Nu
poți să-ți propui să faci ceva de performanță cu un cameraman care nu poate să
regleze albul. Jurnalistul de investigații lipsește cu desăvârșire, nu mai
există, nimeni nu mai face nici cea mai sumară instrucție.” (jurnalist Vox TV)
”Jurnalistul
de calitate este jurnalistul care respectă codul deontologic făcut de Convenția
Organizațiilor Media, este conștient de clauza de conștiință – care trebuie să
fie opozabilă în justiție – și nu se lasă atras de mirajul politic. Pentru un jurnalism de calitate, patronatul nu trebuie să
încurajeze cenzura sau autocenzura politică, iar mediul economic să fie
prietenos și să dea un anumit statut jurnaliștilor. Un jurnalist de calitate
trebuie să fie clar, concis, corect și să dea culoarea materialului
tv/articolului, să se implice în probleme comunității.” (jurnalist,
editor ziar online)
Aderarea la un
sindicat nu este văzută ca o soluție
de aproape toți cei intervievați din cauză că un sindicat nu ar putea să apere
drepturile jurnaliștilor, deși în Galați există mai multe asemenea organizații.
”Atât timp
cât am condus sindicatul din presa gălățeană am reușit mărirea salariilor pe
plan local în urmă cu 4-5 ani. Am dat în judecată patronatele, dar ulterior
sindicatul a scăzut ca putere din cauza unor puciuri succesive. Jurnaliștii
care doreau să se înscrie în sindicat erau amenințați. Era sub
presiune sindicatul, să fie distrus, să fie anihilat. Cumva au reușit, că i-au
înspăimântat de ziariști să nu se înscrie, dădeau telefoane și mă întrebau cine
mai este înscris în sindicat, cu telefonul pe speaker, ca să audă ce spun.
Sunau de la Viața Liberă, vechii patroni, vroiau să știe câți jurnaliști de la
Viața Liberă sunt înscriși în sindicat. Și de la TV Galați. În ultima vreme
nici nu m-am mai ocupat pentru că am fost scârbit. Dacă am văzut că oamenii nu
sunt interesați să fie apărați, să cotizeze, să aibă o structură, am lăsat-o
baltă. Am predat ștafeta unor tineri.” (jurnalist Vox TV)
”Pe unii
jurnaliști din asociație i-am afiliat la MediaSind, dar i-am pierdut pe toți,
pentru că îi amenințau prin redacție.” (jurnalist, editor
ziar online)
”Nici nu m-am interesat dacă există. Dacă e un
sindicat cum e în Sidex, prefer să mă lipsesc. La ce sindicate am văzut, prefer
să-mi apăr singură drepturile.” (Anca Stanciu, redactor-șef RTV)
”Un sindicat nu ar putea să-mi apere mie
niciun fel de interese. Doar eu mi le pot proteja. Nu văd ce ar putea schimba
un sindicat al jurnaliștilor aici în Galați.” (Alina Brandabur, redactor-șef TV
Galați)
”Este
societatea aceasta a jurnaliștilor, Dunărea de Jos, care cumva vine și în
sprijinul nostru atunci când e o situație, dar nu pot spune că m-am lovit
vreodată de o situație pe care să nu pot să o rezolv singură.” (director de
programe TV Galați143)
Dușmanii libertății de exprimare au fost
indicați de către respondenți ca fiind mediul politic, mediul economic (un
material critic la adresa unui furnizor de publicitate nu este difuzat),
justiția, lumea interlopă, mentalitatea din administrația locală.
”Foarte greu se lucrează cu Poliția, Parchetul, Judecătoria,
Tribunalul, Curtea de Apel. Parchetul este execrabil și așa a fost întotdeauna.
Este vorba strict de oameni. La Brăila avem deschidere totală. La Galați este o
cutumă, adică evită relația cu presa de teamă să nu le facă rău.” (Alina
Brandabur, redactor-șef TV Galați)
”Din păcate nu am aderat la niciun sindicat.
Jurnaliștii se gândesc să-și facă anul viitor. După evenimentul Stancu... să le
apere drepturile, ei singuri cu siguranță nu și le pot apăra. N-au demonstrat
că și le pot apăra, au fost cam 60 de păgubiți și nu a luat niciunul atitudine.
Nu li s-au dat salariile de luni bune și chiar de ani. Și cu acțiuni în
instanță și fără niciun rezultat.” (Roxana Marosy, manager Vox TV)
Cu excepția
a doi dintre jurnaliștii intervievați, respondenții s-au declarat în favoarea unei legi
a presei. O lege a presei este
considerată de aceștia ca fiind binevenită, pentru că jurnaliștii din
audiovizual sunt agasați de ideea de a fi controlați, pe când cei din presa
scrisă nu au un CNA. O lege trebuie să includă, conform celor intervievați,
drepturile jurnaliștilor, și ar trebui să prevadă până unde merge libertatea de
exprimare a unui grup de presă, unde moderarea unei emisiuni poate fi
cenzurată. Autoreglementarea funcționează numai la nivel individual, al
jurnalistului, au fost de părere unii dintre cei intervievați. Alții sunt
convinși că autoreglementarea funcționează, dar mai trebuie lucrat la pârghiile
ei.
”Ar trebui reglementată conduita unui
jurnalist, însă nu trebuie îngrădită libertatea unui jurnalist, o lege a presei
putând duce și la interzicerea publicării unor materiale.” (membru PC Galați)
”Sunt pentru o lege a presei, pentru că libertatea presei, așa
cum sunt toate libertățile pe care noi le-am dobândit de 22 de ani încoace, a
fost înțeleasă prost. Deci, câtă vreme tu, ca jurnalist, minți sau
dezinformezi, sau arunci o pastilă pe surse ce-am făcut? De ce să nu fii
penalizat pentru asta? Presa ar trebui să fie educativă prin tot ceea ce face,
stimulativă pentru discuții, pentru dialog și pentru libertate de exprimare,
dar niciodată pentru miniciună și pentru femei goale. Jurnaliștii nu respectă
nicio normă. Puțini sunt cei care respectă. Presa are o forță incredibilă, dar
ea poate fi manipulată în așa fel încât să distrugă minți, să distrugă vieți,
să distrugă conștiințe, să creeze alți monștri.” (membru PDL Galați)
”Trebuie lucrat foarte bine, și lucrat cu
oameni din presă, ca să faci această lege a presei. Trebuie lucrat mult timp la
ea, trebuie cerute părerile tuturor oamenilor din presă. La această lege a
presei nu trebuie să lucreze numai un grup restrâns. Ar trebui să lumineze
cumva calea jurnalistului, în primul rând să se stabilească clar ce drepturi
are jurnalistul și pedepse pentru cei care nu respectă conținutul legii
respective.” (manager TV Galați)
”Sunt pro, în măsura în care se și respectă
niște principii. Accesul liber la informație pe bune, protecție reală din
partea autorităților atunci când ne aflăm pe teren. În Galați autoreglementarea
funcționează în măsură destul de mare pentru că există acele norme CNA care
nu-ți permit din start să faci anumite lucruri. Adică ne autocenzurăm. E mult
spus autocenzurăm, respectăm acele reguli din start. Cred că este nevoie de o
reglementare mai strictă în presa scrisă.” (Alina Brandabur, redactor-șef TV
Galați)
”Sunt pro, pentru că uneori am sentimentul că
și jurnaliștii sar calul mult și pentru că există presiunea asta, pe care eu nu
o simt, dar o văd la posturile centrale. Presiuni politice și economice.”
(director de programe TV Galați)
”Depinde în ce constă legea presei. Ar trebui
să existe. Nu ar strica o lege. Un jurnalist care vrea să facă o anchetă nu ar
trebui să aibă pumnul pus în gură. Legea ar trebui să apere jurnalistul.” (Anca
Stanciu, redactor-șef RTV)
”Sunt pro, bineînțeles. Ar trebui să includă
foarte multe, în primul rând un salariu minim decent de la care să se
pornească. Foarte puțini respectă regulile. Lumea nu are bani și acceptă tot
felul de comisioane în schimbul unor articole pro sau contra.” (Roxana Marosy,
manager Vox TV)
”Sunt împotriva unei legi. Luptăm pentru autoreglementare
Mai trebuie lucrat la pârghiile acesteia.” (jurnalist, editor ziar on-line)
”O lege a presei trebuie să aibă un articol unic: <<Presa e
liberă.>>!” (jurnalist Vox TV)
Coduri deontologice au toate cele trei televiziuni. TV Galați are un
cod etic, un regulament intern, aprobat încă de la înființarea
televiziunii, conform directorului de programe care spune că au afișat în
redacție codul deontologic al BBC, adaptat, codul deontologic fiind și o
cerință a CNA. Alina Brandabur, redactor-șef TV Galați, spune că nu există un
cod etic. RTV Galați urma, la data documentării, să publice codul deontologic
pe site-ul televiziunii. Vox TV a avut mai multe coduri
deontologice, printre care și pe cel furnizat de Convenția Organizațiilor de
Media.
”Nu prea îl folosim. Avem, să zicem, instincte. Nu
cred că știu jurnaliștii tineri de el, dar ei, tot așa din instinct, nu fac
nimic, sunt paralizați. Se autocenzurează, asta este o problemă actuală: autocenzura.” (jurnalist Vox TV)
Calitatea televiziunilor giurgiuvene trece prin buzunar
1. Context
La
începutul lui 2012144, principalele televiziuni din Giurgiu, Valahia TV
și Muntenia TV, aveau aproximativ câte 10 angajați, plătiți în medie cu
aproximativ 1.000 de lei pe lună.
În județul Giurgiu existau opt licențe de
televiziune, dintre care șapte cu distribuție prin cablu și una prin antenă
terestră - Antena 1. Dintre acestea, în 2012, doar două televiziuni prin cablu
- Muntenia TV și Valahia TV - aveau un program local semnificativ și
consistent, cu emisiuni și știri realizate în studiourile proprii. Stația
locală Antena 1 Giurgiu transmitea integral programele postului Antena 1
București, iar celelalte televiziuni locale difuzau programe de videotext.
Totodată, mai existau televiziunile prin cablu Cabmedia Serv din Bolintin Vale
și Lidas Prod din Giurgiu, care aveau posibilitatea de a difuza „ocazional
materiale filmate”145, potrivit CNA.
Mediul de afaceri din Giurgiu este slab reprezentat
- micii întreprinzători locali sunt restrânși la număr și nu obișnuiesc să
investească în publicitatea de presă ca mijloc de promovare146. De asemenea, marile companii (românești sau
străine) apelează la televiziunile locale doar sporadic, atunci când au
campanii de promovare națională, conform respondenților.
Principalele surse de venit ale populației din
Giurgiu provin din angajarea în instituțiile administrației și internelor, deci
din fonduri publice, și din comerțul cu amănuntul (în cadrul marilor rețele
comerciale). Cât privește marile companii industriale din Giurgiu, doar
Șantierul Naval era într-un oarecare reviriment, având aproximativ 1.000 de
angajați, dar nu avea contribuții semnificative la finanțarea audiovizualului
sau a presei locale în genere.
Mediul economic din Giurgiu este în strânsă
legătură cu cel politic, potrivit majorității celor intervievați.
Județul este nedezvoltat din punct de vedere
economic, iar investitorii locali nu manifestă interes pentru a contracta
publicitate la televiziuni, potrivit respondenților.
”În Giurgiu nu se întâmplă nimic economic. Giurgiu
e nedezvoltat din punct de vedere economic.” (Reprezentant PDL Giurgiu)
”Cei din mediul privat nu sunt oameni cu
studii, nu au educație, s-au trezit cu bani peste noapte și nu vor publicitate.
(...) Firmele consideră că sunt vremuri vitrege și nu-și fac reclamă. Noi facem
muncă voluntară aici. (...) Mediul politic și economic sunt legate. Aici nu se
poate face nimic fără primar.” (Director Valahia TV)
În acest context, televiziunile locale din Giurgiu au ajuns să fie
dependente în mare măsură de fondurile publice, potrivit reprezentanților Muntenia TV și Valahia
TV.
Resursele limitate ale televiziunilor locale din
Giurgiu au făcut ca multe funcții din interiorul redacțiilor să se suprapună, fără ca jurnaliștii să fie
întotdeauna plătiți diferențiat
(în plus) pentru activitățile adiacente muncii specificate în fișa postului. De
pildă, la Valahia TV, care formează un grup de presă împreună cu ziarul
Informația de Giurgiu, ziariștii realizează materiale atât pentru televiziune,
cât și pentru ziar. Totodată, unele funcții administrative și editoriale se
suprapun la ambele televiziuni.
”Aici e cumva atipic. În televiziunile locale
nu există ierarhie strictă. Sunt mai multe funcții cumulate. Administratorul e
și redactor-șef, editorul e și producător, și reporter. Redactorii sunt și
prezentatori, unii mai și montează, alții mai și filmează.” (Editor coordonator
Valahia TV)
”Nu avem redactor-șef, fiind un colectiv mic.
Ne consultăm între noi să iasă bine, nu ne dirijează cineva.” (Jurnalistă
Muntenia TV)
Televiziunea Valahia TV a fost finanțată în anul 2011 în proporție
majoritară din banii obținuți pe contractele de promovare din fonduri publice,
atribuite de Consiliul Județean și Primăria Giurgiu, în urma organizării unor
licitații, potrivit documentării. Reprezentanții Valahia TV au declarat că salariile angajaților erau
acoperite de contractele prin care difuzau integral ședințele Consiliului Local
și Consiliului Județean. De asemenea, postul a beneficiat și de un
contract de publicitate pentru o investiție din fonduri europene a regiei
locale de apă și canalizare din Giurgiu. Aceeași televiziune a aplicat pentru
un proiect european în urma căruia a reușit să doteze redacția cu echipamente
moderne și performante și să refacă studioul de înregistrare. Compania prin
care operează Valahia TV a înregistrat pierderi financiare în 2011 (un deficit
de 60.000 de lei), principala cauză invocată fiind plata restantă147 a unei sume foarte mari pentru drepturile de autor
datorate societăților de gestiune colectivă conform Legii 8/1996148. Veniturile din publicitate ale televiziunii,
aferente anului 2011, au fost în medie de 5.000 de lei pe lună, sumă de cinci
ori mai mică decât cifra de afaceri pe 2010 a companiei care operează postul149. Totodată, compania deține un grup de presă și are
ca obiect principal de activitate editarea revistelor și periodicelor (ex:
săptămânalul Informația de Giurgiu). Potrivit celor intervievați, unicul
acționar al televiziunii, la data documentării, era un ziarist. Ion Cristea
este unicul acționar al societății comercială Romprod SRL (CUI: 1289323), care
deține licența Valahia TV150. În
2012, societatea comercială a avut o cifră de afaceri netă
de 187.614 lei, a înregistrat
o pierdere netă de
101.625 de lei și a funcționat cu 10 angajați, conform bilanțului depus la Ministerul Finanțelor.
Televiziunea Muntenia TV este deținută de TV Muntenia
SRL (CUI: 19737179), ai cărei
asociați sunt:
Dumitrescu Șerban –
asociat principal – 90% și
Dumitru Paul - 10%. Postul a beneficiat la rândul său de contracte din bani
publici, dar în proporție mai mică decât Valahia TV, potrivit respondenților.
Contractele au vizat promovarea activităților Primăriei și Consiliului Județean
și difuzarea ședințelor acestora. Managementul Muntenia TV a indicat o cifră de
afaceri de 96.000 de lei pe anul 2011. Problemele financiare ale televiziunii
i-au determinat pe angajați să intre în grevă pentru o zi la sfârșitul lui
2011, din cauza întârzierilor salariale, la scurt timp după schimbarea
patronatului televiziunii. Potrivit managementului, salariile fuseseră amânate
întrucât prioritatea a fost achitarea unor restanțe la Finanțe. În ziua următoare declanșării grevei, jurnaliștii de la Muntenia
TV și-au primit salariile. După acest incident, angajații televiziunii au spus
că nu au mai întâmpinat întârzieri salariale151.
În cele din urmă, în ciuda unor dificultăți
economice și a schimbării acționariatului în noiembrie 2011, SC Muntenia TV SRL
a înregistrat profit. Conform declarațiilor managementului televiziunii
concurente Valahia, Muntenia TV ar fi reușit să amâne în instanță plata
drepturilor de autor și, în acest fel, să își salveze bilanțul anual.
Încasările au fost însă mici, de 7-8000 de lei lunar152. În 2010, Muntenia TV declarase venituri totale de
57.075 de lei și înregistrase o pierdere de 157.202 de lei, potrivit Finanțelor
Publice.
La data documentării pe teren, Muntenia TV era
deținut de omul de afaceri Șerban Dumitrescu (care avea 90% din acțiuni) și de
consilierul județean (PNL) Paul Dumitru, care preluaseră televiziunea în
noiembrie 2011. Intervievat pentru prezentul studiu, Paul Dumitru153 nu a menționat afilierea sa la un partid politic.
Potrivit site-ului Consiliului Județean Giurgiu și potrivit propriilor sale
declarații de avere154 și de interese155, acesta era consilier județean și membru în biroul
municipal PNL. Muntenia TV nu figura în declarația de avere a consilierului
județean Paul Dumitru, deși acesta deținea 10% din acțiuni și era responsabil
de partea de management. Managerul Muntenia TV Paul Dumitru a avut aceeași
abordare netransparentă și în privința asociatului său Șerban Dumitrescu,
despre care a declarat: „Am un prieten, el e asociatul principal, lucrează în
mediul privat, dar nu vă spun domeniul de activitate”. Mai mult, întrebat
dacă îl cunoaște pe managerul Muntenia TV Paul Dumitru, purtătorul de cuvânt
PNL Giurgiu, Ionel Muscalu, a omis la rândul său să precizeze că erau colegi de
partid, rezumându-se la a spune că „domnul Paul
Dumitru a lucrat de multă vreme în presă, în domeniul informației, a fost șeful
cablului Tehnosat și mai apoi la UPC”.
Paul Dumitru a mai declarat că nu urmărea Muntenia
TV înainte să devină unul dintre patronii televiziunii și că motivul pentru
care a preluat-o este că „cealaltă nu era de vânzare”. Acesta a spus că a atras
noi contracte de publicitate în virtutea relațiilor pe care le-a cultivat de-a
lungul timpului și că i-a încurajat și pe jurnaliști să găsească clienți
de publicitate.
Conform bilanțului depus la Ministerul Finanțelor,
în 2012 compania care deține Muntenia TV a avut o cifră de afaceri de 239.174
de lei, un profit net de 2.110 de lei și 12 angajați.
”Nu avem un finanțator principal. Sunt mulți
și mici. Publicitatea din mediul privat predomină. Am avut funcții de conducere
destule și în orașul ăsta am fost bine perceput. După ce am ajuns director la
Combinatul Chimic, care e cea mai mare unitate a județului, atâtea relații
mi-am făcut, încât, dacă aveam nevoie de ceva oriunde în județul ăsta, mă
servea oricine. Existau relații de întrajutorare pe care le-am păstrat. Profit
de faptul că sunt destul de cunoscut și mă descurc. (...) Pot și angajații să
aducă contracte, chiar zilele trecute au adus câteva contracte și fetele
[jurnalistele postului –n.r.]. Ne descurcăm cum putem.” (Paul Dumitru, manager
Muntenia TV și consilier județean Giurgiu. În trecut, Paul Dumitru a fost,
printre altele, director la Combinatul Chimic Giurgiu, apoi la Alcozim Zimnicea
și la UPC Giurgiu, potrivit spuselor sale.)
Televiziunile Muntenia TV și Valahia TV erau
distribuite exclusiv prin cablu, cu singura diferență că Valahia TV era
prezentă în toate rețelele de cablu156, în timp ce Muntenia TV nu era distribuită în
rețeaua UPC. Muntenia TV putea fi urmărită și în județul Teleorman. Piața de
cablu din municipiul Giurgiu era estimată la un total de aproximativ 25.000 de
abonați, din care compania Nextgen avea aproximativ 60% din piață, UPC deținea
aproximativ 5.000 de abonați, iar compania CCC Blue Telecom deținea restul
abonaților157.
Nu există măsurători recente ale audiențelor
televiziunilor locale din Giurgiu, deci gradul de influență efectivă a opiniei
locale este greu de cuantificat, iar publicitatea este cu atât mai greu de
atras. Estimările (empirice) indică un interes ridicat pentru acestea, potrivit
unora dintre cei intervievați, deoarece programele televiziunilor locale ar
atinge probleme de interes imediat pentru cetățenii din județ. Alți respondenți
au spus însă că giurgiuvenii preferă să urmărească TVR și PRO TV. Jurnaliștii
Valahia TV au declarat că află „din vorbă în vorbă” audiența și impactul
emisiunilor, se orientează după numărul de accesări de pe site și mai folosesc
drept barometru interacțiunea cu utilizatorii conectați la conturile lor de
socializare.
Din punct de vedere politic, la data documentării
pe teren, administrația
locală din județul Giurgiu era dominată de PNL, atât prin faptul că majoritatea primăriilor din
județ aparțineau PNL, cât și prin prezența majoritară a liberalilor în
Consiliul Județean și Consiliul Local Giurgiu. Configurația politică la nivel
local punea în opoziție aceste două instituții cu reprezentanții Guvernului
(PDL) în teritoriu, de la Prefectura Giurgiu.
Spre jumătatea anului 2012, președintele
Consiliului Județean Giurgiu, Dumitru Beianu, și-a dat demisia din PNL, a fost
înlocuit de la șefia Consiliului Județean (ocupată în prezent de fostul senator
PNL Vasile Mustățea) și a trecut în tabăra PSD, invocând relația sa tensionată
cu Lucian Iliescu, primarul din Giurgiu (PNL). „Nu am fost unul dintre cei care
pun în aplicare orice ordin primit de la Lucian Iliescu – acesta a fost
principalul motiv pentru care am fost executat atât de brutal. Pentru Lucian
Iliescu nu contează nimic mai mult decât interesul său”158, a declarat Dumitru Beianu pentru o publicație
locală din Giurgiu, după ce a fost demis de la șefia Consiliului Județean. La
scurtă vreme, primarul din ultimii 16 ani al orașului Giurgiu, Lucian Iliescu
(PNL), a pierdut alegerile locale în favoarea candidatului independent Nicolae
Barbu, susținut de PP-DD, potrivit presei locale.
2. Percepția asupra jurnalismului. Influențe
economice și politice
Majoritatea celor intervievați la Giurgiu au
identificat lipsa fondurilor pentru finanțarea televiziunilor
locale
(achiziții, deplasări, salarii) ca fiind cea mai stringentă problemă a presei
locale românești, în genere, și a celei giurgiuvene, în particular.
Atât configurația politică de la nivel județean și
municipal, cât și relațiile dintre politicieni, respectiv dintre politicieni și
patronatele televiziunilor, s-au reflectat, de-a lungul timpului, în conținutul
difuzat de cele două televiziuni locale incluse în acest studiu, potrivit celor
intervievați la Giurgiu. Aprecierile privind existența unor influențe
politice au fost aproape unanime, dar acceptate deseori ca fiind „inerente” muncii
de presă în televiziune, în condițiile crizei economice și a slabei finanțări
din sectorul privat. Ponderea însemnată a finanțărilor din bani publici
influențează agendele editoriale ale televiziunilor locale, din perspectiva celor mai
mulți respondenți. La data documentării, televiziunile Valahia și Muntenia erau
percepute ca fiind apropiate de (fracțiuni diferite din) PNL.
”Se prezintă selectiv informațiile, în funcție de
interesele politice locale sau județene.” (Reprezentant CNA)
”Nu am încredere în niciuna dintre televiziunile
locale. Vin la conferințele de presă și nu redau decât ce le spune stăpânul lor
să dea pe post. De obicei, poziția PDL nici nu se vede la televiziunile locale
- de multe ori, eu trebuie să-i atac pe adversarii politici sau să fac scandal
ca să apar la televizor că uite ce am făcut. Stăpânii lor sunt de la PNL. Le-au
cumpărat și informațiile trec printr-un filtru groaznic. Nu
ziariștii sunt de vină. E o situație foarte rea aici. Giurgiu e nedezvoltat din
punct de vedere economic. Neavând unde să lucreze, ziariștii, săracii, deja
nu-și mai fac meseria de ziarist. Sunt subordonați
proprietarilor, care susțin PNL-ul.” (Marin Anton, președintele PDL Giurgiu,
membru în Biroul Permanent Național. La data documentării pe teren, Marin Anton
era secretar executiv PDL și Președintele Comisiei Infrastructură și Mediu.)
”Cu finanțarea și lipsa publicității e greu. În
general, firmele mari dau bani doar când au campanii naționale. De la finanțare
pleacă totul: lipsa unei dotări comparative cu televiziunile naționale etc. Din
cauza lipsei publicității, niciun tip de televiziune, radio sau ziar nu poate
supraviețui fără sprijinul financiar din partea unui politician. La ambele
televiziuni din Giurgiu sprijinul vine din partea PNL. (...) Avem contracte de publicitate
cu Primăria și cu Consiliul Județean în ceea ce privește știrile pe care le
realizăm pentru ei și, în baza contractelor, cred că ținem cont de interesul
lor. (...)
Nu cred că o să-și revină societatea prea curând și, ca atare, nici presa.
Neavând acces la publicitate de la firme mari, nu ești independent financiar.”
(Jurnalistă Valahia TV)
”Toți conducătorii de partide din județ
încearcă să controleze televiziunile locale, prin aparițiile lor foarte dese”.
(Reprezentant PNL Giurgiu)
”Mă lovesc de tot felul de interese. Să ne lase
să ne facem treaba. În toate ziarele văd politică. Toți jurnaliștii s-au
canalizat pe politică. Haideți, dom’le, să facem și noi niște cazuri sociale,
să spunem pe cultural ce se mai întâmplă!” (Reprezentant Valahia TV)
Reprezentanții PNL Giurgiu au admis că prezența lor
precumpănea la televiziunile locale, dar au pus acest fapt pe seama
conformației politice locale și au susținut că posturile Valahia și Muntenia
erau independente și informau corect publicul. Dovezi ale aprecierii celor două televiziuni erau
și diplomele „de excelență”, pentru „consecvență și concizie” și „tastatură de
oțel” afișate în redacții, acordate de PNL.
”PNL are o relație bună cu cele două televiziuni,
la fel ca și celelalte partide. PNL are ocazia aici în Giurgiu să aibă conferințe
de presă miercurea (organizația municipală) și vinerea (organizația județeană).
Vinerea are și PDL-ul, iar televiziunile merg și la PNL și la PDL. Norocul PNL
este că cei doi conducători de instituții locale, primarul municipiului și
președintele Consiliului Județean, sunt amândoi liberali, și, în conferințe,
apar acești oameni care sunt liberali, până la urmă. Chiar dacă ei vorbesc de
deszăpezire, e o problemă pe care mulți locuitori o văd prin omul care
vorbește. Când vorbește primarul, știe toată lumea că e liberal. Când vorbește
președintele Consiliului Județean, același lucru. Deci, PNL este foarte prezent
la cele două televiziuni locale. (...) Aș asocia televiziunile locale cu partidele care
apar la televizor: PNL, PDL. Mai puțin cu PUNR, pentru că nu sunt așa de bine
reprezentați. Și cu PSD mai puțin, pentru că PSD este într-o reorganizare aici
la Giurgiu în momentul ăsta. (...) De fiecare dată avem miercurea și vinerea
întâlniri unde toată presa e liberă să vină. Nu am oprit niciodată un om din presă
să vină, pentru că ar fi o greșeală. Nu toate articolele din presă sunt
favorabile PNL, uneori sunt chiar rău-intenționate, dar e mai bine să ai o
atitudine pozitivă și față de activitatea ta proprie și față de activitatea
lor. De ce să ne facem dușmani inutili? Principiul meu este că cel mai bine e
ca și dușmanii să stea în cort, nu în afara cortului. E un principiu pe care,
de altfel, cred că orice om din publicitate îl practică. E vorba aia:
<<mai bine să facă pipi în afara cortului și să stea în cort, decât să
stea afară și să facă pipi în cort>>. Mai bine să fie alături de noi
toată lumea, chiar dacă unii ne înjură, decât să stea afară și să ne înjure.”
(Reprezentant PNL Giurgiu)
[Despre diplomele acordate de PNL jurnaliștilor
giurgiuveni – n.r.] „Rațiunea este una firească. Nu numai
televiziunile au primit diplome, ci și celelalte instituții de presă. Nu au fost diplome de excelență, ci au fost niște diplome
mai mult haioase. Am oferit <<linotipul de
cristal>>, <<tastatura de oțel>>, <<ora deadline>>
și așa mai departe. Am oferit aceste diplome la sfârșitul fiecărui an pentru
toate instituțiile de presă din Giurgiu. Împreună cu ceilalți colegi de la
departamentul nostru de imagine (...), am decis ca fiecare dintre televiziuni
să primească câte o diplomă, pentru materiale politice care ne priveau pe noi.
Nu le-am dat bani. Pe lângă diplome, am organizat o conferință de presă mai
relaxată, în care ziariștii au putut să pună orice fel de întrebare, nimic
altceva.” (Ionel Muscalu, PNL Giurgiu)
Televiziunea Muntenia TV a fost percepută, de-a
lungul timpului, ca având diverse orientări politice, în funcție de schimbarea
(preferințelor) patronatului. Ca atare, potrivit unora dintre cei intervievați,
Muntenia TV a fost asociată cu PSD - în speță, cu Victor Boiangiu, fost
președinte al Consiliului Județean din partea PSD, care a trecut ulterior la
PDL. (O ziaristă de la Muntenia TV a lucrat o perioadă pentru Guvernul
României, pe vremea premierului Emil Boc, la secretariatul ministrului Valentin
Iliescu, pentru Relația cu Parlamentul, fapt de istorie personală care ar putea
susține ipoteza unei atitudini părtinitoare, favorabile PDL. Jurnalista a
subliniat însă că nu este membră de partid și că nu împărtășește ideologia
acestei formațiuni politice.) Apoi, odată cu schimbarea preferințelor/
influențelor politice ale patronatului, televiziunea ar fi devenit mai
apropiată de PDL. În cele din urmă, după schimbarea conducerii, Muntenia TV
s-ar fi orientat către PNL (mai precis, către o fracțiune din PNL apropiată de
primarul Lucian Iliescu).
”Jocurile la Muntenia erau făcute de dl Boiangiu,
care a fost președinte al Consiliului Județean Giurgiu din partea PSD. Metoda e
PSD-istă. Televiziunea a fost preluată de un fost PSD-ist actualmente deputat
PDL, dar a vândut-o. Cât a fost patronul la PSD, era orientată către PSD, apoi,
când a venit el la PDL, televiziunea a fost pro PDL. (...) Televiziunile de
aici sunt deținute de politicieni direct sau printr-o clică de interpuși. Primul lucru care mi s-a spus
când am venit în Giurgiu a fost să-mi fac televiziune, că altfel nu mă
reprezintă nimeni niciunde. M-am încăpățânat și mă încăpățânez în continuare și
sper că până la urmă jurnaliștii vor face rost de bani și își vor face ei
televiziune și se vor ocupa de jurnalism, în loc să fie slugile celor din
politic.
Nu am nevoie de așa ceva, am nevoie de oameni obiectivi. Era o întrecere
deosebită aici. Se gândeau că cine are televiziune, ăla câștigă alegerile. Cine
are presă, ăla câștigă alegerile. Eu nici nu cred în așa ceva.” (Marin Anton,
PDL Giurgiu)
”Toți ziariștii sunt coordonați politic și,
chiar dacă eu declar că nu sunt membru și nici măcar simpatizant al vreunui
partid, lucrez la o televiziune care aparține PNL. Aici lucrez ca profesionist,
nu ca angajat politic, nu am nicio simpatie politică. Chiar dacă nu-mi convine,
eu lucrez pentru bani aici. Vin la serviciu așa cum vine orice muncitor, îmi
fac treaba cât mai bine din punct de vedere tehnic și profesional și nu mă
interesează. Cine mă plătește, pentru ăla lucrez, ca mercenarii sau ca la
nuntă.” (Angajat Muntenia TV)
”Înainte să preiau Muntenia TV, postul era mai
apropiat de un partid [PDL – n.r.], dar acum nu mai e partizan.” (Paul Dumitru,
manager Muntenia TV)
Reprezentanții Valahia TV au precizat că postul nu
avea o afiliere politică directă, dar că era vizibilă opțiunea informală a
patronatului pentru (o parte din) PNL, partid care domina administrația locală și care
se număra printre principalele surse de informare ale televiziunii. Jurnaliștii
de la Valahia TV au declarat că realizează materiale despre „absolut toate”
formațiunile politice locale, atunci când acestea organizează evenimente, și au
susținut că nu li s-au impus sau li s-au retras de la publicare materiale din
motive politice sau economice, dar că au existat „propuneri” din partea unor
politicieni. Unul dintre ziariștii Valahia TV a relatat că a fost el însuși
patron de ziar, dar a trebuit să închidă publicația, ca urmare a presiunilor
exercitate de politicieni PSD pe vremea când acest partid era la putere și în
opoziție cu PNL.
”Afiliere – nu în mod direct. E o opțiune
informală către Partidul Național Liberal a patronatului, asumată public.”
(Jurnalist Valahia TV)
”În campania trecută, cealaltă televiziune era
cu PDL-ul, iar noi tot cu PNL-ul. Acum, și cealaltă e tot cu PNL. (...) De când
suntem aici, așa am găsit televiziunea. Știam de când ne-am angajat. Este o
opțiune evidentă, deci este asumată.” (Editor Valahia TV)
”În județul Giurgiu domină Partidul Național
Liberal. Are mai mulți primari. Noi aici ne învârtim. Dacă zicem că avem nevoie
de ceva, noi aici apelăm, dacă avem nevoie de informare din județ”. (Manager
Valahia TV)
Presa
giurgiuveană (online) a scris că Valahia
TV, post apropiat de fostul președinte al Consiliului Județean Dumitru Beianu
(PNL), aflat în conflict declarat cu primarul Lucian Iliescu, ar fi contribuit
decisiv la înlăturarea din funcție a edilului, după 16 ani de mandat. O confirmare a tensiunilor
dintre Valahia TV și politicianul Lucian Iliescu a venit indirect la scurt timp
după alegerile locale. La alegerile parlamentare, un jurnalist Valahia TV care
filma în fața sediului PNL Giurgiu a fost agresat aparent fără motiv de soția
fostului primar Lucian Iliescu, candidat la Senatul României. Smaranda Iliescu
l-a lovit de mai multe ori pe reporter peste cameră, cerându-i să nu o mai
filmeze159.
În sprijinul acesteia au sărit mai mulți membri ai partidului, care l-au
bruscat pe cameraman. Potrivit înregistrării video160, discuția dintre Smaranda Iliescu, soția celui
care a fost primar în Giurgiu timp de 16 ani (actualmente, senator PNL), și
reporterul Valahia TV a decurs în termenii următori:
Smaranda Iliescu: „De ce mă filmezi?”
Reporter Valahia TV: „Sunt pe domeniu public.
Îmi fac meseria. Dumneavoastră de ce mă agresați?”
Smaranda lliescu: „Și eu sunt pe domeniu
public, fac ce vreau, cum faci tu ce vrei. (...) Pe domeniul public înseamnă că
pot să fac și eu ce vreau, să-ți trag un pumn, asta e pe domeniu public.”
La nivel formal, la CNA nu există plângeri
împotriva celor două televiziuni, în 2011 sau la începutul lui 2012, care să
ateste dezechilibre
sau partizanate politice. Experiența ultimilor ani arată că sesizările apar
aproape exclusiv în campaniile electorale, pe de o parte pentru că politicienii sunt mai
sensibili și mai atenți la conținutul media care face referire la ei, iar pe de
altă parte pentru că în campaniile electorale se fac presiuni mai mari asupra jurnaliștilor
și/sau a patronilor de presă, conform respondenților.
Editor Valahia TV: „Sesizările apar în
campanie pentru că li se pare unora că nu sunt dați la fel de mult ca
ceilalți.”
Autor Harta Televiziunilor: „Doar li se pare?”
Editor Valahia TV: „Nu, așa și e, din păcate.
În campanie apar niște presiuni.”
„Perioada electorală este o perioadă de
efervescență și efervescența asta se prelungește cam cu două-trei luni înainte
de evenimentul propriu-zis. Atunci se agită spiritele și ies la lumină mai pregnant
prin ce se prezintă pe post. Acesta este un barometru care mie cel puțin mi-a
dat de înțeles că acolo încep să se agite spiritele. Chestia asta e la nivel de
conducere a postului, nu la nivel de un simplu operator care filmează. Înainte
de campania din 2008 și în general în preajma campaniilor electorale, cu câteva
luni înainte, se fac presiuni asupra jurnaliștilor sau asupra patronatului.
Jurnaliștii îmi spuneau <<off the record>> că se fac presiuni mari
asupra lor, în general prin patronat. Chiar și indirect li se spune cum anume
să trateze un material, ce nuanțe să aibă.” (Reprezentant CNA)
”Oamenii sunt mai tensionați în campanie, fiecare
își urmărește interesele și scopurile și nu toți sunt obișnuiți cu presa și nu
toți fac din presiunea pragului de trecut o scară. Poți să nu te împiedici de
un prag, ci să urci pe el. Dar asta trebuie să o
faci singur, nu te urcă nimeni. (...) Probabil că atunci [în campania
electorală – n.r.] oamenii își exacerbează problemele pe care le au referitor
la imaginea publică și cred că memoria concetățenilor ține de la începutul
campaniei până la sfârșitul ei. Și, atunci, când
apar diverse materiale, sigur că apar și sesizările. Însă asta demonstrează că
televiziunile respective sunt independente, dacă patru ani nu le întreabă
nimeni nimic și apoi o dată, o lună de zile, toată lumea bombardează. Nu s-au
întâmplat aici la Giurgiu evenimente de genul celor de la Piatra Neamț, unde în
ziua campaniei electorale cineva a difuzat emisiuni sau spoturi care să
favorizeze unul dintre candidați. Nu s-a întâmplat nici măcar să apară vreo
dezmințire în condițiile în care în Giurgiu, la un moment dat, adversarii
primarului aruncaseră fluturași în care spuneau că a trecut la un alt partid în
noaptea dinaintea alegerilor. Televiziunile nu au publicat o dezmințire, pentru
că nu aveau voie să dea informații despre candidați în ziua alegerilor. Asta,
din punctul meu de vedere, spune mult despre ce înseamnă profesionalismul lor.”
(Ionel Muscalu, PNL Giurgiu)
Implicarea
acționarilor în televiziunile locale giurgiuvene este puternică și a fost vizibilă și atunci
când unii jurnaliști s-au asigurat întâi că patronatul era de acord ca ei să
discute cu autorii acestui studiu. Totodată, angajați ai ambelor televiziuni
locale din Giurgiu au declarat că intervine autocenzura atunci când un material ar
putea afecta „strategia firmei” care deține postul. Alți jurnaliști au criticat mentalitatea patronilor de a
folosi presa „numai în scop politic sau financiar”.
”Sunt angajat într-o firmă și trebuie să țin
cont și de interesul care derivă din strategia firmei.” (Jurnalist Valahia TV)
”Presa e o activitate strict comercială. (...) Patronul impune
politica de post și politica asta e foarte clară. Trebuie să dăm materiale de o
anumită culoare. Această televiziune este a unui partid, deci cum
puteți avea pretenția să fie o televiziune echidistantă? Este undeva în țara
asta așa ceva? Mie mi se pare firesc, dacă omul dă banii... Ajung la bunul simț al lui
Becali, bunul simț popular. Asta e realitatea cruntă din țara asta: cine te
plătește - impune punctul de vedere. Ne asumăm răspunderea asta. Nimeni nu te
obligă. (...) Nimeni nu a încercat să ne dea afară, pentru că nu au fost cazuri de
insubordonare, de încercare de a face altceva decât politica patronatului. Nu au fost probleme din
astea interne. Dacă nu-ți convine, te duci în altă parte, la o televiziune
independentă, poate la CNN.” (Angajat Muntenia TV)
”Deși o televiziune e, într-adevăr, o societate
comercială, până la urmă, prea se abdică de la rostul presei în favoarea actului
comercial sau politic”. (Reporter Valahia TV)
Mulți jurnaliști din Giurgiu au declarat că resimt
complexele locuitorilor unui oraș mic [orașul are aproximativ 50.000 de localnici – n.r.], unde
„toată lumea se cunoaște cu toată lumea”, motiv pentru care frecvent
jurnalismul se face „la mica înțelegere”, cu precauția să nu supere „prea tare”
pe nimeni. Alte consecințe care s-au remarcat de pe urma acestui tip de
mentalitate au fost: rezerva/ teama unor respondenți de a numi politicienii sau
instituțiile care reprezintă o amenințare pentru libertatea de exprimare și paradoxul că aceiași
politicieni pot alterna rolurile de dușmani și apărători ai libertății de
exprimare, în conjuncturi diferite. Întrebat ce ar trebui
schimbat în mediul politic și economic pentru o presă locală independentă, un
ziarist giurgiuvean a replicat: „Să nu mai fie politică”.
”Nu pot să vă dau nume de oameni, e un oraș prea
mic. Și sunt și instituții, dar nu vă pot da nume de instituții. Locale
și județene. În special județene. Și dușmanii sunt politicieni de la mai multe
partide.” (Jurnalistă Muntenia TV. Anterior, aceeași jurnalistă declarase că
măsura „cea mai rapidă și mai bună” de a proteja jurnaliștii de presiunile
politice și economice este ca acestea să fie făcute publice.)
”Mărimea comunității e un dușman al libertății
de exprimare. Fiind un oraș mic și oricine cunoscând pe oricine, există
interese, pe de o parte, și rușinea față de vecinul tău, pe de altă parte.”
(Angajat Muntenia TV)
”Dușmanii sunt politicienii, dar nu prea-și
fac de cap. Nici noi nu suntem foarte răi, dar nici ei, ne tolerăm.” (Editor
Valahia TV)
”Oamenii politici sunt într-o comunitate mică,
înțeleg că trebuie să-i mai și critici. Se mai supără, mai ai discuții prin
conferințe de presă, dar până la urmă o să le treacă”. (Jurnalist Valahia TV)
”Tot cei care ne îngrădesc [politicienii –
n.r.] ne și apară, au momentele lor.” (Manager Valahia TV)
3. Relația cu autoritățile locale
Referitor la relația cu autoritățile locale,
jurnaliștii din Giurgiu s-au declarat nemulțumiți de netransparența și de modul
în care înțeleg unele instituții publice să respecte Legea accesului la
informațiile de interes public.
Alți jurnaliști au reclamat faptul că le-a fost blocat accesul în unele
instituții publice, printre care Primăria, și că au fost agresați
verbal de unii funcționari publici. Totodată, intervievații s-au plâns că forțele de ordine nu intervin
prompt atunci când un ziarist este agresat.
O altă problemă în relația cu autoritățile
locale este aceea că unii reprezentanți ai instituțiilor publice refuză să dea
declarații dacă au fost numiți în funcții de partide politice aflate în
opoziție cu partidele susținute informal de instituțiile de presă, potrivit
unor respondenți.
Cei mai mulți intervievați au declarat că țin
cont de interesul administrației locale când realizează un material dacă
subiectul abordat „folosește postului de televiziune și rolului pe care îl are
administrația locală” sau când există un contract de publicitate din bani
publici care impune promovarea unor evenimente.
”Au fost situații când primarul i-a smuls unui
coleg al meu aparatul de fotografiat și reportofonul iar pe mine m-a împins
afară din Primărie.” (Jurnalist Valahia TV)
”În primul rând, ne lovim de purtătorii de cuvânt de la instituții.
Sunt purtători de tăcere, nu de cuvânt. Nu ți-ar spune să-i pici cu ceară. Nu se respectă
legea accesului la informații și durează prea mult să te duci în instanță, să
te plângi la șeful celui care nu-ți dă informația. Sunt puși acolo fie să
ocolească răspunsurile, fie să te plimbe. Le dai telefon, nu îi mai găsești,
când îi găsești nu-ți spun, apar purtători de cuvânt nepregătiți.” (Reporter
Valahia TV)
„Dușmanii libertății de exprimare pentru
ziariști sunt purtătorii de cuvânt din instituții și directorii, pentru că ei
dau numai informațiile care convin instituției”. (Jurnalist Valahia TV)
”Sunt instituții în care nu poți să intri până
nu vorbește secretara cu șeful”. (Jurnalist Valahia TV)
„Trebuie îmbunătățită legislația. La anumite
evenimente, forțele de ordine ignoră amenințările la care sunt supuși
ziariștii.” (Reporter Valahia TV)
”O problemă este refuzul reprezentanților unor instituții de a colabora. Asta se întâmplă din cauza comezilor politice. De exemplu, o instituție este a PDL-ului, alta – a PSD-ului, și
reporterul de la o televiziune a PNL poate să fie evitat. Instituția poate e deschisă, poate ar vrea, dar un om de acolo, fiind pus de
un alt partid decât partidul din care se presupune că ar face parte televiziunea, va refuza să dea declarații. Asta este o problemă foarte mare. Dacă se trece peste obstacolul ăsta, e foarte simplu. Oamenii sunt oameni, orașul e foarte mic, oricine cunoaște pe oricine. Politica
e problema în orașele mici.” (Reprezentant Muntenia TV)
4. Relația în redacție
Relațiile din redacțiile televiziunilor din Giurgiu
au fost descrise ca fiind bune și foarte bune de către majoritatea celor
intervievați. La Valahia TV, potrivit respondenților, relațiile sunt „de
prietenie”, iar comunicarea se face „de la egal la egal”. La
Muntenia TV, relațiile au fost descrise ca fiind cordiale, de colaborare.
Aceste aspecte s-au numărat printre motivele invocate de ziariști pentru a
lucra în redacțiile respective. Pe alocuri, a fost recunoscută o barieră de
comunicare între patronate și redacție, puse pe seama lipsei unei comunicări
directe.
”Poate ar ajuta să ne întâlnim mai des. Am ști
mai bine ce gândim noi jurnaliștii și ce gândește patronatul“. (Jurnalist
Valahia TV)
”Din propria-mi experiență, am realizat că, în
momentul în care te duci la serviciu cu plăcere și sunt niște relații cordiale
între șefi și subalterni sau între colegi, te duci cu plăcere, și atunci ai și
satisfacția muncii și randamentul este mult mai ridicat, în contextul ăsta. Dacă
te duci la serviciu și ai un director tâmpit și te cerți cu el și se fac
presiuni, sunt oameni care, atunci când se țipă la ei și se fac presiuni asupra
lor, se apucă și muncesc, dar cea mai mare parte a oamenilor dau randament în
clipa în care nu sunt stresați. Or, mai ales în cazul jurnaliștilor, care apar
și pe ecran, trebuie să fie cât mai destinși, să se vadă că fac lucrul ăsta din
plăcere. (...) Modul de management duce la îmbunătățirea relațiilor. Dacă lași
o atmosferă mai caldă, mai apropiată, dacă întreții o atmosferă mai apropiată
față de subalterni, atunci și între ei se destind relațiile.” (Paul Dumitru,
acționar și manager Muntenia TV)
Întrebați ce i-ar determina să-și dea demisia
de la actualul job, jurnaliștii au spus că ar opta pentru un loc de muncă mai
bun, care să îi provoace profesional, sau pentru un post mai bine plătit, iar
unii dintre ei au declarat că ar demisiona dacă li s-ar impune să facă ceva ce
contravine principiilor lor.
”Mi-aș da demisia dacă mi-ar zice să intru în partidul
care finanțează această televiziune sau dacă ar fi niște intruziuni foarte mari
în activitatea mea profesională.” (Angajat Muntenia
TV)
În ceea ce privește relațiile dintre cele două
redacții, acestea au fost prezentate ca fiind „amicale”, de colaborare. De
multe ori, jurnaliștii se ajută reciproc cu înregistrări de la evenimente și cu
diferite alte informații. Relaționarea cu jurnaliștii din presa centrală se
face în special pe considerente de prietenie, neexistând contracte formale de
colaborare între instituțiile de presă.
”Am văzut că televiziunile Muntenia și Valahia
au o relație foarte bună. Am văzut că, dacă nu participă unii la un eveniment
și participă ceilalți, își dau înregistrările, se ajută cu imagini.”
(Reprezentant PNL Giurgiu)
5. Soluții pentru un jurnalism de calitate
Dificultățile financiare și slaba profesionalizare
au vulnerabilizat televiziunile giurgiuvene. Pe o scală de la 1 la 10, cei intervievați au
evaluat că nivelul de pregătire al jurnaliștilor giurgiuveni este (în medie) de
nota 7. Majoritatea angajaților Valahia TV și Muntenia TV nu aveau studii de
Jurnalism, iar mulți dintre ei nu aveau deloc studii superioare, la data
realizării acestei documentări. Câțiva absolvenți de Jurnalism rămași în
Giurgiu lucrau în presa scrisă sau aveau colaborări cu televiziunile naționale,
iar unul dintre aceștia era purtătorul de cuvânt local al unui partid politic,
potrivit celor intervievați.
Cele mai frecvente soluții propuse de respondenți
pentru un jurnalism local de calitate au vizat o mai bună pregătire a
jurnaliștilor (mulți nu știau ce înseamnă „advertorial”), investirea în cursuri
cu specialiști în domeniu și schimburi de experiențe, finanțarea deplasărilor
pentru ziariști, o mai bună documentare a știrilor din teren și evitarea folosirii
conferințelor de presă ca principală sursă de informare.
Autosuficiența și lipsa de interes ale unora dintre jurnaliști
au fost indicate, la rândul lor, drept cauze ale degradării actului
jurnalistic.
”Toți tratează presa ca un loc de muncă, nu îi
interesează ce cheltuieli sunt. Ei vin ca la un loc de muncă, își fac partea
lor de lucru și gata. Poate nici nu e problema lor
să se ocupe de mai mult. Să facă materiale mai ample, să fie Jurnalul mai bun –
nu îi interesează. Asta ar fi o problemă a mea cu angajații. Ăsta e jobul, nu
putem să facem mai multe știri. Materialele de-abia
le facem. Eu aș vrea mai mult. Încerc să fac o echipă care să plece în județ.
Am cunoscut câțiva jurnaliști de la București. Erau croiți să facă treabă, să
cerceteze. (...) Un jurnalist de calitate ar trebui să aibă studii, să caute
tot timpul materiale, să lucreze într-un mod cât mai eficient. Niciodată să nu
se mulțumească și să zică: <<Am unu-două materiale, gata, mi-am făcut
treaba>>. Să caute tot timpul, să fie interesat 12 din 24 ce se întâmplă,
să fie activ. Asta e ce lipsește”. (Manager Valahia TV)
”Presa locală e într-o comunitate mică, e greu
să faci presă aici, se cam știe tot. E greu să aduci ceva nou și să fii și
inedit. Ar trebui ceva mai multă independență financiară și să renunțăm la
conferințele de presă. S-a neglijat teritoriul, jurnalistul s-a cantonat în
municipiu.” (Jurnalist Valahia TV)
”Jurnaliștii trebuie să se informeze cât mai
bine despre orice se întâmplă, să se raporteze la ceea ce află ca profesioniști,
nu ca simpli cetățeni.” (Reporter Valahia TV).
La Giurgiu, calitatea actului jurnalistic trece (și) prin
buzunar.
Multe dintre propunerile de soluții pentru un jurnalism de calitate indicate de
cei intervievați se referă la confortul material (creșterea salariilor) și la
dotările studiourilor. Totodată, respondenții au susținut în unanimitate că o finanțare predominantă din
mediul privat și salariile mai mari ar contribui decisiv la creșterea calității
prestației editoriale și jurnalistice a televiziunilor locale.
”Nu avem resurse să ne ducem pe teren, bani de
combustibil. Noi mergem la toate conferințele de presă, dar nimeni nu ne
înțelege că noi facem asta doar pur și simplu pentru informare. Avem niște
cheltuieli, dar nu ne susține nimeni, din păcate”. (Manager Valahia TV)
”Când presa va fi independentă, atunci va fi și
jurnalismul de calitate. Dar, în România, slabe speranțe. Independența asigură
și calitatea omului, în primul rând. Și, dacă omul e de calitate, respectă
niște principii morale, de bun-simț - se respectă pe el, și, atunci, și
publicul va fi respectat. Când vor fi independenți,
când nu vor mai depinde de diverse partide, atunci poate vom vorbi de profesia
de jurnaliști. Acum sunt niște angajați buni de
gură și care scriu frumos, ai unor partide sau ai unor oameni cu interese.”
(Angajat Muntenia TV)
”În primul rând, acționariatul majoritar al
societăților care dețin instituții de presă ar trebui să nu fie implicat
politic direct sau indirect, prin rude, cunoștințe sau alte forme de nepotism.
În general, multe posturi locale își trag finanțările din contracte de
publicitate și alte contracte încheiate cu Consiliul Județean, cu Primăria, cu
tot felul de alte organizații locale care țin oarecum de Primărie, iar fondurile se repartizează politic. Ar trebui ca posturile să se
autofinanțeze și să aibă publicitate din alte activități economice decât cele
ale acționariatului. Să aibă bani din afaceri private, care nu au legătură cu
statul, astfel încât să nu depindă de bugetul local, de contractele cu
Consiliul Județean ș.a.m.d. [Politicienii – n.r.], chiar dacă nu-ți spun
explicit să îi susții, asta este un fel de lege nescrisă.” (Reprezentant CNA
despre județul Girugiu)
Majoritatea celor intervievați la Giurgiu s-au
declarat împotriva unei legi a presei, pe motiv că ar afecta libertatea de
exprimare.
Cei care au pledat în favoarea unei legi au susținut că aceasta ar trebui
elaborată de breaslă, pentru o mai mare protecție a jurnaliștilor în fața
presiunilor și a agresiunilor.
”Legea presei nu e necesară, n-are rost.
Jurnaliștii știu ce-au de făcut, nu trebuie să-i învețe nimeni. Se elimină
singuri cei care mint, mai ales în comunitățile mici”. (Reporter local)
”Eu sunt pentru libertatea presei. O lege a
presei nu face altceva decât să îngrădească libertatea.” (Paul Dumitru, manager
și acționar Muntenia TV)
”Nu știu dacă o lege a presei este cea mai
stringentă problemă a societății românești în momentul de față. Nu cred că e
nevoie. Autoreglementarea cred că e mult mai importantă, pentru că, până la
urmă, dacă s-ar adopta un cod deontologic extrem de bine pus la punct de presă,
cred că ar fi mult mai bine decât să vină o normă propusă și susținută de
oameni politici în Parlament, care au propriile interese și care nu reprezintă
presa și interesele presei. Presa este o lume în mișcare, o lume dinamică, în
care ce era valabil acum șapte ani, opt ani, zece ani nu mai este absolut deloc
valabil. De aceea cred că legea presei, venită de la politicieni, ar fi mai
mult o intruziune decât o rezolvare a problemelor presei.” (Ionel Muscalu,
absolvent de Jurnalism, administrator public al Consiliului Județean Giurgiu și
purtător de cuvânt al PNL Giurgiu, la data documentării. Ulterior, politicianul
a devenit președintele organizației municipale PNL Giurgiu).
”Sunt pentru o lege a presei. Eu, venind
dintr-un partid care are două trusturi [centrale - n.r.] de presă împotrivă,
m-aș concentra pe obiectivitatea presei. În momentul în care nu prezinți corect
și obiectiv o știre, ar trebui să existe niște sancțiuni. Răspunderea
jurnalistului trebuie să existe. O lege a presei nu ar duce la îngrădirea
presei, ci la responsabilizarea presei. (...) Nu văd cum s-ar putea
autoreglementa, dacă jurnaliștii depind foarte mult de banii patronului.”
(Marin Anton, președintele PDL Giurgiu)
”În ceea ce privește protecția ziariștilor, e
nevoie de o reglementare. Sunt pentru o lege a presei care să fie inițiată de
profesioniști din presă.” (Jurnalist Valahia TV)
”Ar fi mai utilă o lege, pentru că ce s-a
întâmplat până acum arată că autoreglementarea nu funcționează”. (Reprezentant
CNA despre județul Girugiu)
O altă necesitate invocată pentru creșterea
calității presei din Giurgiu a fost aceea ca jurnaliștii să respecte codul deontologic și să
facă apel la clauza de conștiință pentru a se proteja de presiuni.
”Le interzic jurnaliștilor să ceară bani de la
surse. La nivelul orașului Giurgiu nu există cazuri de șantaj de presă, dar la
nivelul altor ziariști din presa centrală, dacă va uitați la averile lor, ale
celor care au funcții mari și care au intrat și în politică – să fim serioși!
Cum dracu a venit ala din Caracal și are acum Rolls-uri si yacht-uri? Sau Sorin Roșca Stănescu...” (Paul Dumitru, manager și
acționar Muntenia TV)
”Un jurnalist de calitate este un om care știe
să facă față presiunilor, care ține un echilibru între etica profesională și
presiunile exercitate asupra lui”. (Reporter Valahia TV)
În ceea ce privește existența unor coduri
deontologice ale redacțiilor, televiziunile au afișat pe site-uri adaptări ale
codului deontologic ARCA.
”Am adaptat după cel de la ARCA, să nu vină să
spună că e al lor și că trebuie să-l plătim. Am văzut în codul etic că sunt
noțiuni generale de jurnalism. Tot timpul se aplică. Scriem opiniile tuturor,
cităm”. (Reprezentant Valahia TV)
Cei mai mulți jurnaliști și-au manifestat
neîncrederea în a adera la un sindicat menit să le protejeze drepturile. S-au
întâlnit reacții de tipul: „Nu mai vreau, nu-mi trebuie. Nu mai am prea mare
încredere. Mișcarea sindicală din Romania este varză”, sau: „N-am nicio
așteptare, sunt dezamăgit de prestația sindicală din România, mai repede se
poate rezolva în instanță”. Au fost și intervievați care s-au declarat dispuși
să adere la un sindicat care să îi protejeze pe jurnaliști de imixtiunile
patronatului. Directorii televiziunilor nu au vrut să investească în aderarea
la o asociație patronală, considerând, conform spuselor acestora, că este o
cheltuială inutilă.
”Există Uniunea Ziariștilor Profesioniști,
care nu e un sindicat, dar are oarecum și atribuții sindicale, dar nu am
aderat, pentru că nu mi-a plăcut cum s-a încercat constituirea, cu lideri
impuși.” (Reporter Valahia TV)
”Nu am aderat la niciun sindicat, dar simt
nevoia. M-aș aștepta ca un sindicat să facă un pic curățenie în patronat, să
mai scăpăm de patroni de presă cu interese politice.” (Jurnalist Valahia TV)
”Am încercat [să ader la un sindicat – n.r.]. Nu mă
ajută nimeni să mă reprezinte. Doar așa, să cotizez lunar să țin sindicatul că
e și el sindicat, nu am niciun beneficiu. Am
încercat să mă duc la diverse, dar nu am găsit avantajele. Cu ce mă reprezintă
pe mine? Am auzit că e 100 de euro pe lună la ARCA,
dar n-am atâția bani.” (Manager Valahia TV)
Televiziunile „imobiliare” din Iași
1. Context
La jumătatea anului 2012161, în județul Iași
existau 20 de licențe de televiziune, dintre care
nouă licențe prin antenă terestră la nivelul municipiului Iași, 10 licențe
pentru televiziuni cu difuzare prin cablu și o licență prin satelit (ultima
aparținând studioului teritorial al televiziunii publice – TVR Iași). În
municipiul Iași, televiziunile private cu licență prin antenă terestră erau
Tele M Iași (operată prin Tele M SA), Iași TV Life (operată de societatea
comercială Iași TV Life SRL) și TV Bit (operată de Iași TV - Bit SRL), iar
restul licențelor aparțineau stațiilor locale ale unor televiziuni comerciale
naționale, și unor televiziuni din alte localități sau județe. Televiziunile
locale ieșene aveau distribuție pe aproape toate rețelele de cablu din județ,
însă niciuna nu emitea în sistem digital. În județul Iași operau 32 de companii
de cablu162, la data documentării,
principalii operatori fiind UPC și RCS & RDS, cu un număr relativ
echilibrat de abonați, urmați de NextGen, potrivit estimărilor CNA.
Cele mai importante televiziuni ieșene, Tele M și
Iași TV Life, sunt deținute de doi oameni de afaceri cu activități în domeniul
imobiliar.
Astfel, deţinătoarea licenţei audiovizuale a
televiziunii ieșene Tele M este Tele M SA163 (CUI: 1969117), deținută în proporție majoritară
de Moldova Universal SA164 (67.8225%) și Alimentara SA165 (32.1749%), companii al căror acționar principal
este dezvoltatorul imobiliar Dănuț Cătălin Prisecariu, rezident canadian,
absolvent de management, turism și comerț, fost membru PSD în perioada
2003-2006, potrivit declarațiilor sale.
În ceea ce privește televiziunile Iași TV Life și
TV BIT (cea de-a doua retransmite B1TV), acestea aparțin societăților Iași
TV-BIT SRL (CUI: 21374830) și Iași TV Life SRL
(CUI: 1969354), deținute de antreprenorul Bogdan Nicolai Cihodaru, de profesie
inginer mecanic auto (implicat în afaceri imobiliare, construcții, cadastru,
vânzări și turism, potrivit declarațiilor sale), și de soția acestuia, Gabriela
Cihodaru. Astfel, în cazul TV BIT, deținătoarea
licenței audiovizuale
este societatea comercială IAȘI
TV-BIT SRL, ai cărei asociați sunt: Cihodaru Nicolai Bogdan –
asociat principal – 99% și
Cihodaru Gabriela – 1%. La Iași TV Life, deținătoarea
licenței audiovizuale
este societatea comercială IAȘI
TV LIFE SRL, ai cărei
asociați sunt: Cihodaru
Gabriela – asociat principal – 85% și Cihodaru Nicolai Bogdan – 15%. Din
grupul media compus din Iași TV Life și TV BIT face parte și săptămânalul
regional 7 Est. În ceea ce privește TV BIT, această televiziune retrasmitea, la
data documentării, producții ale postului național B1 TV, însă reprezentanții
televiziunii au declarat că aveau în plan să o transforme în post de
divertisment cu programe proprii. Motivul amânării acestui demers a fost acela
că emisiunile de divertisment realizate pe plan local nu pot concura cu cele
naționale, care dispun de bugete de publicitate ce permit investiții
substanțiale în realizarea acestui tip de producții, conform respondenților.
Bugetele televiziunilor locale Tele M și Iași TV
Life pe anul 2011 au fost de aproximativ jumătate de milion de euro, respectiv de
170.000 de euro, potrivit patronatelor, care sunt, totodată, principalii finanțatori ai acestor instituții
media. De
asemenea, reprezentanții posturilor au declarat că niciuna din cele două televiziuni nu a înregistrat
profit în ultimii ani. Conform bilanțului
depus la Ministerul Finanțelor, în 2012 Tele M SA a avut o cifră de afaceri de
501.067 de lei și un număr de 30 de angajați. În
2012, cifra de afaceri netă a societății care deține televiziunea Iași TV Life
a fost de 0 lei și s-a înregistrat o pierdere netă de 626 lei, conform
bilanțului depus la Ministerul Finanțelor. BIT TV a
avut în 2012 o cifră de afaceri netă de 0 lei și o pierdere netă de 20.107 lei,
conform bilanțului depus la Ministerul Finanțelor.
Potrivit celor intervievați, cea mai mare problemă
a instituțiilor de presă ieșene este ponderea scăzută a finanțărilor din
publicitate, fapt care a determinat dependența televiziunilor de patronate și scăderea
investițiilor în jurnaliști și produse editoriale de calitate. Respondenții ieșeni au declarat
că publicitatea locală ar fi dificil de atras pentru că societățile comerciale
ar considera promovarea la televiziunile locale drept o cheltuială „inutilă” și
preferă să se îndrepte spre stațiile locale ale televiziunilor centrale, care
au audiență mai mare, dar și pentru că unii clienți de publicitate ar asocia
televiziunile locale cu proprietarii acestora și cu afacerile și interesele lor
colaterale, în care nu doresc să investească. Cei intervievați au precizat că situația economică la nivelul
județului Iași este marcată de criza financiară, care contribuie semnificativ la scăderea
investițiilor în publicitate. Bugetul municipiului Iași a scăzut treptat în
ultimii ani și a ajuns, de la 980 de milioane de lei în 2009, la 675 de
milioane de lei în 2012166. Respondenții au declarat că un aport semnificativ
la bugetul local îl aduc universitățile din Iași, care atrag anual peste
100.000 de studenți din țară, companiile private (străine) de IT și de
consultanță, precum și industria antibioticelor.
”Oamenii consideră publicitatea o cheltuială
și nu o investiție. După munca titanică pe care o depui să-i explici unei firme
de ce are nevoie de publicitate, se ajunge la sumele de bani și acolo se blochează
tot. Nu cred că este în zona Moldovei vreun post de televiziune care este pe
autogestiune financiară.” (Lia Anton, manager grup Iași TV Life – TV BIT – 7
Est)
Bugetele de publicitate sunt din ce în ce mai
greu de atras. (Emanuel Medvedev, manager Tele M)
”Problema cu care se confruntă televiziunile locale
este legată de finanțare, pentru că nu se pot susține din punct de vedere
economic din publicitate, oricât s-ar încerca, și atunci, cel puțin în zona
privată, depind
în totalitate de [finanțare de la – n.r.] patronat.” (Jurnalist Tele M)
Reprezentanții Iași TV Life și Tele M au declarat
că este acceptabilă practica publicării de advertoriale, atâta timp cât acestea
sunt semnalate corespunzător. Aceștia au precizat că nu au contracte de
publicitate cu autoritățile publice locale (managerul Iași TV Life a declarat
că excepție face săptămânalul regional 7 Est, care aparține aceluiași grup
media). Potrivit primarului municipiului, singura instituție de presă finanțată
de instituția pe care o reprezintă este ziarul Curierul de Iași, publicație
editată de Primărie care apare o dată pe săptămână pe suport de hârtie și este
actualizată zilnic online167. Primarul a mai declarat că există și contracte de
promovare din fonduri publice atribuite prin licitație instituțiilor media
locale care întrunesc condițiile legale.
Audiențele posturilor locale se bazează
preponderent pe estimări empirice și sondaje de opinie realizate de partidele
politice și de televiziuni, conform respondenților. Managerul Tele M a declarat
că televiziunea la care este angajat a încheiat un contract de publicitate cu
agenția de publicitate Goldbach Media și că Tele M are cea mai mare audiență la
nivel local, potrivit unui studiu Dedalus Millward Brown realizat în perioada
10 aprilie – 4 mai 2012. La polul opus, patronul Iași TV Life, vicepreședinte
al Patronatului Presei din România – RoMedia168, a declarat că măsurătorile de audiențe realizate
la nivel local plasează televiziunea sa în vârful audienței. Totodată, Bogdan
Cihodaru a pledat pentru „unificarea televiziunilor locale sub un brand
comun” – o formă de afiliere care să măsoare audiențele la nivel local și care
să atragă publicitate pentru aceste instituții media.
Din interviuri a reieșit că lipsa fondurilor, deficitul și
fluctuația de personal din redacții și numărul limitat de ore de emisie ale
televiziunilor ieșene contribuie deseori la suprapunerea rolurilor angajaților
din redacții și la imposibilitatea
realizării unor materiale de profunzime (reportaje, investigații).
De-a lungul timpului, în contextul în care soluțiile de business în media
au devenit unele de subzistență, numeroși jurnaliști ieșeni au ales să se
orienteze către presa centrală (mulți au precizat că televiziunile locale sunt
percepute ca „rampe de lansare” în presa centrală), ori s-au reprofilat și au pătruns în alte
domenii (PR, publicitate, administrație publică etc.).
Cât despre jurnaliștii angajați în
televiziunile locale, aceștia sunt în cea mai mare pondere plătiți pe contracte
de colaborare remunerate în jurul a 1.500 de lei și colaborează și cu alte
instituții de presă locale și centrale, sau cu edituri, instituții de cultură
și organizații nonguvernamentale. La data documentării, Tele M avea aproximativ
40 de angajați și colaboratori, iar Iași TV Life avea 20, potrivit
reprezentanților celor două instituții.
”Absolvenți de Jurnalism sau chiar studenți de
la Jurnalism [din Iași - n.r.] stau cam doi-trei ani în presa locală, după care
ori se lasă de meserie și se îndreaptă spre partea de comunicare, marketing
etc., ori se duc la București și încearcă să lucreze în presă acolo.” (Fostă
jurnalistă locală, actualmente reprezentantă a unei organizații
nonguvernamentale care face traininguri pentru jurnaliști)
”Principala problemă a jurnaliștilor e lipsa de
timp cauzată de constrângerile bugetare. Adică, nu ne putem permite să avem suficient de mulți
reporteri și suficient de buni.” (Producătoare emisiuni Tele M)
”Cantitatea de publicitate nu este suficientă
pentru a susține producția de emisiuni.” (Manager Iași TV Life)
Administrația publică locală și județeană
ieșeană este dominată de USL (alianța PSD-PNL).
2. Percepția asupra jurnalismului. Influențe
economice și politice
Intervievații ieșeni au indicat credibilitatea scăzută a
presei la nivel național drept una dintre principalele cauze ale declinului
(financiar al) organelor de presă. Decredibilizarea presei a fost pusă
deopotrivă pe seama presiunilor exercitate de patronate și de sfere de interese
locale economice și „transpartinice” (politicieni de la mai multe partide și
oameni de afaceri se grupează în funcție de obiective comune), cât și pe seama
înmulțirii unor practici lipsite de etică și profund nocive pentru imaginea
breslei, precum șantajul de presă și materialele făcute la comandă (una dintre cele mai prospere
publicații scrise și online din Iași este „consacrată”, potrivit
intervievaților, pentru astfel de practici și a pierdut mai multe procese din
acest motiv). De asemenea, autocenzura și servilismul unora
dintre jurnaliști au fost indicate drept cauze ale declinului moral al presei.
O parte a respondenților a declarat că, înainte de
accentuarea și generalizarea crizei financiare, mulți profesori de la
Facultatea de Jurnalism din Iași îi sfătuiau pe studenți să se îndrepte către
presa centrală. Motivele principale erau legate de faptul că, după spusele
unora dintre intervievați, exista o discrepanță mare între principiile jurnalismului și
compromisurile profesionale pe care erau obligați să le facă ziariștii în media
locale, pe fondul lipsei de resurse, iar alternativele de angajare în domeniu
pe plan local erau limitate. La data documentării, mulți dintre cei
intervievați au declarat că situația a devenit mai tensionată decât în perioada
2000-2004, când mass-media erau „măcinate de presiuni politice” și „conduse” în
foarte mare măsură de PSD, deoarece, între timp, numărul instituțiilor media a
scăzut, iar presa a fost pusă în slujba intereselor patronale
și s-a deprofesionalizat, astfel încât jurnaliștii profesioniști din televiziunile locale
au devenit excepții care confirmă regula.
În acest context, mulți dintre cei intervievați au
spus că patronatele
folosesc televiziunile ca „arme”/ „unelte” prin care să obțină avantaje
economice, să-și promoveze afacerile, să-și „regleze conturile” cu concurența
și să influențeze deciziile politicienilor din administrația locală.
În contrapondere, acționarii principali
ai televiziunilor Iași TV Life și Tele M au invocat motive personale pentru
investițiile în presă, care țin de „informarea corectă și echidistantă” a
publicului. Bogdan Cihodaru a relatat că a luat decizia de a deține un grup
media după ce un membru al familiei sale s-a operat – context în care, potrivit
spuselor sale, a realizat că anumite informații „importante” sunt greu
accesibile publicului. Pe de altă parte, Dănuț Prisecariu a declarat că a
devenit patron de presă pentru „a da ceva înapoi” mediului ieșean, care „i-a
permis să facă bani” să-și dezvolte afacerile.
”Unii dintre patroni își pun preventiv televiziunile
în slujba autorităților și a oamenilor politici. (...) Văd foarte mulți jurnaliști tineri care sunt
primii care cedează presiunilor, ba chiar o fac cu foarte mare bucurie. Cred că
este și o lipsă
de cultură jurnalistică și o lipsă de cultură politică, și demnitatea s-a refugiat
în presă în niște cotloane. (...) Având în vedere ultimii ani și toate
disponibilizările din presă, cred că după ’90 suntem în cea mai gravă situație
a presei, atâta vreme cât fluxurile economice, mai ales aici, la nivel local,
nu funcționează.” (Jurnalist Tele M)
”Cred că sunt cele mai dure constrângeri. Înainte erau mai multe
jurnale, te mai puteai mișca, dar acum nu ai unde să mergi, peste tot e greu.” (Jurnalist angajat la stația
locală a unei televiziuni centrale)
”Probabil că echidistanța postului ține de patronat.
Nu este neapărat voința noastră. (...) În momentul în care patronul vrea să
transforme instituția de presă într-o unealtă, o face, independent de dorința
jurnaliștilor sau a instituției în sine. (...) Dacă vrei să-l faci pe un jurnalist să tacă,
te iei de patron – nu-i accepți o autorizație sau îi trimiți de vreo două ori
un control fiscal. (...) Orice instituție de presă din Iași este instituția
unui patron, care are fie o culoare politică, fie interese financiare; și asta
se întâmplă nu numai la presa locală, ci este vorba și de presa națională.”
(Manager Iași TV Iași Life)
”Nu cunosc niciun individ care să dețină în
proprietate o instituție media locală sau regională și care să trăiască din
acest business. În Moldova, nu știu. Proprietarii media au alte afaceri, un
conglomerat, iar partea asta de media o folosesc ca instrument de luptă, nu ca
să informeze lumea. (...) Eu aveam următoarea tehnică până acum vreo
câțiva ani: pe studenții foarte răsăriți îi împingeam spre București. Până a
început nenorocirea și la București. Înainte era o mare socoteală să trimit
patru oameni la Evenimentul Zilei; acum e o mare rușine să-i trimit acolo, la
Dan Andronic, să-i instruiască el. Înainte era o mare chestie să trimiți pe
cineva la Cotidianul; acum e o rușine, e o fițuică. Și așa mai departe. N-a mai
rămas nimic de fapt nici din presa scrisă, nici din televiziune. Starea asta
n-a fost nici în 2004. Dependența economică și interesele patronatului au
început să dicteze de vreo trei sau patru ani politicile editoriale în mod
vizibil și să transforme în mercenari oameni care de regulă nu aveau stofa
asta. Toată
lumea zicea că mercenari sunt <<dinozaurii>> din presa comunistă.
Nu. Eu am stat de vorbă cu șefi de redacții care mi-au zis că mercenari sunt
cei tineri, care se duc, execută comanda întocmai și la timp.” (Profesor la Facultatea de
Jurnalism din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași)
”Sunt unii [oameni de afaceri – n.r.] care vor să
folosească presa. Și, pe termen scurt, poate câștigă, dar, pe termen
lung, pierd sigur. (...) Sunt oameni care au doar interese și încearcă să
folosească presiunea unui canal media, fie că-i televiziune, fie că-i ziar,
pentru a condiționa anumite structuri ca să obțină avantaje. Există și presa adevărată,
care se întreține din ceea ce se face în presă, fără să condiționeze
administrația publică locală. (...) Există un principiu în jurnalismul românesc
și, în special, în cel autohton, al nostru, al Iași-ului: <<nu lăsa adevărul să-ți omoare
știrea>>.
Treaba asta am înțeles-o până la un punct, dar confecționarea de știri în defavoarea adevărului mi se pare că este un lucru
rău. (...) Presa, cu cât este mai neutră, cu atât reușește efectiv să fie
credibilă.” (Gheorghe Nichita, PSD, primarul
Municipiului Iași)
”Dependența financiară îi face pe jurnaliști
să schimbe politica editorială în funcție de cel care plătește. (...) Totul pleacă
de la bani. Presa nu-i independentă, pentru că nu-i independentă financiar.
Aici este problema.” (Marius Spânu – la data documentării, președinte al
organizației municipale PDL Iași)
În anul 2012, Consiliul Național al
Audiovizualului a sancționat televiziunile locale Iași TV Life și Tele M cu
amenzi de 7.000 de lei, respectiv de 10.000 de lei, pentru maniera în care au
prezentat unele subiecte legate de viața politică locală.
Concret, în luna martie, CNA a amendat Tele M cu 10.000
de lei
pentru trei emisiuni (din lunile ianuarie și februarie) în cadrul cărora s-ar
fi adus acuzații fără probe, de natură a-i prejudicia imaginea primarului
Gheorghe Nichita, fără a se fi cerut și punctul de vedere al celui vizat în
legătură cu faptele imputate169, potrivit Consiliului. Ulterior, reprezentanții
Tele M au contestat sancțiunea, invocând invitații repetate pe care i le-ar fi
adresat primarului de a veni în platourile televiziunii, dar CNA a respins
cererea acestora de a micșora amenda.
”Uitați-vă la nivel național cât de futilă este o
amendă de 100 de milioane, când miza ta este, în unele cazuri, o afacere de
milioane de euro. (...) O să zâmbiți, dar, la nivel local, o amendă CNA îți
poate închide business-ul. (...) Vi se pare normal ca CNA să judece
[sancționeze – n.r.] cu aceeași valoare financiară o televiziune locală al
cărei buget este infim față de cel al postului Antena 3, să spunem? Mi se pare o formă de
discriminare. (...) Eu aș vrea să existe un cod etic al CNA.” (Jurnalist Tele
M)
În iunie 2012, CNA a sancționat Iași TV Life cu o amendă în
valoare de 7.000 de lei pentru difuzarea unei emisiuni cu caracter
electoral după încetarea campaniei electorale locale și pentru nerespectarea obligației
legale de a asigura desfășurarea unei campanii electorale echitabile,
echilibrate și corecte pentru toți competitorii170. Potrivit CNA, în data de 7 iunie 2012, Iași TV
Life a difuzat o emisiune cu politicianul (PSD) Sorin Iacoban, candidat la
Consiliul Local Iași pentru alegerile ce urmau să se desfășoare pe 10 iunie.
Formatul televiziunii, care constă în reluarea „în buclă”, din oră în oră, a
informațiilor difuzate, a permis ca emisiunea respectivă să fie prezentată de
mai multe ori, până a doua zi, 8 iunie – dată la care, conform legii,
televiziunile nu mai aveau voie să difuzeze materiale referitoare la candidații
de la alegerile locale. Deși reprezentanții televiziunii nu au încadrat
emisiunea respectivă ca având caracter electoral, CNA a constatat contrariul,
prin faptul că invitatul, deși nu vorbea despre alegeri, era unul dintre
candidați.
Totodată, monitorizările CNA au relevat că Iași TV Life a
săvârșit un „dezechilibru semnificativ” în reflectarea candidaților la
alegerile locale, pe toată durata campaniei electorale. Consiliul a constatat că,
per ansamblu, reprezentanţii USL au beneficiat de un număr de 102 apariţii cu o
durată totală de 35 de ore, competitorul PSR a beneficiat de 53 de apariţii cu
o durată de 18 ore, reprezentanții PDL au beneficiat de 49 de apariții cu o
durată totală de 49 de ore, competitorul electoral PP-DD a beneficiat de 74 de
apariţii cu o durată de 25 de ore şi 7 minute, în timp ce la polul opus s-au
aflat competitorii PV şi UPSC cu 8, respectiv 10 apariţii, cu o durată de
aproximativ 3 ore171. Prin urmare, informațiile difuzate de Iași TV Life pe durata
campaniei electorale au favorizat net USL, alianță politică dominantă în administrația
locală ieșeană (atât înainte de alegeri, cât și ulterior).
Reprezentanții televiziunii au contestat sancțiunea
și au declarat pentru autorii acestui studiu că au colaborat în campanie cu
„absolut toate partidele politice”, dar că dezechilibrul era inevitabil, în
condițiile în care, potrivit spuselor acestora, USL ar fi realizat cele mai
multe subiecte de presă. Cei intervievați au declarat că dezechilibrele în emisiunile
de dezbatere au printre cauze și refuzul unor politicieni de a participa la
discuții față-în-față cu adversarii politici. Mai mult, managerul Iași TV Life și redactorul
șef au declarat că în Iași se știa din sondaje cine va ieși primar, „pentru că
societatea alt concurent nu vedea”172, fapt care ar fi determinat mediul politic să nu
investească foarte mult în campanie.
”Partidul pierzător nu investea foarte mult efort,
pentru că știa că oricum nu are foarte mare succes, iar cel câștigător zicea că
o să iasă și nu merita să investească foarte mult efort. (...)
Dacă alte partide nu au produs știri, este greu să echilibrezi cantitatea de
știri.” (Manager Iași TV Life)
”Nu puteai să îngrădești dreptul la campanie al
unora pentru că ceilalți nu voiau să-și facă.” (Redactor-șef
Iași TV Life)
Majoritatea celor intervievați au declarat că
politica editorială a televiziunilor locale ieșene depinde în mare măsură de
relația patronatelor acestora cu mediul politic local și, în special, cu
politicienii din partidele care domină administrația publică locală (PSD, PNL).
Angajații Iași TV Life și Tele M au declarat însă că încearcă să fie
echilibrați și echidistanți, pentru a-și păstra credibilitatea. Totuși, unii
jurnaliști au declarat că sunt companii care evită să cumpere publicitate la
televiziunile unde lucrează, pentru a nu fi asociate cu interesele patronale
ale acestora, sau că sunt reprezentanți ai unor instituții care refuză să ofere
informații invocând același motiv. În ce privește abordarea subiectelor care
țin de viața politică locală, jurnaliștii Tele M au declarat că sunt critici la
adresa puterii, în timp ce jurnaliștii Iași TV Life au declarat că preferă o
abordare neutră a subiectelor politice. Unii dintre reprezentanții Iași TV Life
au criticat opțiunea televiziunii concurente de a avea permanent o poziție
critică în relație cu politicienii de la conducere și au pus această abordare
pe seama intereselor economice ale patronatului Tele M. Pe de altă parte,
reprezentanții Tele M au susținut că postul concurent sprijină politicienii și
oamenii de afaceri apropiați patronatului Iași TV Life.
Reprezentanții Iași TV Life au declarat că modelul de jurnalism adoptat de
televiziune este bazat pe un format austriac, conform căruia știrile și
dezbaterile sunt reluate „în buclă” pe parcursul întregii zile, astfel încât
telespectatorii pot urmări toate informațiile difuzate, la ore diferite.
Potrivit patronatului postului, acest model a fost preluat după ce mai mulți
jurnaliști Iași TV Life au făcut schimburi de experiență la televiziuni din
Germania și Austria.
Angajații Iași TV Life au declarat că încearcă
să aibă o relație „bună” și „echidistantă” cu întreg spectrul politic și cu
mediul de afaceri local și că, din acest motiv, nu au întâmpinat recent
presiuni din partea sferei politice sau economice. Potrivit acestora, unii
politicieni sau oameni de afaceri ar fi încercat în trecut să facă presiuni
asupra patronatului Iași TV Life pentru influențarea agendei editoriale, dar
patronatul nu a cedat acestor presiuni și nu a intervenit în activitatea
jurnaliștilor.
”În Iași, presiunile politice sunt destul de
scăzute. Noi, ca post de televiziune, am intrat în campanie și am mers cu toate
partidele, nu am avut parti-pris-uri. I-am invitat pe toți, s-au declarat chiar
mulțumiți. Cam toți au venit.” (Redactor-șef Iași TV Life)
”N-am credibilitate dacă susțin un politician
anume. În campania asta eu m-am dus și am luat bani pe contracte de la toți
politicienii. De ce? Pentru că avem credibilitate. Concurența, care a dat într-o singură direcție patru ani de zile, n-a luat bani
nici de la ăia, nici de la ăia.” (Proprietar Iași TV Life)
Potrivit
unora dintre angajații Iași TV Life, patronatul nu se implică în probleme
editoriale, iar deciziile asupra materialelor sunt luate de redactorul șef,
uneori împreună cu managementul postului. Jurnaliștii Iași TV Life au precizat
că nu s-au ferit să abordeze subiecte „sensibile” pentru politicienii sau
oamenii de afaceri locali, atunci când acestea erau de interes public, întrucât
o astfel de abordare ar fi distrus credibilitatea lor și a postului. Pe de altă
parte, patronatul și managementul Iași TV Life au declarat că au fost situații
în care s-a evitat abordarea unor subiecte cu impact negativ asupra unor
politicieni sau oameni de afaceri locali. Bogdan Cihodaru, proprietarul Iași TV Life, a
declarat că televiziunea sa nu a difuzat niciodată materiale critice la adresa
clienților săi de publicitate, pentru a nu afecta relația comercială cu
aceștia. Totodată,
managerul Iași TV Life a declarat că în presa locală ieșeană nu există
agresiuni la adresa jurnaliștilor și „nu se discută subiecte de milioane ca să
fie nevoie de tăcerea unui jurnalist sau să îți fie frică că ai spus ceva”.
Primarul orașului a declarat că Iași TV Life
are o relație „civilizată” cu mediul politic ieșean.
”Am preferat în timpul campaniei electorale să nu
dăm în nimeni. (...) Atunci când lovești în unul, ar trebui să lovești în toți.
Pentru că, în caz contrar, îți urci puterea în cap. Și e bine totuși să fii prieten
cu cei care sunt la putere. Nu-i bine, atunci când ești atât de mic, să fii împotriva
lor.”
(Manager Iași TV Life)
”Nu au fost oprite materiale de la publicare
de către patronat. Se fac uneori presiuni de către cei care urmează să apară
(...). De obicei sună la patronat, patronatul ne spune nouă și noi zicem da,
ok, lasă că dăm mai tare, pentru obrăznicia asta. Deci chiar și cu intervenții,
materialul apare.” (Jurnalist Iași TV Life)
”S-ar putea ca banii pe care-i primești pentru
publicitate să nu fie suficienți pentru a suporta critica telespectatorilor. Sunt unele materiale de un impact
atât de mare pentru Iași, încât nu știu câți bani ar trebui să-mi dea cineva,
ca să refuz aceste materiale. (...) Nu poți să iei bani de la un client pentru
publicitate și, în momentul în care vine publicitatea lui, să bagi niște știri
absolut negative. Nu există, pentru că pierzi contractul. Când sunt informații
grele, treci peste contract și le publici. Când sunt informații de scandal, din
astea lejere, prefer să mă abțin. Nu sunt nici pro, nici contra, dar mă abțin.
Și-au fost mai multe situații când am preferat să mă abțin, pentru că mă băgam
într-o troacă de porci fără să am de ce.” (Reprezentant Iași TV Life)
Din documentarea realizată a reieșit că Tele M este o televiziune
autodeclarată și percepută din exterior ca fiind „critică la adresa puterii
locale”. Din declarațiile unora dintre respondenți, faptul că televiziunea prezintă frecvent
materiale despre cum sunt administrați banii publici în Iași și despre
derapajele unor politicieni locali de la vârf a atras încrederea unei părți a publicului în Tele
M. Potrivit altora dintre cei intervievați, poziția critică asumată a postului Tele M în
relație cu administrația publică locală – coroborată cu conflictul „de
notorietate” dintre proprietarul Tele M și primarul din Iași și cu faptul că
multe dintre investigațiile postului vizează subiecte legate de interesele
economice ale patronatului – ar afecta credibilitatea televiziunii și ar pune
sub semnul îndoielii independența editorială a unora dintre jurnaliști.
”Noi avem un
discurs constant împotriva unora dintre acțiunile primarului Gheorghe Nichita
pe care le considerăm nocive pentru oraș. Ne-am păstrat acest discurs constant
de circa opt ani. Adică, nu fluctuăm în funcție de eventualele contracte pe
care le-am avea cu municipalitatea sau cu alți oameni de afaceri din anturajul
primarului. (...) Personal am tendința aceasta de a fi un spin în coasta
puterii. Și probabil că, indiferent cine ar fi acolo, că s-ar numi PDL sau PSD,
analiza
obiectivă asupra gesturilor puterii ar trebui să fie o prioritate.” (Jurnalist Tele M)
Angajații televiziunii intervievați în cadrul
acestui studiu au declarat în unanimitate că este opțiunea lor profesională să
critice administrația publică și că patronul Dănuț Prisecariu nu le impune și
nu le oprește de la difuzare materiale sau subiecte, din rațiuni politice sau
economice. Pe de altă parte, foști angajați ai postului au denunțat presiuni
din partea patronatului și ingerințe în politica editorială, precum și
nerespectarea drepturilor angajaților. Omul de afaceri Prisecariu a negat
aceste acuzații, pe care le-a etichetat ca fiind „povești”, „minciuni”,
„lipsite de probe”. Primarul Gheorghe Nichita a sprijinit acuzele la adresa
patronului Prisecariu și a declarat că foști jurnaliști de la Tele M i s-ar fi
plâns că se făceau presiuni asupra lor și ar fi plecat de la Tele M pentru că
„nu mai puteau suporta”. Totodată, primarul a declarat că unii dintre foștii
jurnaliști ai televiziunii, la emisiunile cărora ar fi participat în trecut,
s-ar fi alăturat între timp echipei sale de campanie.
„Până la urmă, eu îi știu foarte bine pe colegii mei și nu se
poate pune problema de presiune asupra lor. Oamenii s-au dus într-o anumită
măsură la TeleM și pentru că întâmplător împărtășesc opinia patronatului. Adică
nu vine nimeni să le spună că de azi [trebuie – n.r.] să nu-ți mai placă
Nichita sau să fii critic la adresa primarului. Practic aici s-a ajuns în presa
românească: ai o anumită convingere, te duci la un ziar sau la o televiziune
unde ești liber să o exprimi.” (Jurnalist Tele M)
”Nu este un militantism impus printr-o constrângere
politică sau economică asupra jurnaliștilor. Dacă eu am o anumită opinie, ceva
e greșit și spun că lucrul ăsta e greșit, pot fi considerată cumva militantă,
dar asta nu înseamnă că o fac pentru interese, ci pentru că așa cred. (...)
Foarte sincer, dacă asupra mea s-ar face presiuni, eu aș pleca în
secunda doi, n-am niciun fel de reținere.” (Realizatoare de emisiuni Tele M)
”În primul rând, în clipa în care aș ști că am
dreptate în ceea ce spun și mi s-ar oferi argumente subiective pentru a renunța
la sentimentul de dreptate pe care-l am, aș pleca. În al doilea rând, în
momentul în care oamenii care se află în subordinea mea ar fi tratați într-un
fel care ar contraveni principiilor mele, aș pleca. Și, în al treilea rând, în
momentul în care aș simți că devin o marionetă în mâna cuiva, indiferent dacă
vorbim de redactor-șef, de patron, de cine-știe-ce partid politic, aș avea
decența și aș pleca. (...) Dacă fiecare jurnalist ar avea unde să plece,
credeți-mă că presa ar arăta altfel. Însă constrângerile de natură materială fac din
jurnalist, adeseori, un instrument în mâna cuiva.” (Producător Tele M)
”Am plecat de la TeleM deoarece acolo
chiar erau presiuni din partea patronatului.” (Fost jurnalist Tele M)
”Comanda o făcea direct patronul, dar nu
vorbea cu mine, vorbea cu directoarea de atunci.” (Alt fost jurnalist Tele M)
”Jurnaliști cu care am avut în decursul
anilor emisiuni nu mai sunt la Tele M de ani de zile. Unii dintre ei lucrează
în campanie pentru mine.” (Gheorghe Nichita, PSD, primarul Municipiului Iași)
În ceea ce privește relația patronului Tele M
cu primarul orașului și felul în care se răsfrânge aceasta asupra
(materialelor) televiziunii, primarul a acuzat că omul de afaceri Dănuț
Prisecariu folosește televiziunea ca instrument de șantaj, iar proprietarul
Tele M a declarat că primarul încearcă să „preia frâiele” televiziunii.
Dănuț Prisecariu, patronul Tele M, fost membru PSD
în perioada 2003-2006, a declarat că în trecut a avut o relație „foarte amiabilă”
cu actualul primar al Iașiului, Gheorghe Nichita (PSD). Prisecariu a mai afirmat că
l-ar fi sprijinit pe Gheorghe Nichita, prin intermediul televiziunii sale, să
obțină funcția de edil, în anul 2004, cu prețul unor derapaje (”Este singurul derapaj pe
care mi-l asum”, a declarat proprietarul Tele M).
”În 2004 erau presiuni din partea patronatului
și le-am evitat plecând. (...) Atunci, postul Tele M era practic o platformă a
lui Gheorghe Nichita și a PSD-ului.” (Fost jurnalist Tele M)
Potrivit lui Dănuț Prisecariu, relațiile lui și ale
televiziunii sale cu Gheorghe Nichita s-au deteriorat după ce Nichita a ajuns primar și ar
fi încercat să „controleze” Tele M și să dicteze politica editorială a postului.
Prisecariu a declarat că primarul Nichita i-ar
fi propus, prin interpuși, să blocheze apariția materialelor critice realizate
de Tele M la adresa edilului, a apropiaților și a colaboratorilor din sfera sa
de influență, în schimbul facilitării obținerii unor autorizații necesare
pentru activitățile economice ale patronului Tele M. Prisecariu a catalogat
această propunere drept „șantaj” și a relatat că, după ce a refuzat-o, ar fi
început „abuzurile” administrației publice locale și a instituțiilor cu
atribuții de control (”dirijate politic”, conform patronului Tele M) în relație
cu televiziunea și cu afacerile desfășurate de companiile sale pe plan local.
Ca atare, potrivit declarațiilor patronului Tele M, primarul și apropiați ai
acestuia ar fi început să-i saboteze afacerile, i-ar fi cerut să se retragă de
la anumite licitații publice, i-ar fi anulat „pe nedrept” unele autorizații, ar
fi făcut presiuni asupra unor agenți economici să-și retragă publicitatea de la
Tele M și ar fi instrumentat anchetarea sa penală de către magistrați corupți
sau vulnerabili la presiuni pentru fapte pe care nu le-ar fi săvârșit (evaziune
fiscală, deturnare de fonduri).
O parte dintre angajații Tele M au susținut, la
rândul lor (atât în cadrul interviurilor realizate de autorii acestui studiu,
cât și în luările de poziție ale televiziunii și sesizările adresate
organizațiilor de media și unor politicieni de la conducerea țării173), că administrația
publică ar fi făcut presiuni în mai multe situații în care televiziunea a
difuzat materiale critice la adresa edililor ieșeni. În fapt, reprezentanții
Tele M au precizat că Primăria Municipiului Iași ar fi încercat în anul 2004 și
în anul 2013 să „pună presiune asupra patronatului postului Tele M, încercând
să descurajeze jurnaliștii” prin adoptarea unor măsuri care blocau accesul în
parcarea Hotelului Traian, deținut de Dănuț Prisecariu, proprietarul Tele M.
Jurnaliștii au susținut că, în 2004, Primăria ar fi blocat accesul în parcarea
hotelului după ce televiziunea ar fi dezvăluit „maniera ilegală” în care
consilierii locali au votat proiectul Madison, redenumit ulterior Palas.
Atunci, potrivit reprezentanților televiziunii, Consiliul Concurenței a pus în
vedere Prefecturii Iași să anuleze decizia Primăriei de a bloca accesul în
parcarea hotelului Traian.
În martie 2013, Tele M a semnalat că autoritățile
au blocat din nou accesul în parcarea hotelului deținut de proprietarul
postului, invocând lucrări de amenajare, la scurt timp după difuzarea unor
materiale critice la adresa viceprimarului (PSD) Mihai Chirica. Contactat (în
martie 2013) pentru a-și exprima punctul de vedere, viceprimarul Mihai Chirica
a negat că măsurile luate de Primăria Iași ar fi constituit vreodată o
„vendetă” la adresa Tele M. „La Hotel Traian nu există parcare. Este haos acolo,
lumea își parchează mașinile pe scări și pe esplanada pietonală. Nu a fost o
reacție abuzivă, venită peste noapte, și nu este cazul să amestecăm lucrurile.
Hotelul Traian nu dispune de parcare proprie, ci folosește abuziv, de ani de
zile, domeniul public”, a mai spus viceprimarul Chirica. Viceprimarul a
menționat că îi consideră pe jurnaliștii Tele M niște profesioniști, dar că
printre ei ar fi și „uscături”, și că proprietarul hotelului încearcă să se
folosească de televiziune, în loc să găsească o soluție pentru problema
parcării. Mihai Chirica a catalogat drept „tendențioasă și părtinitoare”
întrebarea autorilor prezentului raport: „De ce administrația publică a luat
măsuri abia acum, când Tele M a difuzat informații
critice la adresa dumneavoastră, dacă spuneți că problema parcării s-a
perpetuat timp de mai mulți ani?”.
”O anumită parte a presei pune presiune pe
demnitarii acestui stat”. (Mihai Chirica, PSD, viceprimar Iași)
Intervievat (în luna iulie 2012) în cadrul acestui
studiu, primarul Gheorghe Nichita (aflat la cel de-al treilea mandat) a respins
acuzațiile proprietarului Tele M și a spus că este un susținător al
„investitorilor onești” din Iași. Primarul a declarat că, până în 2004,
perioadă în care a fost director la Regia de Apă și Canal din Iași (instituție
care avea publicitate la Tele M174), a avut o relație „apropiată”, „de comunicare” și
colaborare „reciproc avantajoasă” cu proprietarul Tele M. Nichita a precizat că
relațiile au devenit „încordate” de când a devenit primar, pentru că
proprietarul Tele M ar fi transformat televiziunea într-un instrument de
„șantaj” și ar fi încercat să obțină anumite avantaje economice „necuvenite” de
la administrația locală. Potrivit primarului, Tele M și o publicație locală
online din Iași i-ar fi „urmărit” și „hărțuit” familia și ar fi lansat acuzații
fără probe la adresa lui și a membrilor familiei sale.
”Nu mi se pare corect ca tu să fii patron de post
de televiziune, să ai o groază de dosare penale și să faci pe lupul moralist
într-un oraș și să blochezi investitorii, să condiționezi administrația
publică, să-ți pui consilieri pe ici, pe colo, că poate reușești în felul ăsta
să obții autorizații. (...) Nu poți intra în biroul primarului să-l
condiționezi. Vii cu proiecte, dar nu vii cu presiunea că, dacă nu găsește
soluții imediat, începi să-l bălăcărești [la televiziune – n.r.]. (...) „Acum
un an și ceva prezentau știrile când își făcea câinele meu nevoile în fața
casei, comentau în direct. Cei de la Bună Ziua Iași
și cei de la TeleM stăteau după mine. Unde ies, unde intru, unde intră
nevastă-mea, ce cumpără din magazin. Unde intră fiică-mea. (...) Nu poți să
intri cu ciubota în viața unei familii. Sunt eu
primarul, politicianul, da, eu sunt responsabil, dar lăsați-mi familia în pace.
Soția mea nu face politică. Nu beneficiază de funcții administrative. Nu a vrut
să fie niciodată directoare, nici măcar director adjunct, nimic. Vrea să se
ocupe de creșterea copiilor și-a familiei. Lăsați-mi soacra în pace! Lăsați-mi
până și câinele în pace, că-i câinele meu, are și el dreptul la intimitate.”
(Gheorghe Nichita, PSD, primarul Municipiului Iași)
Primarul din Iași este cunoscut și pentru faptul
că, din fondul pentru Sărbătorile Iașului, a acordat câte 150 de lei în plic
reprezentanților mass-media care au acceptat această formă de plată. Mai mulți
reprezentanți ai presei (organizații de media, jurnaliști) au criticat această
măsură și au invocat codurile deontologice care le interzic ziariștilor să
accepte cadouri în bani sau alte favoruri materiale care pot fi interpretate că
influențează actul jurnalistic175. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași a negat că
această practică ar fi o formă de mită, spunând că banii constituiau un „buget
de criză” destinat tuturor jurnaliștilor ieșeni176.
Intervievați în cadrul prezentului studiu,
patronii televiziunilor Tele M și Iași TV Life au avut poziții opuse cu privire
la eveniment. Astfel, patronul Iași TV Life a declarat că această remunerație
este acceptabilă, atâta timp cât se acordă fără discriminare tuturor
jurnaliștilor, și că n-ar avea nimic împotrivă să existe bugete speciale,
acordate tuturor jurnaliștilor locali, în funcție de audiențe. Pe de altă
parte, patronul Tele M a declarat că le-a interzis jurnaliștilor să primească
banii și că le-a cerut, în caz contrar, să se „transfere” la alte organe de
presă.
De asemenea, primarul Gheorghe Nichita a afirmat că
„mărul
discordiei” între proprietarul Tele M și Primăria Iași ar fi fost aprobarea
„proiectului de amenajare urbanistică Palas care îmbină partea de loisir și partea de afaceri”177. Potrivit primarului, ansamblul Palas, dezvoltat
de omul de afaceri Iulian Dascălu, prin compania Iulius Group, ar fi fost
aprobat de Consiliul Local Iași într-o zonă care prezenta interes și pentru
dezvoltatorul imobiliar Dănuț Prisecariu.
Legalitatea parteneriatului public-privat
dintre Consiliul Local Iași și compania Iulius Group a fost contestată în
instanță de două societăți comerciale ale patronului Tele M. Totodată,
televiziunea omului de afaceri Dănuț Prisecariu a prezentat o serie de
investigații care susțineau ilegalitatea proiectului. Mai mult, patronul Tele M
a declarat că ansamblul Palas ar fi avut publicitate la televiziunea sa și că
omul de afaceri Iulian Dascălu ar fi anulat contractul de promovare, după
prezentarea unor informații critice la adresa proiectului, invocând în instanță
nerespectarea condițiilor de publicitate din contract.
Omul de afaceri Iulian Dascălu, aflat pe locul 40
în topul celor mai bogați români, cu o avere estimată la aproximativ 100 de
milioane de euro, este cel mai mare proprietar de mall-uri din România (cu
patru centre comerciale, în Iași, Suceava, Cluj și Timișoara) și are „cel mai
scump proiect imobiliar dezvoltat de un român” – Palas Iași – o investiție de
circa 265 de milioane de euro178, potrivit revistei Forbes.
În noiembrie 2010, după patru ani de procese,
Curtea de Apel Oradea a anulat prin sentință irevocabilă179 decizia Consiliului Local Iași care dispunea
trecerea unui teren din proprietatea publică a municipalității în domeniu
privat (este vorba de terenul pe care a fost construit ansamblul Palas, denumit
inițial Madison). Decizia Curții de Apel Oradea a venit ca urmare a unui recurs
declarat în contencios administrativ de SC Alimentara SA și SC Turism Moldova
SA (companii deținute în proporție majoritară de Dănuț Prisecariu, proprietarul
Tele M) împotriva Consiliului Local al Municipiului Iași și împotriva SC Iulius
Group SRL (companie deținută de Iulian Dascălu).
Instanța a stabilit „încălcarea prevederilor
legale imperative care reglementează regimul juridic al proprietăţii publice”
și „nelegalitatea deciziei de trecere a terenului din proprietatea publică în
proprietatea privată a municipiului”, întrucât zona amplasării complexului
Palas (lângă Palatul Culturii din Iași) ar fi fost de utilitate publică.
Totodată, potrivit magistraților, pe terenul respectiv erau situate și
monumente istorice din proprietatea publică.
Motivația instanței a precizat și că „trecerea
în proprietatea privată a fost făcută doar pentru a se eluda dispoziţiile
imperative care reglementează regimul proprietăţii publice şi [pentru – n.r.] a
se putea încheia contractul de asociere cu un anumit investitor privat”.
Astfel, în motivație se arată că Iulius Group SRL își depusese oferta înainte
ca intenția Consiliului Local Iași de a iniția un parteneriat în domeniul
concesiunii de lucrări utilitare să fie făcută publică. Curtea de Apel Oradea a
constatat că societățile patronului Tele M „au depus mai multe scrisori de
intenție prin care au solicitat concesionarea sau depunerea unei oferte
concrete în situaţia încheierii unui parteneriat public-privat”. „Chiar dacă,
formal, şi aceste oferte au fost supuse la vot, intenţia Consiliului Local de a
încheia un anumit tip de contract cu un anumit investitor privat era deja
evidentă” și „s-au schiţat în linii mari condiţiile în care se va încheia
contractul de asociere cu S.C. Iulius Group S.R.L” – se mai arată în motivația
instanței. Mai mult, instanța a arătat că „intenţia Consiliului Local Iaşi de a
da doar o aparenţă de legalitate” cedării terenului „rezidă şi din aceea că
informarea cetăţenilor prin publicarea intenţiei despre adoptarea hotărârii s-a
realizat doar cu 5 zile înaintea adoptării acesteia, în perioada Crăciunului”
și a precizat că „importanţa problemelor discutate (...) ar fi impus acordarea
unei perioade mai îndelungate de dezbatere publică, prin informarea din timp a
cetăţenilor asupra acestor probleme de interes public”.
Consiliul Local Iași și Iulius Group au cerut
revizuirea deciziei Curții de Apel Oradea, iar primarul Gheorghe Nichita, care
a susținut în mai multe rânduri că proiectul Palas a fost realizat „în
beneficiul comunității locale”180 (inclusiv în interviul acordat în cadrul acestei
documentări), a declarat că „două judecătoare au dat o decizie nelegală,
superficială și bazată pe interpretări tendențioase”. „Practic, cele două
judecătoare au luat mot-à-mot ceea ce a susținut reclamantul, fără a avea o
opinie”181, a spus primarul Gheorghe
Nichita. În aprilie 2012, Curtea de Apel București a respins revizuirea
deciziei Curții de Apel Oradea și a întărit sentința care contesta legalitatea
dezvoltării proiectului Palas. Reacția reprezentanților Iulius Group a fost că
„Decizia Curţii de Apel Bucureşti de respingere a unei părţi din motivele de
revizuire formulate de către Consiliul Local Iaşi şi Iulius Group, chiar dacă
nu modifică situaţia creată prin decizia Curţii de Apel Oradea, rămâne fără
niciun impact asupra finalizării ansamblului Palas, deoarece contractul de
asociere în participaţiune dintre Consiliul Local Iaşi şi Iulius Group rămâne
în vigoare. În continuare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României
judecă cererea de revizuire formulată de Consiliul Local Iaşi şi Iulius Group,
bazată pe motivele de competenţa sa”182. Deși existau două sentințe definitive și
irevocabile care susțineau ilegalitatea proiectului, ansamblul Palas a fost
inaugurat, în luna mai 2012, în prezența premierului Victor Ponta (PSD). În octombrie 2012, Înalta
Curte de Casație și Justiție a admis cererea de revizuire formulată de
Consiliul Local Iași și de Iulius Grup și a anulat decizia Curții de Apel
Oradea, stabilind astfel legalitatea proiectului Palas183.
Cu foarte puține excepții, respondenții ieșeni au
declarat că mediul de afaceri local este în strânse legături cu
sfera politică și că aceste relații se propagă în anumite
situații la nivel regional sau chiar național. Mai mult, intervievații au
declarat că se produc ingerințe, condiționări reciproce și suprapuneri între
rolurile de politicieni și oameni de afaceri.
”Sunt oameni de afaceri care au trimis oameni
din firma lor la toate partidele și i-au sprijinit să ajungă la niveluri destul
de importante de decizie.” (Marius Spânu - la data documentării, președinte al
organizației municipale PDL Iași)
”Unii oameni de afaceri din Iași au gândit la
un moment dat că pot să controleze politicul și-au încercat să-și aducă oameni
apropiați din firmele lor în [mediul – n.r.] politic. Unii au reușit, alții
nu.” (Gheorghe Nichita, PSD, primarul municipiului Iași)
”În Iași, economia fără politică nu se face.
Cred că așa este peste tot. Nu poți obține autorizație, nu poți desfășura o
activitate fără a avea tangențe sau o prietenie deosebită cu sfera politică.”
(Manager Iași TV Life)
”E foarte greu, în ziua de azi, să distingi
economicul de politic. În fiecare zonă economică se află un centru de influență
politică. (...) Mai nou, dacă politicienii n-au în spate și niște afaceri, nu
se simt oameni împliniți.” (Producător Tele M)
”Mediul de afaceri este indiscutabil strâns
legat de cel politic.” (Jurnalist angajat la stația locală a unei televiziuni
centrale)
3. Relația în redacție
Jurnaliștii au descris relațiile din redacție
ca fiind: „prietenoase”, „colegiale”, „bazate pe respect reciproc”, „de
profesionalism”. Unii dintre respondenți au declarat că resimt necesitatea
organizării unor teambuilding-uri, întrucât, fiind puțini angajați care trebuie
să îndeplinească roluri diferite în redacții, atmosfera este uneori tensionată,
iar gestionarea eventualelor conflicte se face „din mers”.
”Eu nu cred că trebuie să existe o relație
foarte apropiată între jurnaliști și mangement. Trebuie să existe o relație de
respect reciproc.” (Jurnalist Tele M)
4. Relația cu autoritățile locale
Cei mai mulți reprezentanți ai televiziunilor
ieșene incluse în acest studiu au semnalat că nerespectarea dreptului de acces la informațiile de
interes public de către reprezentanții unora dintre autoritățile locale este un obstacol de care se
lovesc frecvent în exercitarea meseriei lor.
Jurnaliștii Tele M au pus acest fenomen pe
seama relației tensionate a primarului în raport cu televiziunea și au declarat
că edilul nu acceptă niciodată să participe la emisiunile postului. Pe de altă
parte, primarul a susținut că refuzul de a participa la emisiuni a venit după
ce unii jurnaliști ar fi realizat materiale „tendențioase” și ar fi difuzat
informații false la adresa lui.
Reprezentanții Iași TV Life au declarat că
uneori este nevoie de mai multă insistență, dar că în general li se furnizează
informațiile solicitate.
”Când ceri informații de la instituțiile
publice din Iași le obții, însă depinde ce ceri. Nu că încalcă legea, dar
încearcă să te dribleze (...). Și faci așa câte un schimb de adrese, ceri
sancționarea celui care nu a dat, iar până îți dau informația este prea târziu
uneori.” (Jurnalist Iași TV Life)
”Marea mea problemă este în continuare accesul
la informație publică. (...) Jurnaliștii se confruntă, în primul rând, cu un
soi de blocaj al informației la nivel de sursă, atunci când sursa este
instituția publică. De multe ori, lucrul acesta vine pe baza unor prejudecăți
din piață, pentru că tu, dacă ești asumat în piață ca fiind un opozant al
primarului Gheorghe Nichita, toate instituțiile publice afiliate mai mult sau
mai puțin Primăriei au un soi de jenă, de timiditate.” (Producător emisiune de
investigații, Tele M)
”De ce să mă duc la un post de televiziune
care efectiv deturnează adevărul și îmi face campanie împotrivă? Ca să-i mai
ridic și cota? Primarul înseamnă o persoană publică cu notorietate. Prezența
mea într-o emisiune legitimează acea emisiune.” (Primar Gheorghe Nichita, PSD)
5. Soluții pentru un jurnalism de calitate
Media notelor acordate de intervievați pentru
calitatea presei locale de la televiziunile din Iași a fost 7. Lipsa independenței presei,
nerespectarea normelor deontologice, slaba pregătire a jurnaliștilor și lipsa
investițiilor în calitatea jurnalistică au fost principalele probleme invocate.
Cei intervievați au declarat că autoreglementarea la nivel de breaslă s-a
încercat în mai multe rânduri, dar că efectele au fost slabe, iar presa s-a deprofesionalizat
treptat.
În aceste condiții, mare parte din cei intervievați au spus că investițiile în
publicitate ar „salva” jurnalismul.
”Din nefericire, începe
să dispară orice criteriu deontologic. Dispare
minima responsabilitate, asta-i cumplit.” (Profesor de Jurnalism din Iași)
”Presa, cât timp este susținută economic,
devine independentă de mediul politic. Nu toate firmele susțin mediul politic,
unele da. Presa, dacă ar fi susținută financiar cu onestitate, ar fi independentă
și mediul politic nu ar avea ce să-i facă. Totul se rezumă la bani.”
(Redactor-șef Iași TV Life)
De asemenea, mulți jurnaliști au declarat că o
soluție pentru păstrarea independenței profesionale este aceea de a avea mai
multe joburi, la instituții de presă diferite, astfel încât să-și poată permite
oricând să-și dea demisia, în cazul în care se fac presiuni asupra lor. Totodată, deținerea unui
blog personal a fost văzută de respondenți ca o cale de a se exprima liber.
Totuși, freelancing-ul nu a fost indicat drept o soluție pentru presa din Iași
– respondenții s-au declarat sceptici în privința faptului că un jurnalist ar
putea trăi din această activitate și că s-ar putea impune pe piață.
”Din păcate, libertatea de exprimare s-a cam
mutat pe bloguri. La noi a fost un exod foarte mare de jurnaliști la București.
Au mai rezistat doar cei care au mai putut lucra într-un loc unde au putut face
ceea ce cred. Cred că, în cazul meu, asta a fost în zona culturală.” (Jurnalist
Tele M)
”Independența poate să vină din orientarea
acționariatului, dar depinde și de resursele umane. Pe programe, aproape toți
realizatorii nu au acest singur job, inclusiv eu. Și atunci nu depinzi 100%.
(...) E o soluție la independența jurnaliștilor.” (Realizatoare emisiuni Tele M)
”Nu am în minte o soluție concretă pentru un
jurnalism de calitate, în condițiile în care ca jurnalist în Iași lucrez în jur
de 16 ore pe zi.” (Jurnalist radio & TV)
”Ce freelancer? Cine-ți cumpără materialele?
Freelancing-ul merge în momentul în care ai o piață de produse editoriale și în
care ai actori de pe piață care vor să cumpere produse tale.” (Profesor de
jurnalism)
”Cum poți să-i ceri unui om care ia salariu de
șase milioane [600 de lei – n.r] să dea randamentul maxim?” (Fostă jurnalistă
din presa scrisă)
Unii intervievați au declarat că o lege a
presei ar îmbunătăți calitatea actului jurnalistic și ar veni în sprijinul
instituțiilor de media, în vreme ce alții au declarat că o astfel de lege ar
face „mai mult rău” și ar pune și mai mare presiune pe jurnaliști.
”Autoreglementarea ar trebui să fie suficientă
pentru că, în momentul în care o să avem o lege a presei, nu o să avem niciun
control când va trece prin Parlament și cred că va da naștere unor abuzuri
tocmai prin trecerea unor articole mai puțin mediatizate sau introduse în
ultima clipă prin comisii.” (Jurnalist Tele M)
”Ar fi bună o lege a presei care să
pedepsească inclusiv jurnaliștii care nu-și fac treaba.” (Redactor-șef Iași TV
Life)
”Sunt foarte suspicios cu ideea de lege a presei. Există un reflex
necondiționat, pavlovian, al politicianului, de a obstrucționa direct sau
indirect, voluntar sau involuntar, presa. O poate obstrucționa cu zâmbetul pe buze sau o
poate obstrucționa la modul agresiv, însă mereu va exista tentația aceasta din partea
politicului de a delimita lanțul acelui „câine de pază” al societății.” (Jurnalist Tele M)
”Pentru o presă locală independentă ar fi
nevoie de mai multă autoreglementare din partea jurnaliștilor. Eu nu cred că e
nevoie de o lege a presei, pentru că nu poți obliga pe cineva care lucrează în
domeniul acesta. Nu prea văd cum poate fi pusă în practică o lege a presei.”
(Fost jurnalist Tele M)
”Trebuie găsite soluții legislative de dat
posibilitatea televiziunilor locale să câștige bani. Una ar fi asta: interzicerea
posturilor afiliate televiziunilor naționale.” (Patron TV)
”E cea mai mare amenințare, o lege a presei.”
(Profesor de jurnalism)
”La noi, legile sunt făcute atât de bine încât toți
știu să se strecoare. E o vorbă, se strâng
parlamentarii și zic facem o lege „nouă”, nu „vouă“. Asta este zicala și cam
așa se întâmplă.” (Jurnalistă Tele M)
O lege a presei ar fi necesară. Să știți că eu
nu sunt procesoman. Mai mult sunt dat în judecată decât dau în judecată. Dar,
de când a dispărut calomnia din Codul Penal, pot să spun că lucrurile s-au
schimbat în rău. Adică, poate oricine să te-njure, pentru că ești persoană
publică. (Primar Gheorghe Nichita)
”Ideal ar fi ca dumneavoastră, breasla, să
propuneți o astfel de lege.” (Marius Spânu – reprezentant PDL la data
documentării. La începutul lui 2013, politicianul a fost demis din funcția de
președinte al Organizației Municipale PDL Iași. Marius Spânu este cunoscut și
pentru că a propus un proiect de lege a presei, în septembrie 2010, alături de
alți parlamentari români184. Proiectul propunea ca presa scrisă și online să
intre sub autoritatea CNA și sprijinea introducerea licențelor pentru toate
instituțiile de presă185.)
Au fost jurnaliști care au indicat necesitatea
unor cursuri de specializare pe teme de jurnalism de investigație, producție de
emisiuni și montaj, dar și intervievați care au declarat că în presă nu este
nevoie de cursuri, ci de „abilități înnăscute”.
”Nu simt nevoia a nimic instituțional. Nu cred în
facultăți de Jurnalism, nu cred în manuale de jurnalism care să-ți spună cum să
fii, cum să procedezi. Nu există rețete. Eu cred în ideea că ori te naști cu
instinctul jurnalistic, ori îl dobândești foarte greu și-l mimezi artificial și
se vede. În anii ăștia de când sunt în presa din
Iași, cei mai slabi jurnaliști au venit de la Facultatea de Jurnalism Alexandru
Ioan Cuza. O fi cea mai bună, însă ies de acolo toți cu niște idei
preconcepute, cu niște norme deontologice care le paralizează orice curaj. Un jurnalist lipsit de curaj mai bine stă acasă, se uită la
desene animate. În clipa în care îți dispare curajul și te porți cu mănuși cu
instituțiile statului sau cu cei cu care lucrezi, din start ai de pierdut.”
(Producător Tele M)
Dacă jurnaliștii nu au stofă de acasă, poți
să-i îmbraci în cursuri, dar oricum mai buni nu vor deveni. (Manager Iași TV
Life)
Televiziunile din Mureș, asociate cu partide politice
1. Context
La data
documentării pe teren186, în județul Mureș funcționau opt posturi
principale de televiziuni locale (Știi TV, Erdely TV, Televiziunea Târgu-Mureș,
TVR Târgu-Mureș, Realitatea TV Târgu-Mureș, Antena 1 Târgu-Mureș, Prima TV
Târgu-Mureș, Pro TV Târgu-Mureș), potrivit informațiilor furnizate de Consiliul
Național al Audiovizualului (CNA). Exceptând stațiile locale ale televiziunilor
naționale, cele mai relevante televiziuni locale mureșene erau Televiziunea
Târgu-Mureș (TTM), Știi TV și Erdely TV (ETV), conform respondenților187.
Televiziunea
Târgu-Mureș (TTM) realiza emisiuni
bilingve, în limba română și limba maghiară.
”O bună parte din populația din Mureș este de
naționalitate maghiară și, prin urmare, se impune a avea știri și emisiuni și
în limba română și în limba maghiară. Noi suntem o televiziune cu caracter
multicultural.” (Cristian Georgescu, director general TTM)
La data
documentării, TTM avea aproximativ 30 de angajați și era deținută de omul de
afaceri Ionuț Șandru (activ în industria petrolului și gazelor188),
membru PSD. Director general TTM era Cristian Georgescu, consilier județean din
partea UNPR, fost purtător de cuvânt al Prefecturii Târgu-Mureș și fost senator
PSD în legislatura 2004-2008189. Reprezentanții instituției au declarat că bugetul
TTM pe anul 2011 a fost de aproximativ 600 de milioane de lei vechi și că
principalul finanțator al postului era patronul. De-a lungul timpului,
Televiziunea Târgu-Mureș a avut contracte de colaborare cu televiziuni
regionale și naționale precum: Neptun TV, Transilvania Live și B1 TV, potrivit
conducerii postului.
TTM aparține
societății Marketing Politic și Sondaje SRL, al cărei unic acționar este SC
Prorom SRL (CUI: 17684906), administrator fiind Ioan Șandru190.
În anul 2012, societatea comercială a avut o cifră de afaceri de 163.547 de lei
și o pierdere netă de 351.414 lei, conform bilanțului depus la Ministerul
Finanțelor.
Știi TV aparținea, la data documentării pe teren,
societății SC Info Statistics SRL (CUI: 15165635),
potrivit managementului televiziunii.
Info Statistics
SRL, societatea comercială care deține licența Știi TV, este deținută de Cătană Marius Cristian (acționar principal – 95%) și de Cătană Emilia Lucia (5%)191. Datele de bilanț
disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor indică
pentru anul 2012 o cifră
de afaceri de 1.885.224 de lei, un profit de 72.252 de lei și un număr
de 4 angajați.
Societatea
comercială era condusă de omul de afaceri Marius Cătană, fost membru PSD până
în 2005192,
actualmente cunoscut ca apropiat al primarului orașului Târgu-Mureș, Dorin
Florea (PDL)193. Coordonatorul Știi TV era Marius Pașcan194,
fost jurnalist, fost purtător de cuvânt al Primăriei Târgu-Mureș (conduse de
edilul Dorin Florea), fost prefect, candidat la Președinția Consiliului
Județean Mureș (în 2012, din partea Alianței Pentru Mureș - compusă din PDL,
UNPR și PER195),
care a obținut un post de senator PDL în decembrie 2012196.
Anterior lui Marius Pașcan, televiziunea Știi TV a fost coordonată de Ioana
Roman, fostă jurnalistă, fostă purtătoare de cuvânt PDL Mureș, devenită consilier
local din partea PDL, potrivit angajaților televiziunii (Ioana Roman a candidat
fără succes în decembrie 2012 la alegerile parlamentare, pentru un post de
deputat din partea ARD197).
Știi TV avea aproximativ 20 de angajați și
colaboratori, la data documentării, și difuza numai patru ore de program local
zilnic, din motive legate de finanțarea slabă a postului, potrivit
respondenților. Reprezentanții televiziunii au declarat că postul urma să-și
extindă grila de programe la șase ore, după încheierea unui contract cu
Primăria, care le permitea să amplaseze fibră optică în zona centrală a
orașului (unde se situează Primăria, Palatul Culturii, Consiliul Județean),
pentru a transmite în direct ședințele Consiliului Local și Județean și
evenimentele organizate în special de administrația publică locală (ex.:
Festivalul Vinului etc.).
”Am amplasat fibra optică acolo pentru că
dorim să transmitem în direct ședintele de Consiliul Local și Județean, ca
urmare a unui considerent foarte simplu: lumea nu știe ce se hotărăște acolo.”
(Producător general Știi TV)
Șediul Știi TV se afla în incinta Hotelului
President198, deținut de omul de afaceri mureșean Sorin Țerbea, totodată unul dintre principalii advertiseri ai
televiziunii, potrivit respondenților. Producătorul general al televiziunii a
declarat că postul beneficia și de publicitate națională, prin intermediul
ArboMedia. La data documentării, SC Info Statistics SRL (deținătoarea Știi TV)
era printre principalii operatori de televiziuni locale din județ care
beneficiau de publicitate din bani publici de la Primăria Târgu-Mureș, conform
anunțurilor de atribuire de servicii de promovare199
și potrivit declarațiilor unora dintre respondenți.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu-Mureș
a declarat că instituția pe care o reprezenta avea contracte de publicitate cu
toate televiziunile locale, dar reprezentanții Erdely TV și TTM au negat
această informație și au declarat că în ultimii ani nu au mai avut contracte de
publicitate din bani publici cu Primăria.
”Advertiserul principal al televiziunii din
rândul instituțiilor publice este Primăria.” (Producător Știi TV)
”Primăria Târgu-Mureș are contracte de publicitate
cu toate televiziunile.” (Aurel Trif, Purtător de cuvânt al Primăriei
Târgu-Mureș)
”Nu avem
contract cu autoritățile locale pentru publicitate.” (Szepessy Előd, director executiv ETV)
”Bani de la Primărie nu am primit de trei ani –
și mă refer la contract de publicitate.” (Cristian Georgescu, director general
TTM)
Erdely TV
(ETV) este o televiziune regională cu
sediul în Târgu-Mureș care emite în limba maghiară. În aceeași clădire cu
televiziunea funcționează și postul de radio omonim. Potrivit respondenților,
televiziunea și radioul sunt sprijinite de fundațiile Jenő Janovics și
Communitas, înființate de (membri) UDMR. Totodată, directorul executiv ETV,
Szepessy Előd, fost membru UDMR200,
a îndeplinit rolul de consilier în cadrul Ministerului Comunicațiilor în 2008,
când la conducerea acestui minister se afla politicianul UDMR Karoly Borbely201.
De asemenea, din managementul (de marketing) al radioului Erdely FM făcea
parte, la data documentării, Csep Andrea – consilier județean din partea UDMR
(aceasta a candidat pentru un post de senator la alegerile parlamentare din 2012202).
ETV
colaborează cu jurnaliști și cu televiziunea publică din Ungaria, făcând schimb
de informații de interes pentru comunitatea maghiară, iar angajații ETV fac
training de două ori pe an cu specialiști media din Ungaria, conform
reprezentanților televiziunii. Bugetul operațional al postului ETV pe anul 2011
a fost de 1.400.000 de lei, iar principalul finanțator a fost fundația
Communitas, a declarat directorului televiziunii. În ianuarie 2013, Consiliul
Național al Audiovizualului a introdus postul regional Erdely TV în sistemul
„must carry”203, din care fac parte televiziunile pe care
operatorii de cablu au obligația să le retransmită.
Erdely TV
este deținută de societatea comercială ETV Center SRL
(CUI: 16887660), al cărei
asociat unic este Fundația Janovics Jeno Alapitvany204. De asemenea, cifra de afaceri a societății care
deține licența a fost în 2012 de 100.943 de lei și s-a înregistrat un
profit net de 1.146 de lei, conform datelor de bilanț disponibile la Ministerul
Finanțelor.
Cei mai
mulți angajați ai televiziunilor mureșene îndeplinesc concomitent mai multe
roluri în redacție, din cauza numărului redus de personal, dar nu sunt
remunerați în acord cu efortul depus,
potrivit documentării.
Totodată, respondenții din cadrul
televiziunilor mureșene au declarat că, pe fondul investițiilor scăzute în
bugetele de publicitate locale, se confruntă cu numărul insuficient de angajați
și colaboratori și cu limitarea cheltuielilor pentru salarii, profesionalizare,
producții editoriale, echipamente și deplasări de presă. În acest context,
fluctuația de personal din redacțiile televiziunilor mureșene este mare și
mulți profesioniști fie aleg să se reorienteze profesional, fie se îndreaptă
către alte televiziuni (eventual centrale), fie sunt obligați să aibă mai multe
joburi (în presa scrisă, print, tv și/sau online), conform respondenților.
Salariile
jurnaliștilor mureșeni din televiziunile locale se situau în medie în
intervalul 1000-2000 de lei, potrivit
celor intervievați.
”Principala
problemă care cred că e aplicabilă peste tot cred că este criza financiară,
care a făcut în așa fel încât activitatea să se restrângă foarte mult. S-a
comprimat același volum de muncă cu angajați mai puțini. (...) Presa cred că ar
putea fi ajutată de economie, în general, pentru că, dacă roțile economiei se
mișcă, altfel pot arăta și televiziunile. Din păcate, criza a arătat că trebuie
să faci un efort de adaptare mai mare, să faci poate același efort pe aceeași
remunerație sau poate pe o remunerație mai mică, să faci din acel efort aceeași
calitate sau mult mai bine decât era înainte. (...) Anchete
mai puțin se fac în ziua de azi în România și asta poate e păcat. Noi, din
punct de vedere al resursei umane, foarte rar reușim să facem lucrul ăsta,
pentru că nu poți să stai să documentezi un subiect, și un jurnal se rezumă
poate strict la știri.” (Producător Știi TV)
”În presa
locală nu sunt bani. Oamenii lucrează pentru niste salarii derizorii și, din
această cauză, jurnaliștii adevărați, profesioniști, pleacă sau se
reorientează.” (Jurnalist TTM)
”Eu aș mai face investigații, dar nu mai am
timp, pentru că mi-am găsit tot felul de preocupări.” (Producător TTM)
”În general în Târgu-Mureș nu mi se pare că au
rămas prea mulți jurnaliști de calitate. Cred că cei buni s-au cam cărat.”
(Editor-prezentator Știi TV)
”În Târgu-Mureș se produc mutații profunde în
ceea ce privește migrarea de la un post de televiziune la altul. E un caz
general fluctuația de personal.” (Aurel Trif, Purtător de cuvânt al Primăriei
Târgu-Mureș)
Niciuna
dintre televiziunile locale mureșene incluse în acest studiu nu era (complet)
pregătită pentru trecerea la sistemul de digitalizare, potrivit celor intervievați. Aceștia au declarat
că s-au purtat discuții despre achiziționarea echipamentelor necesare, dar că
acest proces a fost amânat din cauza cheltuielilor implicate.
”Posturile locale sunt departe, nici cele
naționale nu sunt pregătite pentru digitalizare. (...) Momentul digitalizării
pieței TV locale e foarte departe în momentul de față. Asta e situația și la
nivelul televiziunilor naționale, deși era un termen asumat pentru 2012.”
(Attila Szasz, fost membru CNA – la data documentării, Attila Szasz era
redactor-șef adjunct la Radio România Târgu-Mureș)
”Suntem singura televiziune locală [din Mureș
- n.r.] care are atât emisie pe cablu analog, cât și pe cablu digital. (...) Nu
e o digitalizare în sine pe zona de aparatură, asta urmează.” (Producător
general Știi TV)
Măsurarea
audiențelor televiziunilor locale mureșene se baza preponderent pe sondaje de
opinie și pe contactul direct cu telespectatorii, potrivit respondenților,
întrucât studiile veritabile de
audiență implicau cheltuieli considerate de reprezentanții televiziunilor ca
fiind „greu de suportat”.
”Cea mai mare problemă este legată de
monitorizarea producțiilor; mă refer la cotele de piață și la audiența pe care
postul o obține. Astfel de demersuri sunt extraordinar de scumpe și, de cele
mai multe ori, o televiziune locală nu-și permite să achite, cu câteva
excepții, un astfel de serviciu, deși ar fi foarte util, dar de multe ori este
mai scump decât suma salariilor din postul respectiv.” (Cristian Georgescu,
director general TTM)
„Măsurarea audienței pe plan local e practic
imposibilă. Și dacă ar veni o firmă, televiziunile nu-și permit să plătească
studii de piață autentice, care să spună cu toate variabilele necesare câți se
uită la tine, care e nivelul de educație ș.a.m.d. (...) Mai degrabă s-au făcut
în trecut niște sondaje, în care eu, sincer, nu cred, pentru că sondajul de
opinie nu respectă toate standardele unui studiu de piață (...) și mai are o
problemă: cel care îl face e clar că vrea să iasă bine și, atunci, e
irelevant.” (Producător General Știi TV)
”Nu am putut să comandăm un studiu de
audiență, dar primim feedback de la cetățeni.” (Reprezentant Erdely TV)
Potrivit
respondenților, la data documentării
nu exista un partid politic care să domine administrația locală mureșeană. Primarul municipiului Târgu-Mureș era un
politician PDL (Dorin Florea), iar consiliile locale și județene erau compuse
în mare parte din politicieni PDL, UDMR și USL, conform respondenților. O parte
a respondenților a precizat că „lupta politică” pe plan local se dădea
îndeosebi între unii politicieni români și maghiari, dar că electoratul acestora
nu se împărțea neapărat pe criterii etnice. O parte dintre respondenți a
susținut că între politicienii locali se ducea mai degrabă
un „război mediatic”.
”Nu este niciun partid politic care să domine
și asta, din punct de vedere al democrației, e bine. (...) Nu sunt coaliții
[politice – n.r.] stabile, sunt ad-hoc, și eu zic că acest lucru e bun pentru o
democrație. Nu e nicio majoritate care să facă ce vrea ea.” (Jurnalist Radio
România Târgu-Mureș)
”La nivel local, războiul ăsta politic nu e
atât de acut, și nici la București nu e atât de acut. E mai mult mediatic decât
personal și ideologic. (...) Există o cutumă aici, la Târgu-Mureș: consilierii
locali se ceartă, indiferent de culoarea politică pe care o au, și se ceartă de
obicei cât sunt camerele de luat vederi în sală. După ce au plecat camerele de
luat vederi, credeți-mă, se votează în draci, în jumătate de oră au plecat
acasă.” (Producător general Știi TV)
”Aici, bătălia mea politică a fost mereu cu UDMR, eu m-am
bătut cu UDMR-ul electoral.” (Dorin Florea, primarul Municipiului Târgu-Mureș,
PDL)
”Eu nu cred în conflicte interetnice. Sunt interese mascate
etnic. Când [politicienii – n.r.] trebuie să colaboreze [între ei – n.r.] ca să
primească niște bani, așa de bine lucrează!” (Jurnalist din presa scrisă maghiară)
2. Percepția asupra jurnalismului. Influențe
economice și politice
La data
documentării pe teren, toate cele trei
televiziuni locale mureșene incluse în acest studiu depindeau în cea mai mare
proporție de finanțarea dintr-o singură sursă (de la patronat sau de la
instituții publice, ori de la alte instituții apropiate de mediul politic), potrivit respondenților. Cei mai mulți dintre
intervievații mureșeni au susținut că acest fapt alimentează percepția că
televiziunile locale nu sunt independente și că jurnaliștii se autocenzurează
și se conformează așteptărilor impuse/ sugerate de finanțatori. Cu alte
cuvinte, potrivit unora dintre respondenți, instituțiile de presă mureșene funcționau, în unele
situații, ca „platforme de promovare” a intereselor politice/ economice ale
finanțatorilor.
”Jurnalismul nu este rentabil, din reclame nu ies
suficienți bani, întodeauna se găsește un investitor de unde vin banii și
atunci acela stârnește o dependență.
Trebuie să vină banii din reclame de la mai mulți investitori, nu numai de la
unul singur. (...) Dacă apare un finanțator, finanțatorul evident are și
pretenții, ca să spun așa.” (Redactor Erdely Tv)
”Sunt interese și probabil că sunt realizatori
sau posturi care exprimă subiectiv anumite informații. (...) Nu neapărat că ar
fi presiuni, dar jurnaliștii lucrează la un trust de presă și, drept urmare,
trebuie să se uite cine dă salariile și, în funcție de asta, de aici apare
subiectivismul.” (Reprezentant CNA)
„Sursa
principală de finanțare a activității media, cea corectă, respectiv
publicitatea, a scăzut drastic și ofertele nu mai sunt atât de multe și atât de
variate. (...) Toată lumea și-ar dori să existe venituri mai mari
într-o astfel de instituție. Din ceea ce știu, din păcate foarte puține [televiziuni
– n.r.] se susțin din resursele date de piața publicitară, deci fie au
contracte cu Primăria, fie cu Consiliul Județean. (...) Ca să fie independentă, presa trebuie să aibă în
spate un acționariat care vrea să facă mecenat, care să nu protejeze niciun fel
de interese.” (Cristian Georgescu,
director general TTM)
”Există două
categorii de jurnaliști în Târgu-Mureș: cei care își asumă orientarea celor
care le alimentează cardurile cu remunerația lunară și cei care se implică mai
mult. (...) Un partid politic, dacă e să-l gândim
strict în termeni de marketing, dacă are la dispoziție un trust de presă, îl
folosește ca platformă de promovare. Probabil respectivul partid poate să
atragă și niște resurse economice, pentru că partidul nu o să sponsorizeze
niciodată din cotizații o televiziune sau o publicație sau un post de radio.”
(Producător Știi TV)
”Dependența de bugetele publice (...) îți determină oarecum
politica editorială. (...) Dacă
vreun jurnalist are vreo tendință de independență, s-ar putea să se trezească
fără locul de muncă. (...) Ar trebui să nu ne fie teamă și să avem coloană
vertebrală, numai că teama de a-ți pierde locul de muncă, trăind într-un haos
economic, e mare. (...) Asta trebuie să învețe colegii jurnaliști: că nu sunt
sclavii politicienilor, nu sunt sclavii nimănui, niciunui șef de administrație,
niciunui patron. Ei sunt în slujba publicului, trebuie să informeze corect și
să nu manipuleze ordinar.” (Producător TTM)
”Televiziunile sunt conduse de partide. Nu există o televiziune în Târgu-Mureș să fie
condusă de un consiliu independent, nu de către primar sau alți politicieni.
(...) Ziariștii încearcă, dar televiziunile în sine nu sunt independente.”
(Jurnalist din presa scrisă maghiară)
”Publicitatea care se primește pe bani publici – cu
asta se închide gura presei. Taxele
sau chiriile care se încasează pe anumite spații în care se desfășoară
activități jurnalistice, diplomele care se primesc politic și administrativ
(...) – toate sunt modalități prin care presa e controlată, verificată,
șantajată etc.” (Blogger local, fost jurnalist din presa
scrisă)
”În presa
locală sunt cooptați oameni care să fie buni să facă ce le cere patronul. (...) Când s-a
votat bugetul pe 2012 la Consiliul Local Târgu-Mureș, am rămas uimiți că se
aloca pentru publicitate un milion și jumătate [de
lei – n.r.]205 către
toată presa. Nu numai către
televiziuni. (...) Consilierii noștri au ridicat atunci problema că nu este
nevoie ca instituția Primăriei și Consiliul Local să-și facă imagine pe atâția
bani. (...) Banii aceia s-au repartizat prin diferite licitații presei. (...)
Au fost licitații la care nu are sens să-ți depui dosarul, că ți se zice din
start <<nu>>.” (Reprezentant PSD Mureș)
În ceea ce privește percepția privind relația
televiziunilor mureșene cu mediul politic local, majoritatea respondenților a
indicat faptul că fiecare dintre posturile incluse în acest studiu ar avea o
afinitate/ ar fi mai apropiată de o formațiune/ alianță politică. Concret, cei
intervievați au susținut că Știi TV este mai apropiată de PDL, Erdely TV este
mai apropiată de (o parte din) UDMR, iar TTM – de PSD.
Printre argumentele care au dus la aceste
asocieri se numără: apartenența politică a unora dintre acționarii/ finanțatorii/
managerii/ jurnaliștii televiziunilor, sursele de finanțare, atribuirea
preferențială a unor contracte de publicitate din bani publici, abordarea
părtinitoare a unor subiecte politice (în special în campaniile electorale),
existența unor presiuni politice/ economice care influențează agenda editorială
etc.
Totodată,
potrivit respondenților, în județul Mureș există jurnaliști care își suspendă temporar activitatea
de bază/ contractul de muncă în perioadele electorale și devin consilieri
pentru politicieni. Acest fenomen a
fost descris de intervievați atât ca un mod transparent de delimitare a celor
două activități, cât și ca exprimare fățișă a unor opțiuni politice care ar
putea să afecteze credibilitatea jurnaliștilor.
”Cum aici
piața de publicitate e mult mai mică, evident că aceste televiziuni trăiesc din
alte surse și sunt dependente direct de sursa de finanțare. (...) Piața locală
și națională de media ar trebui să funcționeze pe bazele unei piețe reale. În momentul de față, nici mass-media naționale, nici cele locale
nu funcționează pe principii de piață. Sunt mult mai multe interese implicate
și, din cauza asta, e o piață total deformată.” (Jurnalist Radio România
Târgu-Mureș)
„Nu poți să negi că unele televiziuni trag mai
mult către un partid, dar noi, aici, în Târgu-Mureș, suntem destul de cuminți,
nu prea știm să aruncăm <<bombe>> către X sau Y, chiar nu am văzut
în jurnalele noastre precum văd la București. (...) Cred că fiecare formațiune
politică are segmentul ei într-o anumită televiziune, dar nu cred că i s-a
negat vreunui partid vreodată accesul în a-și publica informația.” (Editor Știi
TV)
”Presiunea politică în mod sigur este. Asta
diferă de la televiziune la televiziune, depinde de cum sunt finanțate și cine
sunt proprietarii televiziunilor respective.” (Szepessy Elod, director executiv
Erdely TV)
”Cred că e
plină lumea de ipocrizie și de deontologie, până la urmă. Fiecare post de televiziune din lumea asta cred că
are o orientare politică. Până și
faptul că spui că nu ai o orientare politică e tot o orientare, pentru că
înseamnă că ești la pace cu toți până la un moment dat.” (Jurnalist Știi TV)
”E prea mare
presiunea politică. (...) Din păcate, televiziunile
particulare din țară sunt conduse de partide politice sau de oameni care sunt
foarte apropiați de partide politice.
La Târgu-Mureș aceste posturi locale au și ele coloratura lor politică; la
unele se simte mai puternic, la altele - mai puțin.” (Jurnalist TTM)
”Toți politicienii încearcă să controleze presa. Cred că și noi am încercat, cred că fiecare vrea,
ai nevoie de media favorabile.” (Reprezentant PSD Mureș)
”Televiziunile locale aparțin unui partid fiecare, asta e părerea mea personală. Acum, cu campania
electorală, pe locale se vede foarte clar în ce direcție se joacă posturile de
televiziune.” (Reprezentant UDMR)
”Sunt cazuri și exemple de jurnaliști care în
timpul campaniei electorale își suspendă contractul de muncă pe câte o lună și
sunt consultanți pentru politicieni. Dintre colegii mei, niciunul nu a făcut
asta la niciun partid.” (Producător general Știi TV)
”Uniunea noastră a recomandat ca aceia care se
implică în campanie (sunt în staff-ul unui candidat și fac materiale de
propagandă) să-și suspende activitatea de ziarist.” (Karacsonyi Zsigmond,
Președinte Uniunea Jurnaliștilor Maghiari din România)
Reprezentanții
Televiziunii Târgu-Mureș (TTM) intervievați au declarat că nu au existat
niciodată ingerințe editoriale din partea patronatului/ managementului în
realizarea știrilor, dar o parte dintre aceștia au spus că au existat situații
când li s-a cerut de către conducere să nu invite la emisiunile postului
anumite persoane. Directorul general al postului a
declarat că nu a interferat pe partea editorială
decât dacă un client de publicitate sau o instituție publică i-a semnalat că nu
i s-a acordat drept la replică. Deși televiziunea a fost asociată de o parte a
celor intervievați cu PSD, angajații TTM care au participat la acest studiu au
declarat că materialele postului sunt „nepărtinitoare” și că încearcă să le realizeze
„cât mai corect”.
”Eu personal țin foarte mult la imparțialitate. Această
televiziune s-a străduit să nu fie partizană unei persoane sau alteia.”
(Cristian Georgescu, director general TTM)
”Noi avem o situație privilegiată, pentru că avem un patron bogat
care are și carnet de membru [de partid – n.r.] și care momentan nu se amestecă
în politica editorială. (...) Nu sunt niște emisiuni care să nască tot felul de suspiciuni și conflicte, sunt
destul de pozitive.” (Producător TTM)
Angajații Știi TV intervievați pentru acest
studiu au declarat că nu li se impune/ blochează apariția unor materiale de
către patronat sau management și că relatează „neutru” și „obiectiv” despre
toate formațiunile politice. Pe
de altă parte, mai mulți respondenți de la instituțiile de presă concurente,
precum și reprezentanții PSD și PNL intervievați, au susținut că Știi TV ar fi
o televiziune orientată către PDL.
”Relatăm
neutru, obiectiv despre orice formațiune. (...) Mergem la absolut toate
conferințele de presă susținute de partide și doar dacă nu suntem invitați nu
ajungem. (...) Televiziunea este mai apropiată de PDL doar din prisma faptului
că acționariatul este apropiat de PDL. (...) La noi
vin și de la PNL, și de la UDMR, și de la Partidul Civic Maghiar și de la
Partidul Popular al Maghiarilor. Eu zic că relația televiziunii cu mediul
politic e una echilibrată și am încercat să o menținem așa. Îmi place să cred
că am încercat să fiu cât se poate de echilibrat cel puțin pe zona mediului
politic.” (Producător Știi TV)
”Eu am ținut
să fiu pe cât se poate de obiectivă, deși stiu că nu există obiectivitate în
presă. Nu lovesc în nimeni fără motiv, sau să fac o știre
de dragul de a face o știre că-mi spune cineva.” (Editor Știi TV)
Reprezentanții Erdely TV (ETV) intervievați au
declarat că se axează pe „temele importante pentru comunitatea maghiară” și că
țin cont întotdeauna de interesul publicului. În replică la faptul că
majoritatea celor intervievați (reprezentanți PSD, PDL, PNL și angajați din
instituțiile de presă concurente) au asociat această televiziune cu UDMR,
angajații postului au declarat că nu au întâmpinat presiuni politice din partea
niciunei formațiuni politice și că, deși fundația care sprijină ETV este
apropiată de UDMR, acest lucru nu influențează politica editorială.
”Nu avem presiuni politice. Proprietarul
televiziunii este o fundație și presiuni politice chiar nu sunt. Se poate zice
că fundația e mai apropiată de UDMR, dar în emisiunile noastre nu se regăsește.
Noi am difuzat foarte multe dezbateri între formațiunile politice maghiare și
în toate știrile noastre sunt teme cu toate partidele politice.” (Szepessy
Elod, director executiv Erdely Tv)
”Nu mi se impun subiecte și nici nu sunt
interzise teme.” (Prezentatoare Erdely TV)
”Vin foarte puține propuneri de la management, am foarte mare
libertate.” (Redactor Erdely TV)
”Ceea ce văd eu este că UDMR nu dictează nicăieri nicio știre,
nimic.” (Reprezentant UDMR Mureș)
3. Relația în redacție
Investițiile limitate în resursele umane,
materiale și logistice (echipamente, salarii, deplasări de presă,
profesionalizarea angajaților, calitatea produselor media, numărul de angajați
etc.) și comunicarea insuficientă cu managementul/ patronatul sunt printre
principalele aspecte care afectează relațiile din interiorul televiziunilor
mureșene, potrivit celor intervievați.
La data documentării, conducerea Erdely TV nu
permitea accesul la Internet pe toate calculatoarele din redacție și impunea un
program de lucru inflexibil, după spusele unora dintre intervievați.
Din documentare a reieșit că unii angajați TTM
resimțeau uneori „o lipsă de comunicare” cu reprezentanții din conducerea
postului pe teme legate de (re)organizarea redacției, angajări și
restructurări, achiziții de echipamente.
Angajații Știi TV au descris relațiile din
redacție ca fiind „bune” și „apropiate” și că singurele tensiuni care apar sunt
legate de structura subdimensionată a redacției și de nivelul salariilor.
4. Relația cu autoritățile locale
Din documentare a reieșit că asocierea unor televiziuni
cu orientarea politică a patronatelor acestora determină în unele situații
ostilitatea/ eschiva unor reprezentanți ai autorităților publice care fac parte
din/ sprijină partidele politice rivale – în relația cu anumite instituții de
presă.
Dintre reprezentanții autorităților publice
intervievați, unii și-au declarat neîncrederea în televiziunile locale,
invocând documentarea insuficientă a unor subiecte și faptul că uneori sunt
invitați la emisiuni pentru care în prealabil se stabilesc anumite subiecte de
discuție, dar în studio sunt abordate alte teme.
”N-am încredere în niciuna, pentru că televiziunile sunt cele care manipulează poporul.
Toată lumea s-a obișnuit cu consumarea televiziunii și altceva nu facem toată
ziua. Stăm în fața televizorului, ne definește viața. Și nu vorbesc despre
știrile de la ora cinci sau 23. Din când în când văd și niște știri locale care
nu au valoare de știri, și totuși sunt difuzate sau poate că sunt comandate din
spate, de organizatori. (...) De ce nu merg politicienii în emisiunile de
televiziune? Poate este un jurnalist care te cheamă pe o temă, vorbești cu el
la telefon despre temă, ajungi în redacție, ajungi în studio, și se discută o
altă temă. Politicienii noștri [de la UDMR – n.r.] nu se ridică de la masă dacă
pățesc așa ceva, dar se poate întâmpla să nu fii pregătit pentru o temă. Dacă
ai respect față de tine, față de cei care te-au ales, trebuie să fii pregătit,
să ai răspuns.” (Reprezentant UDMR Mureș din Consiliul Județean)
„Părerea mea e că și presa, la rândul ei, ar
trebui să se implice, alături de societatea civilă, în problemele curente ale
urbei, lucru care nu se întâmplă foarte des. Nu vreau să acuz breasla
jurnaliștilor, din care provin și eu, dar există destul de multe momente în
care intervine o blazare din partea lor. Se mulțumesc pur și simplu să ia
informația și să o dea mai departe, fără a mai aștepta un feedback din părțile
de unde a fost transmisă informația, în așa fel încât ne obligă pe noi, ca
autoritate locală, să revenim asupra unei informații transmise, de două, de
trei, de patru ori. (...) Vorbesc cu producătorul, stabilim subiectele, nu și
răspunsurile, pentru că nu e cazul. Primarul se descurcă foarte bine să
comunice. Dar subiectele trebuie să le discutăm înainte, ca să știm ce teme
abordăm. (...) La emisiuni nu se întâmplă să nu știm subiectele, ci doar la
sincroanele pe care le dă primarul aici, la Primărie, sau în cadrul
conferințelor de presă.” (Aurel Trif, Purtător de cuvânt al Primăriei
Târgu-Mureș)
”Jurnaliștii vin la toate evenimentele,
participă, sunt deschiși, doar că după aceea constați că nu ți-a apărut știrea,
sau nu mai era loc, sau sunt scoase din context anumite chestii.” (Reprezentant
PSD)
”În momentul
în care am fost făcut în toate felurile, normal că am o anumită reținere față
de unii ziariști. Dar nu sunt ziariști, ieri erai <<aproximativ>>
și mâine te numești ziarist și poți să faci orice, și eu ca autoritate locală
trebuie să fiu prostul clasei, să înghit. (...) Am dat în judecată ziariști care m-au făcut în toate
felurile, care și-au bătut joc de familia mea, care i-au creat mamei mele un
accident cerebral.” (Dorin Florea, Primarul Municipiului Târgu-Mureș, PDL)
O parte a angajaților Televiziunii Târgu-Mureș (TTM)
au declarat că au fost situații în care s-au confruntat cu presiuni din partea
administrației locale sau a mediului politic local și că au avut clienți de
publicitate care au fost „presați” de mediul
politic să nu se mai promoveze la TTM. Totodată, un reprezentant din conducerea TTM a declarat că a
renunțat la doi foști colaboratori ai televiziunii, pe motiv că aceștia ar fi
fost dispuși să accepte „foloase necuvenite” de la unii reprezentanți ai
autorităților locale, în schimbul realizării unor materiale.
”Am avut, culmea, presiuni din partea unor
foști jurnaliști care acum sunt purtători de cuvânt sau consilieri locali, sau
consilieri ai unor persoane din autoritățile locale. Ne-au sugerat întrebări pe
care să nu le punem ca să nu deranjăm și ne-au sugerat alte întrebări, ca să îi
deranjăm pe alții.” (Jurnalist TTM)
Reprezentanții
Știi TV au declarat că Președintele Consiliului Județean, Ciprian Dobre (PNL),
nu participă la nicio emisiune a acestei televiziuni, dar că politicianul nu
le-a dat nicio explicație oficială pentru decizia sa. Un reprezentant al
cabinetului lui Ciprian Dobre a declarat că „Știi TV la
nivel local este o televiziunea ce face lobby sau este mai apropiată de un
partid care conduce momentan municipiul Târgu-Mureș, PDL” și că „de cele
mai multe ori, obiectivitatea lipsește”.
”Președintele
CJ Mureș, de la PNL, nu vorbește cu acest post de televiziune. Probabil
considerentele pot fi doar de ordin politic, deși dânsul nu a fost lezat în
interese de niciun fel. Toate materialele care s-au dat despre dânsul aici au
fost fundamentate, au respectat legea. Dacă realizam un material ce contravenea
legii, putea foarte ușor să ne facă plângere la CNA. (...)
Cu noi personal nu are nimic. Avem o colegă care s-a dus la Realitatea
TV și acum ei îi răspunde la întrebări. Altei colege, care încă lucrează aici,
niciodată nu îi răspunde la telefon și niciunuia dintre noi nu îi răspunde.”
(Reprezentant Știi TV)
Angajații Erdely TV au declarat că au o
relație „corectă și nu foarte strânsă” cu mediul politic și autoritățile
locale. Pe de altă parte, primarul (PDL) Dorin Florea a declarat că „nu are
acces” la televiziunile maghiare și că acestea ar fi „coordonate politic”.
”Toate televiziunile maghiare este clar că sunt coordonate și că
programele lor sunt limitate doar la a prezenta un anumit punct de vedere,
unilateral. Eu am avut probleme foarte importante de dezvoltarea orașului, de
viziuni, de strategii asupra unor perioade care vor veni, și nu s-au acceptat.
Acolo e decizie politică certă, nu mă bag, nu e treaba mea, nu cunosc. Știu un singur lucru: că eu nu am acces acolo.” (Dorin Florea,
Primarul Municipiului Târgu-Mureș, PDL)
”Foarte puțini oameni vor să apară la TV,
începând de la oamenii simpli până la directorii instituțiilor. Poate pentru că
au o teamă că pot fi trași la răspundere de superiori.” (Redactor Erdely TV)
5. Soluții pentru un jurnalism de calitate
Măsurile
indicate de intervievați pentru îmbunătățirea calității presei locale au vizat: raportarea la consumator, o mai bună
documentare, diversificarea formelor de finanțare, promovarea unui jurnalism
nepărtinitor și de bună-credință, asumarea unor criterii profesioniste de acces
în breaslă, instituirea unor sindicate ale jurnaliștilor independente de
influențele politice, respectarea unui cod deontologic, sancționarea publică a
derapajelor din rândul breslei.
”Cea mai importantă calitate a unui jurnalist
ar trebui să fie buna-credință și raportarea la consumator, nu la cei despre
care se scrie – ci la cei pentru care se scrie. (...) Nu e de ajuns ca un
material bun să fie conform regulilor, ci trebuie să fie și interesant. Aici
intervine și factorul subiectiv, talentul, cât de creativ este jurnalistul.
Dar, dacă nu există un cod de conduită clar asumat, e foarte greu sau degeaba
ești talentat și creativ dacă nu ai bună-credință și nu respecți consumatorii,
în primul rând.” (Jurnalist Radio România Târgu-Mureș)
”Eu cunosc oameni care n-au 18 ani și se
pretind jurnaliști, în cartea de muncă scrie jurnalist. Atunci, hai să definim
un pic ce înseamnă acest lucru. (...) Nu există așa ceva, autoreglementare.
Indiferent cât de grav se calcă pe bec, prea puțin ecou există.” (Jurnalist
mureșean din presa scrisă)
”E problema
după 2008, e o problemă de media, pentru că, la un moment dat, mass-media s-au
vândut ușor și asta e răsplata, toată lumea are impresia că poți fi cumpărat
foarte ușor și nu dă doi bani pe tine. Nu s-au creat
holdinguri de presă puternice, niciunul nu rezistă.” (Jurnalistă TTM)
”Trăim într-o societate care a derapat spre
superficial și spre aproximativ și spre subcultural. (...) Imbecilizarea asta
prin televiziune li se datorează jurnaliștilor și acestui CNA care este absent.
(...) România e o țară aflată în plin proces de integrare, în plin efort; o
parte micuță populației dorim acest lucru, că restul nu este interesat, pe
restul îi interesează un galoș de gumă sau o bere. (...) Ar trebui prezentată
și România pozitivă, adica un efect bun al unei măsuri, o mentalitate pe care
vrei să o schimbi în oraș. Știri că noi lucrăm cu populația nu sunt prezentate,
numai aproximativul, circul și negativul. Nu te miri ca societatea să
reacționeze altfel, dacă asta îi dai. Îi dai mocirlă, mocirlă crește. (...)
Tancul sovietic în România a fost televizorul, acolo s-a mințit. Eu consider
televiziunea principalul vinovat, a bătut orice înseamnă valoare în această
țară și a adus în fața publicului subcultura, gunoiul. Mi-e scârbă să mă
gândesc cum te văd ambasadele țărilor când se uită și văd gunoaiele din
televiziune. (...) Dacă aș avea bani pentru o televiziune, aș da bani să facă
lucrurile cu aceeași exigență cu care le tratez eu în administrația locală.
(...) Presa de buzunar și de partid e interesată numai de gunoaie.“ (Dorin
Florea, primarul Municipiului Târgu-Mureș)
”Eu am o problemă cu liderii de sindicat și nu
mă ascund după deget. Un lider de sindicat care are afinități politice pe față
nu cred că mă poate reprezenta.” (...) (Producător general Știi TV)
”Nu sunt împotriva presei
<<prietene>>, dar sunt împotriva presei părtinitoare. Poate să existe
o presă <<prietenă>> care să urmarească activitatea unui anumit om
politic, dar, când urmărește numai un anumit om sau o structură politică și
este împotriva celorlalți, este o problemă.” (Reprezentant PNL Mureș)
De asemenea, respondenții mureșeni au declarat
că o lege a breslei (făcută de jurnaliști) sau o autoreglementare eficientă la
nivel de breaslă ar putea reglementa raporturile dintre mass-media și
politicieni, ar întări și ar proteja statutul și rolul jurnalistului și ar
contribui la (re)credibilizarea presei.
„Legea presei nu cred că este utilă. Eu cred
că din sânul presei ar trebui să vină o reglementare care să fie aplicabilă,
asumată și recunoscută și care să aibă și consecințe dacă cineva o încalcă.
(...) Autoreglementarea la televiziunile locale nu cred că funcționează deloc,
așa cum nu cred că funcționează nici la nivel național, sau funcționează foarte
slab sau prost. Posturile locale sunt și mai expuse, sunt și mai slabe față de
voința patronilor. (Jurnalist Radio România Târgu-Mureș)
”Trebuie să existe o lege a presei, ar trebui
să existe o reglementare pentru toată lumea. Nu mi se pare normal ca noi, care
lucrăm în audiovizual, să avem CNA, iar cei din presa scrisă să facă orice. Pe
de altă parte, ar trebui o lege care să ne apere drepturile, dreptul la libera
exprimare, care să zicem că există și nu există în România. (...) Am senzația
că acum predomină legea junglei. Fiecare cu propria lui sinceritate și
onestitate face această meserie, ori își vinde sufletul diavolului, ori rămâne
ca și a doua zi să se poată uita în oglindă. (...) Am senzația că totul depinde
de bani și asta este singura modalitate de supravițuire pentru orice organ de
presă, nu prea există șanse ca politicul să fie evitat în presă.” (Jurnalistă
TVR Târgu-Mureș)
”Ar trebui să existe o lege a presei care să
reglementeze atât drepturile, cât și obligațiile presei.” (Reprezentant cabinet
președinte CJ Ciprian Dobre, PNL)
”În piața audiovizuală, în condițiile în care
sunt opt posturi de televiziune în Târgu-Mureș și 14 de radio, eu cred că
singura lor variantă e să se autoreglementeze, pentru că, altfel, rămân fără
audiență.” (Inspector teritorial CNA Târgu-Mureș)
”Cred că ar fi necesară o lege a presei. Ar
duce la o mai bună funcționare a instituțiilor de presă în general și la un
raport foarte bun în ceea ce privește comunicarea informației atât dinspre
partide, cât și dinspre instituția de presă.” (Aurel Trif, Purtător de cuvânt
al Primăriei Târgu-Mureș, fost ziarist)
”Vor face o lege a presei, ei, jurnaliștii serioși, pentru a se proteja de gunoiul și lăturile din
România. (...) Dar jurnaliștii, atâți câți sunt ei, ar trebui să se reunească
din bun-simț, și la derapajul la care a ajuns România, atâta lucru să facă,
să-și facă o lege ei, să se protejeze de gunoaie.” (Dorin Florea, Primarul
Municipiului Târgu-Mureș, PDL)
Liviu Luca, Sebastian Ghiță și William Brînză, patroni de
televiziuni prahovene, aduc bani „de-acasă”
1. Context
În primăvara anului 2012, Județul Prahova avea două
licențe de televiziune prin satelit (Alpha TV din Ploiești și televiziunea
națională Travel Mix din Sinaia - ultima, cu un format tematic dedicat
promovării turismului), 11 licențe de televiziuni cu difuzare prin rețelele de
cablu, zece licențe de televiziuni cu emisie prin antenă terestră și o licență
pentru stația locală a televiziunii naționale Antena 1. În ceea ce privește
televiziunile prin cablu, program consistent pe plan local aveau Valea Prahovei
TV din Sinaia (7860 de minute pe săptămână) și Televiziunea Prahova din Ploiești
(cunoscută ca Prahova TV, conform siglei de pe micul ecran, cu 6380 minute pe
săptămână). Pe de altă parte, dintre televiziunile cu emisie prin antenă
terestră, cele mai relevante erau Wyl Tv și Alpha TV, cu program local în
proporție de peste 80%206.
Distribuția televiziunilor prin rețelele de cablu
din județ era de aproape de 100% pentru Wyl TV, Alpha TV și Prahova TV, iar
Valea Prahovei TV era transmisă doar prin rețelele Next Gen și UPC din județ207. Principalul distribuitor de televiziune prin
cablu din Prahova era UPC, companie cu peste 6.800 de abonați în Câmpina,
Breaza și Ploiești. RCS avea rețea doar în municipiul Ploiești, unde erau în
jur de 4.200 de abonați. Restul pieței de distribuție era împărțit între DCS
(2.800 de abonați în zona Câmpina, Cornu și Brebu), Next Gen (1.750 de abonați
în Câmpina și localitățile limitrofe), Telesat (1.200 de abonați în Breaza și
Comarnic), Tehnogrup, Albada System.
La data documentării pe teren208, Alpha TV făcea parte din grupul care edita și ziarul
Telegraful de Prahova și se afla în proces de cedare a licenței către Cozmin
Horea Gușă, fost politician (PSD, PD, PIN) și consilier pentru politicieni/
oameni de afaceri (pentru Adrian Năstase, PSD – în 2001; pentru Traian Băsescu,
PD – în 2003/ 2004; pentru Mircea Geoană, PSD – în 2009; pentru politicianul și
omul de afaceri basarabean Vlad Plahotniuc – în 2010; pentru omul de afaceri
Sorin Ovidiu Vîntu – în 2010; pentru Marian Vanghelie, PSD – în 2011, potrivit
relatărilor din presă). La sfârșitul anului 2011, Cozmin Gușă a cumpărat,
alături de omul de afaceri Maricel Păcuraru, compania
cipriotă Elbahold, deținătoare a 55% din acțiunile PSV Company, fostă
Petromservice209. Din octombrie 2012, Cozmin
Gușă este coordonatorul editorial al postului Realitatea TV. După ce Cozmin
Gușă a intrat în acționariatul grupului prahovean din care face parte Alpha TV,
Arthur Zafiriadis – managerul televiziunii – și Vali Lazăr - managerul ziarului
Telegraful de Prahova – s-au retras din conducerea grupului, fiind înlocuiți de
Bogdan J. Enache și Florin Manole.
Până în 2012, Alpha TV a fost administrată (din
2007) și deținută formal (din 2010) de Alexis-Arthur Zafiriadis, finul de
cununie al sindicalistului prahovean Liviu Luca (finanțator al postului210), prim-vicepreședintele Confederației Naționale a
Sindicatelor Libere din România (CNSLR) – Frăția și fost președinte al
Federației Sindicatelor Libere și Independente (FSLI) din Petrom. Apropiat al
omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca este cunoscut și pentru
investițiile sale în presă.
În noiembrie 2011, Sorin Ovidiu Vîntu (SOV) și
Liviu Luca au fost arestați preventiv pentru 29 de zile, alături de alte opt
persoane, pentru delapidare și spălare de bani, în dosarul falimentării
controlate a Petromservice. O săptămână mai târziu, inculpații
au obținut decizia cercetării în stare de libertate, cu interdicția de a părăsi
țara. Procurorii au considerat că Grupul Realitatea Media a făcut parte dintr-o
structură de spălare a banilor și de falimentare a Petromservice211. În septembrie 2012, SOV,
Liviu Luca și alți 10 suspecți212 au fost trimiși în judecată de procurorii secției
de urmărire penală și criminalistică de la Parchetul Înaltei Curți de Casație
și Justiție pentru spălare de bani și delapidarea Petromservice213.
Licența Alpha TV a fost achiziționată de Arthur
Zafiriadis de la Studio TVC Pitești, deținut de Ionuț Adrian Eftime, la rândul
său implicat în spălarea de bani din dosarul Petromservice. Potrivit
procurorilor, pe numele acestuia au fost efectuate tranzacții de bani din
patrimoniul Petromservice, în cadrul unor contracte cu caracter fictiv214. Mai mult, acesta este fiul lui Ion Eftime, fost administrator
Realitatea TV, anchetat, la rândul său, pentru o evaziune fiscală de 6,2
milioane de euro215.
În perioada 2010 – 2012, licența televiziunii Alpha
TV a aparținut societății comerciale Onart Video
SRL, al cărei unic acționar era Arthur Zafiriadis, producția a fost asigurată
de Orion Video Production, companie creată de Zafiriadis în parteneriat cu PSV
Company [fostă Petromservice – n.r.], iar echipamentele erau asigurate de
Proton Production și de sindicatul Petrom, conform fostului manager al
postului. De asemenea, televiziunea și-a desfășurat activitatea într-un spațiu
pus la dispoziție de sindicatul Petrom. Absolvent de Jurnalism, Arthur
Zafiriadis a declarat că a derulat, de-a lungul timpului, contracte de
management și de colaborare cu mai multe instituții de presă locale din țară,
în special prin intermediul companiei proprii, Proton Production. Totodată,
acesta a fost membru și în consiliul de administrație al grupului Realitatea
TV, când acesta era sub influența omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu și a
sindicatelor desprinse din Petrom. În aprilie 2012, Zafiriadis făcea parte și
din consiliile de administrație ale stațiilor de radio Guerrilla și Gold FM,
conform acestuia.
Potrivit fostului management de la Alpha TV,
bugetul operațional pentru anul 2011 a fost de aproximativ 160.000 de lei pe
lună. În ciuda sprijinului financiar acordat de Liviu Luca și a existenței unor
sponsorizări primite din diferite surse prin intermediul unei asociații (create
special pentru a facilita atragerea finanțărilor, potrivit fostei conduceri),
televiziunea a întâmpinat mari dificultăți financiare, cauza invocată de fostul
management fiind scăderea veniturilor din publicitate. Dificultățile financiare
au determinat întârzieri prelungite și repetate ale plății salariilor216, problemă care s-a perpetuat și după schimbarea
conducerii Alpha TV.
În anul 2013, Alpha TV și-a încetat emisia, după ce
mai mulți angajați au refuzat să mai vină la serviciu din cauza neplăților
salariale și au decis să acționeze în judecată patronatul217.
În perioada documentării, Televiziunea Prahova (Prahova TV)
era condusă editorial de jurnalistul Dragoș Pătraru și deținută și administrată
financiar de familia omului de afaceri Sebastian Ghiță (vechi prieten cu
managerul postului), administratorul grupului de IT&C Asesoft, companie de
al cărei nume se leagă o serie de afaceri care ar fi prejudiciat statul român,
potrivit procurorilor218. Potrivit intervievaților, Asesoft era și
principalul finanțator al televiziunii. În ultimii ani, Sebastian Ghiță,
proprietarul companiei, a sponsorizat partidele politice PDL (în 2009) și PSD
(în 2010), potrivit presei219 și a fost managerul televiziunii Realitatea TV
(octombrie 2010 – aprilie 2011), perioadă în care a avut conflicte repetate cu
Sorin Ovidiu Vîntu. La începutul lui 2011, cei doi s-au acuzat reciproc de
ingerințe editoriale, disputele au degenerat, iar, în aprilie, Sorin Ovidiu
Vîntu a fost arestat preventiv pentru amenințarea și șantajarea lui Sebastian
Ghiță. Pe fondul accentuării conflictelor, în octombrie 2011 televiziunea s-a
scindat: o parte din echipă a rămas să lucreze pentru Vîntu, în timp ce o altă
parte s-a mutat la televiziunea nou-înființată de Ghiță, România TV220. În iunie 2012, Curtea de Apel București a decis
printr-o sentință definitivă condamnarea lui Sorin Ovidiu Vîntu la un an de
închisoare cu executare pentru șantajarea lui Sebastian Ghiță.
În decembrie 2012, omul de afaceri Sebastian Ghiță
a fost ales deputat (PSD) de Prahova, devenind ulterior secretar al
Comisiei parlamentare de control a Serviciului
Român de Informații.
Televiziunea Prahova TV face parte dintr-un
grup care deține și Ziarul de Prahova și Radio Prahova, iar o parte dintre
ziariștii postului, printre care și managerul editorial Dragoș Pătraru,
realizează și o publicație tipărită (ziarul Altphel). Potrivit managementului,
cel mai mare finanțator al televiziunii este compania Asesoft, iar cel mai mare
client de publicitate – agenția Goldbach. Reprezentanții televiziunii au
declarat că bugetul de cheltuieli pe anul 2011 a fost de aproximativ 130.000 de
euro și nu a existat profit.
Potrivit prezentării comerciale destinate
vânzării de publicitate, Prahova TV transmite emisiuni zilnice pe teme
politice, sociale, administrative și este singura televiziune locală care
difuzează meciuri de baschet din Divizia A (ale echipei CSU Asesoft) și meciuri
de fotbal din liga Minifotbal.
Deținătoarea licenței audiovizuale pentru Prahova
TV este societatea comercială TVMP SRL. Asociații TVMP SRL (CUI: 15219700)
sunt: Iacobescu Vlad Dumitru – asociat principal – 80% și Chirilă Sorin Adrian
– 20%. În 2012, cifra de afaceri a companiei care deține televiziunea a fost de 359.368 de lei, s-a înregistrat o
pierdere de 24.608 de lei, iar numărul total de angajați a fost de 15, conform
datelor de bilanț disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor.
În aprilie 2012, Televiziunea Wyl TV era administrată de Luiza Antonela Bunbănac -
acționară și a unor companii cu domenii de activitate în transport și servicii
financiare din Ploiești - și este deținută în proporție majoritară de Steliana
Brînză, mama deputatului PDL William Brînză221 (la data documentării). Până în anul 2004,
asociați ai societății comerciale Willis Finance SRL (cu activități de difuzare
a programelor radio222) au fost Luiza Antonela Bumbănac și William
Brânză. În 2004, Brînză și-a cedat la nivel formal partea către asociata sa,
care a devenit unic acționar – arată Monitorul Oficial din 1 decembrie 2004223.
Președintele PD-L Diaspora, William Brînză,
s-a remarcat de-a lungul timpului prin afacerile consistente derulate cu
Parlamentul, Metrorex și Poșta Română, precum și prin investițiile sale
(indirecte) în presă (ex: grupul de presă ploieștean Willis Media). William
Brînză nu a mai intrat în Parlament după alegerile din decembrie 2012 și a
demisionat de la șefia PDL Diaspora la începutul anului 2013.
În 2012, potrivit reprezentanților Wyl TV,
principalul finanțator era grupul de companii din
care face parte televiziunea. Wyl TV avea numărul cel mai mic de angajați în
raport cu celelalte televiziuni locale prahovene, principala cauză invocată de
intervievați fiind de natură financiară.
”Banii la Wyl TV vin din grupul de firme din
care face parte televiziunea, grup care se mai ocupă și de transporturi.”
(Jurnalist Wyl TV)
După jumătatea anului 2012, televiziunea Wyl TV a
câștigat un proiect european de 200.000 de euro, destinat achiziției
echipamentelor și aparaturii necesare emisiei în format High Definition224.
Wyl TV este în prezent deținută de WILLIS SRL (CUI: 1323409), ai cărei asociați sunt: Brînză Steliana – acționar principal – 61,57%, Bunbănac Luiza Antonela – 37,81%, Lixandroiu Daniel –
0,31% și Radu Laurențiu Valerian – 0,31%225. Conform bilanțului depus la Ministerul
Finanțelor, în 2012 societatea a avut o cifră de afaceri de 2.367.401 de
lei, un profit net de 413.838 de lei și un număr de 27 de angajați.
Valea Prahovei TV face parte dintr-un grup media care include și un
post de radio, un ziar și o televiziune națională de nișă, deținut și
administrat de Laurențiu Megelea, concomitent acționar și angajat la o companie
imobiliară (Mervani). Proprietarul Valea Prahovei
TV a declarat că este și principalul finanțator al televiziunii, cu bani
obținuți din activitatea în domeniul imobiliar. De asemenea, bugetul întregului
grup era de aproximativ 20.000 de euro pe lună (nu a existat profit în 2011),
bani obținuți în proporție de 70% din celelalte afaceri ale proprietarului, 10%
din bani publici și 20% din publicitate, potrivit conducerii grupului.
Valea Prahovei TV este deținută de
societatea comercială MixMontan SRL (CUI: 22643210), ai cărei asociați
sunt: Megelea Laurențiu
– 50% și Megelea Elena
Mihaela – 50%226. Cifra de afaceri netă a
societății care deține televiziunea a fost de de 552.267 de lei în 2012, s-a înregistrat o pierdere netă de 76.292
de lei, iar societatea comercială a funcționat cu opt angajați, conform
bilanțului depus la Ministerul Finanțelor.
Televiziunea locală Valea Prahovei TV avea, la
data documentării, aproximativ 30 de angajați și cuprindea două departamente.
Conform respondenților, departamentul informativ sau de știri era construit din
trei redacții – de la Câmpina, Sinaia și Ploiești – unde reporterii și
operatorii realizează zilnic aproximativ câte patru materiale (per redacție)
pentru buletinul de știri de seara. Cel de-al doilea departament, de dezbateri,
talk-show-uri și divertisment, era format din realizatorii de emisiuni ai
postului, care, conform reprezentanților televiziunii, aprofundează informații
de actualitate sau alte subiecte de interes pentru public. Totodată, VP TV era
într-un proces de dezvoltare a grilei locale, în paralel cu cealaltă
televiziune din grup, Travel Mix (televiziune axată pe turism, cu acoperire națională),
cu care împărțea unele dotări de studio și tehnică. Potrivit respondenților,
eforturile de dezvoltare ale patronatului s-au concentrat mai ales asupra
Travel Mix.
Prăbușirea pieței de publicitate din cauza crizei
economice i-a
determinat pe toți proprietarii televiziunilor din Prahova să susțină posturile
în cea mai mare măsură din alte activități economice pe care le derulează,
conform respondenților. Fondurile pentru deplasări, salarii și echipamente au
fost reduse substanțial. În medie, salariile jurnaliștilor prahoveni se situează în
jurul a 1000 de lei, conform respondenților. Dificultățile financiare
i-au determinat pe reprezentanții televiziunilor locale să reducă drastic
prețurile de rate-card pentru publicitate, până când au început să se acuze
reciproc de faptul că „strică piața”227.
Cele mai multe dintre televiziunile locale prahovene nu dețin studii
recente de audiență, fapt care îngreunează atragerea veniturilor din publicitate. La momentul documentării,
relatările celor intervievați pe plan local au indicat un interes crescut al
telespectatorilor pentru Prahova TV și Alpha TV, interes mediu pentru Valea
Prahovei TV, și plasarea într-un con de umbră a televiziunii Wyl TV.
O situație distinctă sub aspectul audiențelor și al
comportamentului pe piața de publicitate era la Prahova TV, televiziune care,
potrivit managementului, a plătit pentru auditarea sa în vederea includerii în
pachetul de publicitate vândut la nivel național pentru televiziunile locale de
către regia de publicitate Goldbach Media228 din București. Goldbach Media a arătat că Prahova
TV avea în anul 2011 un „Daily Reach” local de 8,2 (comparativ cu 9,9 - Antena
2; 8,4 - National TV; 8,3 – TVR 2; sau 5,6 - Diva Universal), o acoperire
tehnică de 83,5% și un „Share of Viewing” pe stațiile TV locale de 52,7%229. Pe de altă parte, Arthur Zafiriadis, fostul
director Alpha TV, a susținut că, din sondajele efectuate de partidele
politice, Alpha TV ar fi avut cea mai mare audiență pe plan local. Din
estimările PDL Prahova, doar aproximativ 7% din populația județului urmărea
televiziunile locale, la data documentării.
”Ca televiziune și ca ziar, ca să te măsori și
să poți să mergi către niște agenții cu niște cifre [cifre de audiență – n.r.],
sunt costuri foarte mari pe care trebuie să le suporți. Trebuie să ai acele
cifre ca să poți merge să discuți cu agențiile, că, altfel, agențiile de
publicitate care au bugete naționale și care poate ar da ceva și pe local nu
pot să discute cu tine – clienții acelor agenții cer niște cifre, cer niște
certitudini, vor să știe pe ce au cheltuit banii. Este un viciu de procedură:
nu reușești să-ți faci cifre [studii de audiență – n.r], că n-ai din ce să le
plătești, nu reușești să iei bani din piața națională de publicitate. Iar în
plan local sunt bani așa de puțini, încât ai o mare problemă de subzistență și
trebuie să aduci bani mereu de acasă.” (Reprezentant Valea Prahovei TV)
”Finanțarea e principala problemă. Piața de
publicitate e foarte mică, clienții sunt reticenți fie din cauza crizei, fie
din alte cauze. E mai complicat să obții publicitate prin agenții. Neavând
audiența pe care o are un post național sau un post foarte bine înfipt, nu poți
să-ți vinzi spațiul printr-o agenție de publicitate, cum fac televiziunile
mari.” (Redactor-șef Wyl TV)
”Criza a îngenuncheat sau a omorât foarte
multe firme micuțe și publicitatea locală a scăzut mult. Față de 2008, pot să
zic că a scăzut cu 80%, deci covârșitor de mult.” (Manager Valea Prahovei TV)
”În momentul în care a venit criza economică,
piața de publicitate a căzut, fiecare și-a tăiat cheltuielile, cele mai la
îndemână fiind cheltuielile de promovare, și evident că suma aceea constantă care
se investea în publicitatea TV a început să se micșoreze.” (Manager Alpha TV)
”Presa locală în primul rând are nevoie de
finanțare. Dacă ar fi mai multe persoane care s-ar implica în presa locală și
ar vrea să investească în domeniul asta, eu zic că ar fi foarte bine. (...) Din
cauza crizei, agenții economici au suferit foarte tare și promovarea în presă
nu mai este pentru ei un mod activ de a penetra piața și cred că multe
televiziuni locale sunt de aceea la limita de supraviețuire.” (Laurențiu Rebega,
politician PC. La data documentării, Laurențiu Rebega era președintele
organizației județene PC. În iunie 2012, politicianul a devenit
vicepreședintele CJ Prahova)
”Problemele financiare sunt cauzate de lipsa
banilor de la sponsori, care sunt foarte puțin interesați de media locale. În general, dacă vor să investească, investesc la nivel
național, unde au acces mai mulți oameni.” (Jurnalistă Valea Prahovei TV)
La nivel politic, în aprilie 2012, județul Prahova
era dominat de PDL, în ce privește reprezentarea în administrația municipiului
Ploiești și în majoritatea localităților din județ, în vreme ce Consiliul
Județean era dominat de PSD-PNL. După alegerile
locale230 și parlamentare231, configurația politică s-a modificat vizibil în
favoarea alianței USL.
2. Percepția asupra jurnalismului. Influențe
economice și politice
Cei mai mulți respondenți au declarat că relația strânsă dintre sfera
politică locală și mediul de afaceri contribuie la absența unei piețe normale
de publicitate, fapt ce constituie un obstacol în exercitarea
actului jurnalistic. Intervievații de la
televiziunile incluse în acest studiu au afirmat aproape în unanimitate că posturile
(concurente) ar servi intereselor politice și economice (ale patronilor) și că
ar beneficia de finanțări acordate pe criterii politice, fie că ar fi fost
vorba de contracte din bani publici sau de bani veniți din mediul politic prin
intermediul unor societăți comerciale apropiate de partide sau oameni politici.
Totodată, publicarea advertorialelor este o practică acceptată de majoritatea
celor intervievați.
Din interviuri a reieșit și că asocierea
agendelor editoriale cu interesele/ opțiunile (politice) patronatelor
televiziunilor descurajează unele companii să investească în publicitate,
pentru a nu fi, la rândul lor, puse în relație cu acestea.
”Firmele locale direcționează bugetele de
publicitate în proporție de 90% în funcție de susținerea politică pe care o
acordă unor candidați, și se produce o strangulare a presei din punct de vedere
economic.” (Manager Prahova TV)
”Am senzația că publicitatea se acordă
preferențial, în funcție de simpatii politice sau de altă natură. Să nu ne
ascundem după deget, așa e.” (Jurnalist Wyl TV)
”Din experiența pe care o am, presa locală este
finanțată de politicieni care își construiesc organe de presă pentru a-și
rezolva anumite interese. Organele de presă locală, în contextul ăsta, sunt ca
niște ciuperci – cresc în apropierea campaniilor electorale la nivel de
conținut, adică televiziunile respective încep să ofere mai multe programe și
mai variate, iar, după campania electorală, se lasă cu demisii, cu probleme de
genul ăsta, și ajung într-o formulă de existență de cheltuieli minime. (...) Independența editorială se
rezumă la aspectele financiare. Dacă cineva ar finanța
măsurarea audiențelor, atunci ar exista egalitate de șanse și publicitatea s-ar
împărți pe niște criterii mult mai corecte, și haosul ăsta editorial-politic ar
dispărea. Dacă un organ de presă își poate atrage bani din publicitate, el nu
mai are nevoie să facă compromisuri politice foarte mari, pentru că are din ce
să trăiască.
În momentul în care nu are din ce să trăiască, atunci dă de niște politicieni
care finanțează anumite proiecte editoriale și așa ajunge presa foarte viciată.
(...) Mulți din mediul de afaceri se feresc să-și facă publicitate pe
televiziuni din cauza faptului că sunt politizate și suferim și noi din
cauza multor colegi ai noștri, pentru că ei ne pun într-o găleată pe toți și ne
consideră la fel. Dacă ne cunosc mai bine, își dau
seama că nu e așa.” (Reprezentant din conducerea Valea Prahovei TV)
”În ceea ce privește legătura dintre mediul
politic și mediul de afaceri, vă pot spune că este în logica lucrurilor că
mulți dintre oamenii de afaceri au fost orientați către legături cu partidele
aflate la putere, așa cum este în logica lucrurilor să se întâmple în orice
perioadă preelectorală, cum a fost de cel puțin un an încoace. Într-o bună
măsură, mediul de afaceri este în strânsă legătura cu mediul politic de la
putere.” (Reprezentant PSD Prahova)
”În societatea românească de după evenimentele din
’89, toată lumea are la mână pe toată lumea, deci e o strânsă legătură între
politic și economic.” (Jurnalist din grupul Alpha
TV – Telegraful de Prahova)
Un fenomen îngrijorător semnalat de o parte dintre
cei intervievați a fost existența unor oameni politici locali care le dau personal bani
unor jurnaliști pentru a realiza anumite materiale de promovare și
pentru a le publica la orice instituție de presă locală (TV, presă scrisă,
radio, online) care acceptă respectivele materiale. O jurnalistă a relatat că a
acceptat 100 de lei de la un politician local pentru un astfel de material.
Totodată, din cauza suprapunerii rolurilor din
redacții, determinate de resursele financiare limitate, mulți ziariști
prahoveni sunt implicați și în atragerea/vânzarea de publicitate, ceea ce poate
genera conflicte de interese în activitatea acestora și riscă să afecteze
agenda editorială sau prestația jurnalistică.
”În multe televiziuni, politicul dictează
partea editorială foarte mult.” (Editor Prahova TV)
”Politicienii le dau și personal bani
jurnaliștilor, iar jurnaliștii publică unde li se acceptă materialele
respective.” (Jurnalistă Valea Prahovei TV)
Există personaje politice care obișnuiesc să
strângă jurnaliștii pe la mese. Nu e în regulă. Omul ăla o să judece că a
investit în tine și o să aibă și el o pretenție la un moment dat.” (Jurnalist
Wyl TV)
”Se suprapun poziții, toată lumea face practic
tot ce e nevoie, deci toate posturile se suprapun la un moment dat.” (Jurnalist
Prahova TV)
”Cum media supraviețuiește cu bani, automat
jurnaliștii sunt nevoiți să accepte compromisuri.” (Realizator emisiuni Valea
Prahovei TV)
”Din păcate, în momentul de față, subiectele
sunt făcute pentru oamenii care au interes să citească presa, pentru acei
oameni care sunt implicați în foarte multe domenii, activități care balează
între legalitate și ilegalitate. (...) Nu numai în Prahova, peste tot în țară
există o strânsă legătură între mediul economic și mediul politic.”
(Reprezentant Partidul Conservator Prahova)
Pe fondul acestei situații tensionate din punct de
vedere financiar, apar jurnaliști care, în loc să se preocupe de calitatea
actului jurnalistic, devin o „oglindă” care reflectă cu fidelitate mentalitatea
propriilor manageri/patroni și interesele acestora. Din interviuri a reieșit că
o formă de manifestare a acestui fenomen o reprezintă faptul că unii jurnaliști asumă drept inerent
muncii lor faptul că nu pot publica articole critice la adresa celor care
cumpără spațiu publicitar la televiziunea unde lucrează.
Bunăoară, la Valea Prahovei TV jurnaliștii sunt descurajați
de către conducere să difuzeze materiale critice la adresa clienților de
publicitate, conform unora dintre intervievați. Și investigațiile jurnalistice sunt evitate la nivel
instituțional, pe motiv că afectează relațiile de „bună
colaborare”, potrivit conducerii televiziunii. Din interviuri a reieșit și că
echidistanța/ nonpartizanatul postului în abordarea subiectelor politice este
tot o opțiune a patronatului, care a declarat că nu-și dorește să transforme
televiziunea în instrumentul de expunere al nimănui în defavoarea altcuiva.
”Șeful meu e un om foarte blând, nu-i plac
scandalurile, mizeriile. Vrea să fim chiar ca la carte, obiectivi, neutri.
Felul lui de a fi se proiectează și în politica ziarului și a televiziunii.
(...) Le atragem atenția clienților de publicitate că vin oameni la noi să se
plângă, dar nu facem materiale. Parcă nu e frumos să mănânci din mâna cuiva pe
de o parte și să-i dai în cap. (...) Am întrebat dacă mai avem vreun contract de
publicitate, nu mai aveam, deci am dat materialul. Dacă aveam un contract, nu
dădeam materialul.” (Reporter Valea Prahovei TV)
„Forma noastră de a exista presupune mai mult
informarea telespectatorilor decât presa de investigație sau altfel de presă
care să abordeze probleme care sunt într-o oarecare măsura într-o zona locală
care te face să nu fii într-o bună colaborare cu mai mulți. (...)
Mă implic în agenda/ produsele editoriale dacă lucrurile nu sunt respectate la
nivel de reguli ale casei. Și regulile casei sunt, în general, regulile de deontologie
și de bun-simț. Dacă văd că sunt depășite anumite limite ce țin de regulile
astea, atunci mă implic în discuțiile pe care le am cu oamenii care realizează
anumite emisiuni. Dar nu mi s-a întamplat de multe ori ca aceste reguli să fie
încălcate. (...) Sunt anumite subiecte pe care din
motive comerciale le-am oprit să fie exprimate, pentru că nu erau exprimate
corect. Am zis: <<Mai ușor, că de acolo mâncăm și noi un
biscuite>>. (...) De fapt, nu l-am oprit, l-am reformatat. Sunt jurnaliști
printre ai mei care învață de la anumite canale media că noțiunea de jurnalist
înseamnă să muști, să latri, să zgârii. Și vin cu informația deformată, pentru
că vin cu o informație influențată de lumea în care trăiesc. Și nu mi se pare
normal ca o instituție media să-și strice niște relații pe care le are de lungă
durată fiindcă cineva la un moment dat a greșit. Asta se întâmplă când un
jurnalist, în loc să dea o informație normală, o umflă el cu tot felul de
chestii și o aduce pe sticlă ca și cum ar fi plătită de cineva. Și atunci o
aduc la parametri normali. Asta numai în cazul în care se constată derapaje, pe
care le vede redactorul șef, în care eu am încredere.” (Reprezentant din
conducerea Valea Prahovei TV)
Pe de altă parte, la Alpha TV, odată cu acutizarea
problemelor financiare și cu prelungirea tot mai greu de suportat a neplăților
salariale, au ieșit la iveală mai multe presiuni și abuzuri suportate de
angajați din partea conducerii. Astfel, după mai multe greve și întreruperi de
emisie, în februarie 2013, 27 din cei 50 de angajați de la Alpha TV și
Telegraful de Prahova au înaintat un Memoriu către mai mulți parlamentari
români, semnalând „grave încălcări ale drepturilor salariale, încălcări
flagrante ale deontologiei şi presiuni morale uriaşe din partea patronilor”232. Jurnaliștii Alpha TV și Telegraful de Prahova au
semnalat că le-au fost încălcate drepturile atât în perioada vechii conduceri a
grupului, cât și după preluarea acestuia de către Cozmin Gușă.
Fostul manager și proprietar al Alpha TV a
declarat pentru autorii acestui studiu că s-a concentrat aproape exclusiv pe
atribuțiile administrative și că a încercat să-i ajute mereu pe angajați, dar
că televiziunea a trecut prin mari dificultăți financiare și a avut datorii pe
care a trebuit să le plătească, uneori cu riscul unor întârzieri salariale.
Unii dintre jurnaliști au declarat că se așteptau ca acesta să le achite
salariile restante, înainte de a cesiona televiziunea. În perioada documentării
pe teren (aprilie 2012), mai mulți jurnaliști de la grupurile concurente erau
deja la curent cu abuzurile la care erau supuși angajații Alpha Media și
susțineau că aceștia ar fi trebuit să intre în grevă sau chiar să-și dea
demisia, întrucât compromisurile pe care le făceau erau de natură să le
afecteze imaginea. Întrebați de autorii acestui studiu unde îl pot găsi pe noul
manager, jurnaliștii Alpha TV n-au știut să răspundă, deși acesta pregătea,
potrivit spuselor sale, un nou proiect jurnalistic, și se afla într-o aripă a aceleiași
clădiri închiriate de televiziune de la sindicatul Petrom.
De-a lungul timpului, potrivit celor
intervievați, politica editorială a Alpha TV a tins să fie echidistantă în
raport cu politicienii și formațiunile politice, dar a fluctuat în campaniile
electorale în funcție de opțiunile patronatului.
”Salariaţii AlphaTv Ploieşti nu şi-au primit salariile cuvenite
pe perioada noiembrie 2011 - iunie 2012, deşi oamenii au continuat să vină la
muncă şi să îşi facă treaba profesionist. În momentul în care am considerat că
este mai mult decât suficientă această uriaşă bătaie de joc şi încălcare a
drepturilor lor salariale şi civile, răspunsul din partea direcţiunii, care
tocmai se schimbase în acel moment, a fost acela că plăţile retroactive nu vor
mai avea loc şi că cine nu este mulţumit poate pleca. Apoi, pentru a calma
spiritele şi a face ca lucrurile să pară că funcţionează, au apărut salarii pe
perioada august-octombrie 2012, ultima plată efectuată fiind la data de 15
octombrie a anului trecut. Din acel moment, lucrurile au revenit în vechea lor
matcă pentru şefii şi angajaţii AlphaTv Ploieşti şi Telegraful de Prahova.
Suntem în februarie 2013. Din octombrie 2012 şi până acum, patronii şi
directorii şi-au văzut în continuare de interesele personale şi de ginta
politică şi financiară, iar noi ne-am văzut de munca prestată fără remuneraţie
sau de drum, o parte dintre noi plecând cu orice risc. Şi spunem risc pentru
că, pe lângă uriaşa încălcare a drepturilor acestor oameni care muncesc sau au
muncit în AlphaTv Ploieşti şi Telegraful de Prahova, există şi presiuni de
ordin moral asupra foştilor şi actualilor angajaţi ai celor două entităţi
media.”233 (Fragment
din Memoriul trimis de ziariștii de la Alpha TV și
Telegraful de Prahova în februarie 2013 către 20 de parlamentari români)
”Ăștia de la Alpha s-au dus la noua conducere să
ceară salariile restante, nu le-au primit și tot au rămas acolo. De ce să
rămâi? Te calcă ăla în picioare dacă rămâi. Mai bine plecau din redacție toți.
Măcar să facă o grevă și să sune la București, să mediatizeze. Dar ei nu spun,
nu vorbesc, sunt niște găini proaste. (...) Cineva
mi-a spus că le-a interzis să-i mai folosească numele când îi schimbă
materialul. Dar de ce le dă materialul? De ce le permite? Ăla cu care tu ai
stat de vorbă să faci materialul știe că tu l-ai scris, chiar dacă nu e semnat,
te afectează pe tine ca ziarist treaba asta.” (Jurnalist Prahova TV)
”Eu am încercat să fac o echipă acolo. Orice
distorsiune îți creează probleme în redacție și atunci nu mai faci treabă. Am
încercat chiar să le rezolv și problemele personale. Orice jurnalist de acolo
venea la mine, dacă avea probleme personale grave. Aveam nevoie de oameni
odihniți, care să nu poarte problemele pe umeri, care să se concentreze pe ce
aveau de făcut. De exemplu, a venit directorul de imagine să-mi spună că are
trei bănci care îl execută. Ok, am făcut în așa fel încât să-i dau toate
salariile restante, ca să-și acopere omul datoriile, pentru că aveam nevoie de
un om care să se concentreze la ce are de făcut în redacție, nu la ce are de
făcut acasă. Eu întotdeauna am fost aproape de angajați și le-am explicat că
astea sunt condițiile nu numai la Ploiești, ci în toată țara. Am avut și cazuri
de oameni care au plecat. În trecut am avut datorii și am trecut prin toate
furcile caudine, oamenii au venit, ne-au evaluat mașinile și chiar au dat
anunțuri de licitație, dar am reușit să plătim. M-am dus peste toți cei de la
care aveam de încasat și le-am explicat foarte clar, uneori chiar în ultima zi
înainte de licitație. (...) Cred că aș fi putut face mai mult, întotdeauna se
poate mai bine. Poate să mă concentrez mai mult pe partea asta financiară, deși
m-am concentrat aproape 100%. Este un motiv pentru care am vrut să părăsesc
grupul ăsta de presă și mai ales televiziunea asta. (...) Am renunțat în primul
rând pentru că cinci ani de zile m-am ocupat numai de asta și m-am plafonat,
m-am transformat într-un om care nu face altceva decât să caute soluții
financiare și atât.” (Arthur Zafiriadis, fost manager și proprietar formal
Alpha TV)
”Din punct de vedere logic, moral și de
business, când semnezi un contract cu cineva și decizi că trebuie să închizi
robinetul, trebuie să-ți achiți toate îndatoririle pe care le ai cu
personalul.” (Jurnalist din grupul Alpha TV – Telegraful de Prahova)
Prahova TV și-a asumat public o „poziție constant critică” în
relație cu puterea (reprezentată, la data documentării, de PDL), abordare
încurajată de managementul editorial al postului, potrivit jurnaliștilor
acestei televiziuni. Reprezentanți ai televiziunii, angajați și la ziarul
Alphel, au declarat că opțiunea lor profesională de a critica în mod constant
puterea datează din 2004, când „toată presa locală era cumpărată de PSD”, iar
publicația era locul unde se denunțau abuzurile puterii.
Jurnaliștii Prahova TV au susținut că
orientarea critică a televiziunii Prahova TV era o explicație pentru care unii
politicieni ai puterii (PDL – la data documentării) refuzau să răspundă
solicitărilor de informații și invitațiilor de a participa la emisiunile
postului și preferau concurența, fapt care ar fi atras, de-a lungul timpului,
sancțiuni CNA pentru dezechilibre în prezentarea subiectelor politice și
nerespectarea dreptului la replică. Monitorizările CNA au relevat, printre
altele, „încălcarea regimului publicității, nerespectarea principiului audierii
părților, folosirea unui limbaj injurios sau formularea de acuzații fără
dovezi, de către Prahova TV”. Pe de altă parte, Departamentul Media din cadrul
PDL Prahova a susținut că neparticiparea politicienilor acestui partid la
emisiunile Prahova TV era determinată de faptul că invitațiile ar fi fost
făcute prea din scurt.
O parte dintre respondenții din cadrul acestui
studiu au declarat că poziționarea anti-putere a postului Prahova TV venea în
sprijinul PSD, formațiune politică din care face parte Sebastian Ghiță,
patronul televiziunii. Angajații postului au negat însă că Prahova TV ar avea
vreo preferință informală pentru această formațiune politică, dar au admis că
postul are o relație tensionată cu PDL. Totodată, jurnaliștii Prahova TV au
declarat în unanimitate că nu s-au făcut presiuni asupra lor din partea
patronatului sau a managementului.
Critica puterii a atras după sine și represalii din
partea instituțiilor statului cu atribuții de control, care au acționat la
comenzi politice atât în perioada când era PSD la conducere, cât și
atunci când PDL a devenit partidul care domina administrația locală, potrivit
angajaților Prahova TV.
În ianuarie 2013, CNA a respins prelungirea
licenței de funcționare a postului Prahova TV, invocând încălcări repetate ale
normelor și prevederilor Legii Audiovizuale, dar a revenit la scurt timp asupra
deciziei, în urma unor discuții cu reprezentanții acestei televiziuni.
”Televiziunile care sunt pro-putere pierd
audiență. Televiziunile care au o opoziție constant critică la adresa puterii
își pot păstra publicul. IRES, într-un sondaj cerut de CNA, arată că Prahova TV
este a doua stație locală din țară, după TV Neptun. Asta îmi demonstrează mie
că, dată fiind poziția asta a mea împotriva abuzurilor comise de putere,
îndeplinindu-mi statutul de câine de pază al democrației, îmi păstrez
publicul.” (Dragoș Pătraru, manager editorial și jurnalist Prahova TV)
”Presiunea politică nu se exercită cu
instrumente politice, se exercită prin instituțiile statului. Presiunea
politică e făcută de politicienii care numesc șefi la instituțiile statului.
Politizarea statului a ajuns să plece de la femeia de serviciu și până la
directorul executiv al unei instituții. Politicianul care s-a supărat că ai
scris de el sună la instituția statului care poate să te intimideze sau să te
închidă în vreun fel și face presiuni.” (Manager Prahova TV)
”PDL nu este mai apropiat de nicio televiziune
locală, dar este, să spunem, un pic mai îndepărtat de Prahova TV, din cauza
modului în care cei de acolo înțeleg să-și facă meseria. Prahova TV are o
aplecare politică clară spre PSD – reiese din invitați, din temele abordate,
din felul în care se comportă prezentatorii și realizatorii. În cazul
televiziunii Prahova, de multe ori știrile sunt prezentate cu anumite filtre
din care să reiasă o proastă administrare a diferitor primari PDL și
extraordinara și minunata activitate a politicienilor PSD. Nu evităm să avem
contact cu Prahova TV, dar nu e un post imparțial. PDL participă la toate
emisiunile la care este invitat din timp. În momentul în care noi suntem
invitați cu o oră înainte de emisiune, cum e cazul la Prahova TV, e greu să
găsești, în funcție de subiectul respectiv, omul care să știe despre ce e vorba
și să aibă și timp să meargă acolo într-o oră. De obicei, așa primim
invitațiile de la Prahova TV, cu o oră înainte de emisiune, maxim două. Dacă am
primi invitațiile măcar cu 24 de ore inainte, ar fi ok. Asta a fost rugămintea
noastră în relațiile cu ei. Nu e o regulă, e o chestiune de bună înțelegere. Să
fim serioși, că aici nu e vorba de București, unde temele zilei apar câte
două-trei pe zi. Totuși, e un oraș de provincie, unde se știe de dinainte ce
urmează să se întâmple.” (Reprezentant Departament Media PDL Ploiești)
”Cu PSD și cu PNL avem o colaborare bună,
pentru că, de fiecare dată când îi chemăm, politicienii vin, răspund
invitațiilor noastre și ne lămuresc cu privire la subiectele abordate. Cu PDL
aș dori să am o colaborare bună, dar nu pot, pentru că politicienii nu vin la
emisiune.” (Realizator emisiuni Prahova TV)
”Cei de la Prahova TV dau în putere, dar nu în
opoziție, sunt asociați cu PSD din punctul de vedere al conținutului
editorial.” (Reprezentant Valea Prahovei TV)
Imixtiunile unora dintre patronate în politicile
editoriale ale televiziunilor au fost semnalate și criticate de mai mulți
dintre cei intervievați, care au declarat că presiunile politice sunt puternice
și vizibile mai ales în preajma campaniilor electorale. Unii jurnaliști locali
prahoveni i-au inclus pe propriii patroni în categoria de „dușmani ai
libertății de exprimare”.
Potrivit respondenților, independența editorială
este în strânsă legătură cu posibilitatea unui post de a se susține și cu modul
în care patronatele se raportează la politica editorială. La data documentării,
reprezentanții PNL și PSD au declarat că televiziunile locale prahovene erau
independente și echidistante. Potrivit reprezentantului PC, televiziunile erau
independente, cu excepția perioadelor din campaniilor electorale, iar, potrivit
respondentului PDL, toate televiziunile locale erau imparțiale, cu excepția
postului Prahova TV.
”Televiziunile sunt independente până ce se
apropie campania. În momentul în care se apropie campania, fiecare își alege
direcția care crede că e câștigătoare. Managementul fiecărei televiziuni alege
direcția independent. Sigur, sunt foarte mulți factori care influențează
apropierea sau distanțarea față de un anumit partid politic sau față de o
anumită persoană în momentul în care începe campania electorală. De multe ori
sunt motive financiare, alteori sunt de lungă durată, din dorința de a colabora
cu cel care va câștiga următoarele alegeri. Fiecare își face managementul așa
cum consideră.” (Laurențiu Rebega, politician PC. La data documentării,
Laurențiu Rebega era președintele organizației județene PC. În iunie 2012,
politicianul a devenit vicepreședintele CJ Prahova)
”Nu poți să scrii despre șeful tău,
autocenzura este un dușman al libertății de exprimare. (...) Televiziunile nu
sunt independente din cauza presiunilor patronale.” (Fost jurnalist Alpha TV)
”Cred că este o imixtiune destul de importantă
a patronatului în politica redacțională, în general vorbind.” (Reprezentant
Departament Media din cadrul PDL Prahova)
”Dacă îmi oferiți acum 100.000 de euro, avem
independență totală. (...) Asta este viața în România. Totul se face pe fleică,
adică pe interes. Nu cred că CNN și-a propus neapărat să ofere gratuit
informații către cetățenii europeni. Oferi informație corectă, dar trebuie să
ai și niște avantaje. Și intrăm în celelalte segmente: de lobby, de influență
politică, de influență geopolitică și așa mai departe. Presa nu mai este cea
din 1911-1912. Presa din ziua de astăzi implică foarte multe domenii de
activitate și foarte mulți oameni influenți. (...) Din punctul meu de vedere,
respectând ceea ce și-au propus televiziunile să facă, sunt independente.” (Jurnalist din grupul Alpha TV – Telegraful de
Prahova)
”Ăsta e un post care aparține unui
parlamentar. E vorba de William Brînză, el e proprietarul postului. Ne-am
întâlnit o singură dată și nu am discutat absolut nimic în ceea ce privește
politica editorială. E un caz particular, fiind un parlamentar preocupat de
Diaspora care e mai mult plecat. E un caz fericit din punctul ăsta de vedere.”
(Jurnalist Wyl TV)
”Cred că toate televiziunile locale din
Prahova sunt independente. Cel puțin noi, aici, la PNL, dacă am avut o acțiune
care să conteze și am dorit să fie mediatizată, nu am întâmpinat niciun fel de
problemă cu nicio televiziune. Din punctul de vedere al PNL Ploiești, asta
spune mare lucru. Cred că fiecare televiziune locală are interesul să apară cam
toți oamenii politici importanți din Prahova, pentru că, altfel, omul care se uită
la televizor observă că tu promovezi numai politicieni dintr-un anumit partid
si atunci n-o să se mai uite, zic eu. PNL Ploiești nu a întâmpinat probleme în
relația cu televiziunile locale, nu ni s-a blocat accesul pe post la niciuna
dintre televiziunile locale.” (Reprezentant Departament Comunicare PNL
Ploiești)
”Nu am primit până acum un semnal din partea cuiva că în Ploiești nu este o presă locală independentă. Problema de independență nu este neapărat la jurnaliști, ci este la modul în care o parte a mediului politic consideră că ar trebui să se comporte cu jurnaliștii. Problemele sunt din partea puterii politice la momentul actual [PDL, la data documentării – n.r.]. (...) Cred că dușmanii libertății de exprimare sunt liderii partidelor aflate la putere. Nu există o comparație între prestația politică de acum și prestația politică din urmă cu cinci ani. Acum, tupeul mediului politic aflat la putere, tupeul partidelor aflate la putere mai exact, depășește o limită pe care eu, când am lucrat în presă, am cunoscut-o. Eu cred că ar trebui sancționate în presa chestiuni de acest gen. Presa este cea care trebuie să se regleze pe ea și să regleze relațiile cu mediul politic. (...) Relația televiziunilor cu PSD este foarte bună. Televiziunile solicită informații și le primesc.” (Reprezentant PSD care a lucrat în presă)
3. Relația în redacție
Relațiile din interiorul redacțiilor televiziunilor
din Ploiești au fost descrise în termeni pozitivi (”de colaborare”, „de prietenie”,
„ca într-o familie” etc.) de majoritatea celor intervievați, dar au fost
jurnaliști care au susținut că este nevoie de mai multă solidaritate la nivel de
redacție și de breaslă, în special atunci când apar presiuni politice sau
economice.
Printre problemele referitoare la personalul
din redacții, managerii și jurnaliștii au indicat: lipsa de experiență a unor
jurnaliști și tehnicieni, fluctuația de personal (către presa centrală),
salarizarea precară, fondurile insuficiente pentru deplasări și numărul
restrâns de echipe de teren. O parte a celor intervievați și-a manifestat
interesul pentru a face schimburi de experiență cu alte redacții, centrale sau
străine.
Majoritatea celor intervievați au declarat că
există relații de colaborare între jurnaliștii tuturor televiziunilor. Totuși,
în ceea ce privește relațiile dintre instituțiile de presă, fostul director
Alpha TV a descris relațiile dintre televiziunile Alpha și Prahova TV ca fiind
„proaste”, invocând drept cauză relațiile tensionate dintre patronatele celor
două televiziuni, reprezentate de sindicalistul Liviu Luca și omul de afaceri
Sebastian Ghiță. Pe de altă parte, managerul editorial Prahova TV a declarat că
a difuzat în mai multe situații materiale ale unor jurnaliști cărora le-au fost
blocate de la publicare de către conducerea instituțiilor de presă unde erau
angajați, inclusiv de la Alpha TV. Fostul director și proprietar formal al
Alpha TV a negat însă că ar fi oprit apariția unor materiale sau ar fi impus
anumite subiecte din motive politice sau economice. Jurnaliștii au descris
relațiile angajaților celor două televiziuni ca fiind bune, majoritatea spunând
că tensiunile existente între conducerile Alpha TV și Prahova TV s-au răsfrânt
asupra relațiilor dintre cele două instituții, dar nu și asupra relațiilor
dintre ei.
”În Ploiești, totul s-a jucat între grupurile
Alpha-Telegraful și Prahova. Pe românește, între Luca și Ghiță. Luca e și nașul
meu de cununie. În momentul în care eu am fost numit aici acum cinci ani de
zile, Luca mi-a spus un singur lucru: <<Fă audiență! Dacă faci audiență,
eu te susțin. Dacă nu faci audiență, nu mă mai interesează>>. În ăștia
cinci ani de zile, o dată nu mi-a dat o comandă. m-a susținut chiar și
financiar, când am avut probleme, dar nu am avut niciodată vreo comandă. Interesele lui în Ploiești sunt zero, dar la Ghiță nu
este deloc așa. (...) Din sondajele făcute anul
trecut [2011 – n.r.] de partidele politice, a reieșit că noi suntem vârful de
lance în Ploiești în privința audienței. Ceilalți au încercat să ne
decredibilizeze timp de cinci ani de zile.” (Arthur Zafiriadis, fost director
și proprietar formal Alpha TV)
”Colaborăm cu oameni care lucrează pentru alte
redacții și au subiecte. Luni am dat la știri un subiect făcut cap-coadă de
cineva de la Alpha TV, pentru că nu i-a intrat. Mi-a trimis imaginile, mi-a
trimis materialul, și noi l-am dat pe post. (...) Voia sa publice materialul
pentru că nu i-a intrat. Eu îl ajut pe el ca jurnalist, îi satisfac un pic
egoul rănit și-i difuzez materialul. Astfel mai micșorăm din presiunea care se
pune. Sigur conducerea televiziunii respective a vazut că materialul care a
fost refuzat acolo a intrat la mine și atunci mai scădem un pic din presiunea
exercitată pe jurnalist. Dar e o palidă consolare, pentru că în multe locuri
lucrurile se decid așa.” (Dragoș Pătraru, manager editorial Prahova TV)
”Dacă ești independent și ai o politică editorială
corectă, atunci poți să-ți faci meseria. Noi am ținut Alpha TV și Telegraful
[de Prahova – n.r.] credibile tocmai pentru că eram independenți, nu ne-a
dictat nimeni nimic niciodată. N-am oprit nicio anchetă a niciunui jurnalist
din grupul ăsta, indiferent că deranja pe x, pe y, sau chiar pe un prieten al
meu. Am avut cazuri în care m-am certat cu niste prieteni ai mei care au sau au
avut funcții în administratia publică, dar asta este, n-am putut să opresc
ancheta unui jurnalist. În momentul în care oprești
ancheta, jurnalistul nu mai e jurnalist, e o cârpă.” (Arthur Zafiriadis, fost
manager și proprietar formal al grupului Alpha TV – Telegraful de Prahova)
4. Relația cu autoritățile locale
În ceea ce privește relația cu autoritățile
locale, jurnaliștii prahoveni au criticat opacitatea administrației și a
instituțiilor publice locale, pe care le-au acuzat că sfidează în mod repetat
accesul la informațiile de interes public.
O altă problemă semnalată de respondenți a
fost refuzul primarului (de atunci) al municipiul Ploiești, Andrei Volosevici,
de a participa la emisiunile televiziunilor locale, în general.
Reprezentanții a două dintre televiziunile
locale au reclamat lipsa de transparență și existența unor presiuni inclusiv
prin oferte de publicitate, în schimbul renunțării la anumite articole din
partea reprezentanților ROSAL, companie aparținând politicianului Silviu Prigoană
(PDL), care derula proiecte de salubrizare din fonduri publice.
”Problema e lipsa de transparență din partea
instituțiilor publice care nu vor să-ți dea toate detaliile în timp util. Dacă
îți trebuie informația pentru materialul de azi și ei îți răspund peste o
săptămână, atunci e inutil.” (Jurnalist Prahova TV)
”Aș avea o activitate mai bună dacă aș avea
mai mult acces la informație. Legea 544 este minunată, dar nu se respectă.”
(Jurnalistă Valea Prahovei TV)
”Lipsa de transparență a instituțiilor, asta e
cea mai mare problemă, cel puțin pentru grupul ăsta. Ne lovim zi de zi, dacă nu
chiar de mai multe ori pe zi, de lipsa de comunicare a instituțiilor publice.
Refuză pur și simplu să-ți ofere informații, chiar pe cerere.” (Editor Prahova
TV)
”Sancțiunea maximă prevăzută de 544 este o
amendă pentru un funcționar, nu pentru cel care a dat ordinul să nu mi se
raspundă la cererea de informații. Până dau în judecată, mie mi s-a dus
subiectul.” (Jurnalist Prahova TV)
5. Soluții pentru jurnalismul de calitate
Printre soluțiile propuse de cei intervievați pentru un
jurnalism de calitate s-au numărat: respectarea normelor profesionale,
colaborarea cu mai multe instituții de presă, urmarea unor cursuri de
specializare în cadrul unor televiziuni mai experimentate și refuzul de a urma
comenzi care contravin principiilor jurnalistice. Mulți jurnaliști prahoveni au
fost de părere că se pot proteja de presiunile politice și economice și pot
face jurnalism de calitate fiind solidari, evitând compromisurile și câștigând
respectul publicului. De asemenea, o situație economică mai bună a fost
condiția invocată de aproape toți cei intervievați ca fiind un catalizator
important pentru creșterea calității jurnalismului pe plan local, de la salarii
mai bune, la condiții tehnice și alocarea de resurse.
”Dacă cedezi și faci compromisuri, nu ai de
câștigat decât pe termen scurt, dar nu te faci respectat. E mai bine să-ți știe
de frică, să știe că îți faci treaba. Dacă ai audiență, vei primi și
publicitate.” (Redactor-șef Wyl TV)
”Îi încurajez pe toți să-și facă bloguri, să
scrie acolo, să câștige din ele, să-și asigure independența, să publice pe plan
național, să facă subiecte bune, să încerce să miște ceva astfel încât să aibă
un venit care să le permită să fie independenți și să fie buni la ceea ce fac.
Internetul a salvat cu totul libertatea de exprimare. Nu se pot face presiuni.
Soluția pentru un jurnalist e profesionalizarea. Dacă nu, o să fii întotdeauna
supus presiunilor, n-o să-ți iei salariul, o să-ți spună ăia ce trebuie să
scrii. Dacă ești un jurnalist bun, îți faci blog și nu accepți asta. (...)
Pentru o presă locală independentă e nevoie de jurnaliști puternici, care să nu
abadoneze cauza și care să nu se vândă. Odată ce ei există, orice fel de
influență economică sau politică este frecție la un picior de lemn, pentru că
acești jurnaliști pot să rezolve problema.” (Manager editorial și jurnalist
Prahova TV)
”Ar fi nevoie de o abordare mai umană a
subiectelor. Unii jurnaliști sunt bine pregătiți, dar ar călca peste cadavre ca
să-și atingă scopul, ca să realizeze un subiect care, de multe ori, nu e dintre
cele mai fericite. Pentru că în joc există niște bani, se pune preț pe subiecte
senzaționale, care pot răni pe cineva, dar pentru unii jurnaliști nu contează
lucrul asta. Pentru mine, asta înseamnă o lipsă de profesionalism care scade
calitatea postului.” (Manager editorial Alpha TV)
”Înainte de toate, suntem oameni, și noi,
politicienii, și dumneavoastră, jurnaliștii. Observ că din ce în ce mai mult
apar atacurile la persoană, la familie, și sunt lucruri care ar trebui să se
separe între ceea ce înseamnă profesionistul și omul de rând. E clar că îți
asumi o responsabilitate în momentul în care devii om politic, nu spun că nu
trebuie să aibă acces presa la viața privată, dar expunerea excesivă a vieții
private, a locurilor în care îți place să mergi – creează un disconfort. Ar
trebui ca jurnaliștii să nu mai ofere doar ceea ce-și doresc cu ardoare
telespectatorii, adică tot felul de decapitări, ci să-și impună să învețe oamenii
să aibă informația care îi ajută în viața de zi cu zi.” (Laurențiu Rebeba,
Partidul Conservator)
”Un jurnalist de calitate este un jurnalist
care face cât mai puține compromisuri, care poate să se înscrie într-o politică
editorială a unui post, că în orice casă există niște reguli, și care este
lăsat să-si facă jobul. Este un om care are coloană vertebrală și care este
iubit de public. Până la urmă, publicul este cel care ridică valoarea unui
jurnalist. (...) Dacă ești jurnalist și vrei să ai un job, și managerul vine
și-ți spune ce trebuie să faci, și nu-ți găsești alt loc de muncă – alegi un
mic compromis, dup-aia următorul și tot așa și zici că ești jurnalist, dar nu
mai ești jurnalist, ești o trompetă de jurnalist.” (Reprezentant Valea Prahovei
TV)
Majoritatea celor intervievați și-au exprimat
reticența de a adera la un sindicat, declarând că nu au încredere că o astfel de
structură ar putea să le apere drepturile, fie pentru că au fost dezamăgiți în
trecut, fie pentru că n-au încredere în sindicatele existente. Unii jurnaliști
au declarat că nu au avut conflicte de muncă pentru care să ceară asistența
cuiva sau că au găsit alte căi de a-și rezolva litigiile (o jurnalistă și-a dat
în judecată foștii angajatori etc.). Au existat și
situații când jurnaliștii s-au solidarizat și și-au cerut singuri drepturile.
De pildă, la Wyl TV, potrivit documentării, redactorul șef i-a reprezentat pe
angajați în relația cu conducerea televiziunii, punând presiune pe management
pentru o retribuire proporțională cu efortul depus de jurnaliști.
”Nu cred că un sindicat mă poate reprezenta în
relația cu patronatul. Avem exemple de sindicate care nu fac decât să se
conformeze. Dacă ar exista un sindicat puternic, ar trebui să-i apere pe ziariști
în relația cu instituțiile statului, să acorde asistență juridică, să-i
reprezinte la negocierea unor contracte colective. Dar e utopic deocamdată,
după părerea mea.” (Jurnalist Wyl TV)
”Nu m-am simțit nedreptățită, n-am simțit
nevoia să mă reprezinte cineva în ce am de spus.” (Editor Prahova TV)
”Dacă condițiile financiare de aderare la un
sindicat ar fi rezonabile, aș adera la un sindicat. Aș avea niște așteptări
normale – să reprezinte interesele breslei. În contextul unor anomalii față de
presă, față de noi, să ne apere interesele, asta mi-aș dori.” (Reprezentant
Valea Prahovei TV)
Avem sindicat aici, la Alpha, sunt membru, dar
nu au niciun beneficiu, nici titulatura nu mă ajută. M-aș aștepta să se implice
în problemele colective de muncă, ceea ce nu se întâmplă. (Jurnalistă Alpha TV)
În ceea ce privește eventualitatea existenței unei legi a presei, au fost și voci care s-au
pronunțat în favoarea unei astfel de inițiative, susținând că aceasta i-ar
proteja în fața presiunilor și ar preveni derapajele jurnalistice. Alți
intervievați s-au arătat însă sceptici în privința intențiilor reale pentru
care politicienii ar introduce o lege a presei, spunând că n-ar face decât să
cenzureze libertatea de exprimare. Totodată, unii respondenți au subliniat că
legislația existentă este suficientă. Numeroși intervievați au pledat pentru
autoreglementarea la nivel de breaslă, însă s-au arătat neîncrezători în
protecția oferită de autoreglementare în fața presiunilor politice și economice.
În ceea ce privește existența unui cod
deontologic, jurnaliștii de la Prahova TV au precizat că respectă codul
elaborat de Convenția Organizațiilor de Media, structură la care au aderat
aproximativ 30 de organizații de media din țară. Alți jurnaliști au declarat că
și-au însușit codurile deontologice studiate la facultăți de Jurnalism, sau
și-au creat un set propriu de norme „de bun-simț” (”cei șapte ani de-acasă”,
potrivit unei jurnaliste intervievate), sau că respectă normele profesionale pe
care și le-au însușit în virtutea experienței dobândite.
”Nu e nevoie de o lege a presei. Sunt convins
că, așa cum sunt date legile în România, această lege a presei va cenzura.
Autoreglementarea e suficientă și sunt și alte legi în țara asta. Te-am
calomniat, mă dai în judecată. Am mințit, mă dai în judecată. Aș fi vrut o lege
a publicității corecte, asta, da.” (Fost manager Alpha TV)
”Aș vrea să existe o lege a presei făcută cu
mult cap pentru că, pe lângă niște drepturi pe care trebuie să le avem, trebuie
să existe niște obligații. Cunosc jurnaliști pentru care nu am niciun respect.
De ce nu ar fi o lege a noastră, să știm exact ce avem și ce nu avem voie să
facem? La legea asta ar trebui să participe reprezentanți de bază ai presei.”
(Jurnalistă Valea Prahovei TV)
”Aș vrea să existe o lege, pentru că, de foarte
multe ori, activitatea anumitor jurnaliști, nu a tuturor, reprezintă o
imixtiune în viața personală a multor persoane și cred că ar trebui stabilite
niste granițe de genul ăsta și de limbaj. Cât
privește autoreglementarea, jurnaliștii au dat dovadă că nu se poate face. Deja
au ajuns prea departe. (...) Nu cred că trebuie
schimbat ceva în mediul politic sau economic pentru o presă locală
independentă. Cred că o lege a presei ar fi cea care ar reglementa foarte bine
anumite aspecte din activitatea de jurnalist.” (Reprezentant
Departament Media PDL Prahova)
”E mai bine fără o lege a presei, există CNA.
Presa trebuie să fie liberă, din punctul meu de vedere.” (Reprezentant PNL)
”Nu cred că este indicată, oportună, necesară
o lege a presei, pentru că există legi nescrise în presă potrivit cărora
jurnaliștii se califică sau se descalifică în mediul lor profesional și în
relație cu publicul. Prin ei înșiși, prin ceea ce fac. Nu este nevoie, deci, de
o reglementare suplimentară.” (Reprezentant PSD)
”O lege a presei e cu dus și întors, mai ales că
trebuie propusă de politicieni, pentru că ar putea să afecteze libertatea de
exprimare.” (Editor Prahova TV)
”Dacă ar fi o lege, probabil că nu s-ar mai întâmpla
să vedem ce se întâmplă acum cu OTV-ul, care face campanie politică 24 de ore
din 24.” (Producător Alpha TV)
”Cred că fiecare grup de presă ar trebui să-și
contureze un set de reguli prin care să se protejeze. Nu cred că statul sau
altcineva ar putea să protejeze într-o democrație un grup de presă.”
(Reprezentant Valea Prahovei TV)
”O lege a presei ar fi necesară, pentru că
sunt multe probleme care poate ar dispărea – jurnaliștii nu s-ar mai confrunta
cu cazuri de agresiune, cu presiunile de a scrie la comandă. Ar apărea poate și
drepturile subiecților și nu s-ar mai scrie toate porcăriile. Ar fi o lege care
să aibă și drepturi și obligații. Un act de lege este un act de lege, poți să
dai în judecată. Autoreglementarea nu te protejează.” (Realizatoare emisiuni
Valea Prahovei TV)
”N-avem CNA? De ce ne mai trebuie o lege a
presei? De ce să facem legi pentru teatru, pentru sculptură, pentru a scrie?
Există legea bunului simț și există legile statului.” (Jurnalist Alpha TV)
În județul Timiș - televiziuni „de casă” pentru Primărie și
Consiliul Local
1. Context
În octombrie 2012, în județul Timiș
funcționau, conform datelor de la Consiliului Național al Audiovizualului
(CNA), cinci televiziuni: STV din Sânnicolau Mare, TV Jimbolia, TEN TV din
Lugoj, Tele Europa Nova și TVT 89, ultimele două din Timișoara.
O altă
televiziune locală, Analog TV, a fost cumpărată de grupul RDS/RCS în vara anului
2012 și a devenit studio regional al Digi 24. Analog TV, una
dintre principalele televiziuni locale, avea acoperire regională în județele
Timiș, Arad și Caraș-Severin. Conform CNA, deţinătoarea licenţei audiovizuale
pentru Analog TV era SC Analog TV SRL (CUI: 15404490), ai cărei asociaţi sunt:
RCS & RDS SA – 99.927% şi Integrasoft SRL (asociat unic RCS & RDS SA) –
0.073%. Cât timp a funcționat ca televiziune locală, Analog TV era axată foarte
mult, conform celor intervievați, pe emisiuni politice și culturale.
”Multă lume nu știe că nu mai avem Analog. E o
perioadă confuză. Lumea se va obișnui că a fost preluat de Digi. Încet, încet
Analog-ul va fi necunoscut, pentru că se schimbă generațiile.” (Titu Bojin,
președintele Consiliului Județean Timiș și liderul organizației PSD Timiș)
”Analog TV a fost preluată de Digi.
Avea o înclinație discretă spre PSD, dar nu foarte accentuată.” (Marcel Tolcea,
profesor universitar Universitatea de Vest Timișoara, șef catedră la Secția
Jurnalistică)
Pe 12 mai
2012, conform datelor CNA, SC STV Sânnicolau Mare SRL (CUI:
28888987) a obținut decizia de autorizare pentru postul de televiziune
prin cablu STV. SC STV Sânnicolau Mare SRL a fost înființată în
19.07.2011 și are ca asociați: Oraşul Sânnicolau Mare 95% (reprezentat de
primarul Groza Dănuț) şi Gosan SRL 5% (unde asociat unic este Consiliul Local).
Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, societatea comercială a avut în
2012 o cifră de afaceri netă de 66.821 de lei, o pierdere netă de 47.974 de lei
și a avut 6 angajați.
Primarul
Dănuț Groza, reales în 2012, este membru PDL, iar Consiliul Local este dominat
de PDL (12 consilieri din 17)234. Și în perioada 2008-2012, PDL a dominat Consiliul
Local. Televiziunea STV a început să funcționeze din 3 septembrie 2011235.
”La Sânnicolau Mare au luat licența chiar
înainte de campania pentru alegerile locale 2012, dar nu au făcut campanie.”
(Daniela Popovici, inspector CNA Timiș)
Pe 13
septembrie 2012, conform informațiilor de pe site-ul CNA, Consiliul Local
Jimbolia a obținut decizia de autorizare pentru TV Jimbolia236. În urma alegerilor locale din iunie 2012, Consiliul Local
Jimbolia era constituit din 17 consilieri237:
8 din partea PDL, 4 din partea UDMR, 3 din partea PNL și câte unul de la PP-DD
și PSD. Primarul Postelnicu Darius Adrian este membru PDL. Conform datelor CNA,
TV Jimbolia a primit decizia de autorizare pe 24 mai 2012, însă conform presei
locale238
TV Jimbolia a obținut licența în 2010 când primar era Kaba Gábor, actual
consilier local UDMR. Televiziunea a fost înființată ca parte a unui proiect
transfrontalier cu o televiziune din orașul Makó, Ungaria239. Știrile
TV Jimbolia sunt transmise on-line prin intermediul unui portal video gratuit
și pot fi vizionate la adresa: http://vimeo.com/televiziuneajimbolia.
”De câteva luni, Consiliul Local de la Sânnicolau
Mare și Jimbolia au făcut STV și TV Jimbolia. Cele două televiziuni au un
proiect comun cu o televiziune din Ungaria și emit sâmbăta și duminica câte
două ore, dar depind de firma de cablu din localitate.” (Daniela Popovici,
inspector CNA Timiș)
TEN TV este o
televiziune care emite terestru și a fost înființată la Lugoj de miliardarul
Iosif Constantin Drăgan. În urmă cu aproximativ trei ani a fost preluată de un
om de afaceri din Lugoj care ulterior a vândut-o.
”TEN TV are o situație mai puțin plăcută din
punct de vedere financiar. A fost preluată de la grupul Drăgan de o persoană
germană. Am încercat să-i ajut la preluare. Eu am rugat persoana să preia, să
nu se închidă. Va trebui neapărat sprijin local pentru a fi o televiziune de
informații de evenimente locale, zonale în Lugoj, Făget, Recaș. Televiziunea
este într-o situație delicată.” (Titu Bojin, președintele CJ Timiș)
Conform
datelor de la Registrul Comerțului, persoana germană la care făcea referire
președintele Consiliului Județean Timiș este George Claudiu Ervin. Acesta
deținea 15% din SC Microroyal SRL, societatea comercială care deținea până
aprilie 2012 licența de emisie. Ceilalți asociați erau George Nicolae și George
Maria cu 65%, respectiv 20% din părțile sociale ale companiei. Licența a fost
preluată pe data de 2 aprilie 2012 de SC Lugomedia SRL240
deținută de Moticică Mihai – 5% și Mihalcea Viorel – 95%.
Televiziunea are un program săptămânal de 38 de ore241.
Mihai Moticică ar fi încercat după preluare să
vândă televiziunea autorităților locale din Lugoj242 care au hotărât de principiu pe 12.10.2012
preluarea televiziunii. Mihai Moticică, un om de afaceri apropiat243 al liderului PSD Timiș, Titu Bojin - președintele
CJ Timiș - a fost reținut de procurori în martie 2013 pentru evaziune fiscală
și spălare de bani244. Conform datelor actualizate
de CNA pe 4.10.2013, Lugomedia SRL, deținătoarea
licenței audiovizuale
pentru TEN TV, îi are
ca asociați pe: Olariu Daniel Gabriel –
asociat principal – 95% și Olariu Ionela – 5%.
Tele Europa
Nova a fost înființată tot de Iosif
Constantin Drăgan, la fel ca și TEN TV din Lugoj. Emite terestru și este
considerată de către cei intervievați o televiziune cu știri locale,
divertisment și muzică populară.
Deținătoarea
licenței audiovizuale pentru Tele Europa Nova este SC Atelierele Culturale SRL,
ai cărei asociaţi sunt: Maja Productions A.G. (Elveţia) – 99%, Euro-Sens Suport
SRL – 0,2%, Romcreativ Consulting SRL – 0,2%, Lucia Florica Ardelean, Opriş
Vladimir Codruţ şi Rădulescu Elena cu câte 0,2%. Asociat unic al Maja
Productions A.G. (Elveţia) este Hirsch Sabine Maria (Germania). Asociaţii Euro
- Sens Suport SRL sunt: Opriş Vladimir Codruţ – 37,5%, Opriş Andra Lavinia –
37,5% şi Lucia Florica Ardelean – 25%. Asociaţii Romcreativ Consulting SRL
sunt: Georgescu Constantin – 90% şi Georgescu Adrian Anton – 10%. În aceste
condiţii, acţionarul principal era, la data documentării, Hirsch Sabine Maria245.
Datele de la Registrul Comerțului din Elveția arată că Maja Production a fost
cumpărată în septembrie 2012 de European Concert Agency AG înregistrată în
Baar. Maja Production urma a fi dizolvată.
”Televiziunea
făcea parte din trustul Drăgan, apoi a fost a lui Paul Opriș de la Tele 7 ABC.”
(Gheorghe Ilaș, jurnalist246)
”Este o
televiziune one man show de tip OTV, în sensul că principala atracție rămâne
Stelu Iordache, care este și manager și prezentator. Tele Europa Nova este
apropiată de anumiți oameni politici din oraș în funcție de interesele
directorului Stelu Iordache.” (Marcel Tolcea, profesor universitar
Universitatea de Vest Timișoara, șef catedră la Secția Jurnalistică)
”Tele
Europa Nova a funcționat fără întreruperi, are un personal bun cu oameni
formați de care au beneficiat și alte televiziuni, este un pol în această zonă.”
(Titu Bojin, președinte CJ Timiș)
”Este o televiziune a mercenariatului, ceea ce
o face să aibă cea mai mare libertate de exprimare.” (jurnalist local,
freelancer)
Tele Europa
Nova247
are 25 de angajați. Bugetul operațional a fost, conform directorului Stelu
Iordache, între 50.000 și 100.000 de euro în 2011. Acesta a declarat că
finanțarea televiziunii se face prin reclame ale societăților comerciale cu
cifră de afaceri mică, prin anunțuri, dedicații muzicale și comunicări. Cifra
de afaceri netă a societății SC Atelierele Culturale SRL a fost în 2012 de
437.588 de lei cu un profit net de 15.722 de lei, conform bilanțului depus la
Ministerul Finanțelor.
Grila de programe este alcătuită din programe
care pot fi susținute din punct de vedere economic, conform declarației
directorului Stelu Iordache.
”Suntem o
televiziune generalistă și se introduc în grilă programe proprii, nu avem bani
să cumpărăm programe din altă parte, toată producția e a noastră. Profitul
nu e mare, dar se adună la 20-30%. Nu colaborăm cu agențiile de publicitate. Nu
avem publicitate de la instituții publice locale, dar facem servicii de
promovare la nivelul primăriilor. De exemplu, filmăm manifestările organizate
de ei și le încasăm bani.” (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)
Audiențele
posturilor de televiziune sunt măsurate în perioada 2012 – 2015248
de Kantar Media care a încheiat un contract cu CNA. Tele Europa Nova Media nu
își permite din punct de vedere financiar un astfel de contract, potrivit
directorului Stelu Iordache.
”Marile televiziuni plătesc 10.000 de euro pe
lună pentru sondaje. Nu avem banii ăștia. Am găsit alte formule care ne dau o
idee să vedem cum stăm în audiență. Suntem o televiziune generalistă, grila de
programe fiind alcătuită în funcție de ceea ce cere piața. Nu cumpărăm programe
din altă parte. Funcționăm cu un departament tehnic, cu unul redacțional și cu
conducerea executivă. Patronatul e la București, în altă țară.” (Stelu
Iordache, director Tele Europa Nova)
TVT 89, o televiziune regională249
care emite prin satelit, este oarecum urmașa unei alte televiziuni locale
„defuncte” din Timișoara care se numea TVT 89 și a funcționat în perioada
decembrie 1989 - 1997250. Gelu Gheorghe Chetraruc, producător general la
TVT 89, a declarat că a lucrat la fosta televiziune TVT 89, care s-a închis.
După o pauză de zece ani a propus omului de afaceri Georgică Cornu un nou
proiect. Licența de emisie datează din august 2008, aria de acoperire fiind
județele Timiș, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Mehedinți și Bihor. Compania
care deține licența este SC MCT Impex SRL deținută de omul de afaceri Georgică
Cornu, apropiat al PDL251. MCT Impex SRL, societate aflată în faliment252,
avea ca obiect principal de activitate editarea ziarelor. Licenţa audiovizuală
a fost aprobată pe 8 aprilie 2008, iar decizia de autorizare a fost emisă pe 23
septembrie 2008. La data documentării, ultima grilă de programe fusese aprobată
de CNA pe 26 aprilie 2012. Postul retransmite TV Arad (1590 minute/săptămână)253, durata
programului local realizat este de 8490 minute/săptămână.
”TVT 89 încearcă să fie cât mai regionali.
S-au extins, au corespondenți în județele Hunedoara și Caraș-Severin. S-ar
putea ca regionalizarea să aibă legătură cu interesele grupului de firme pentru
că domnul Cornu este din Mehedinți și a vrut neapărat să fie văzut și acolo. La
Arad sunt văzuți prin TV Arad care retransmite TVT 89.” (Daniela Popovici,
inspector CNA)
”TVT 89 este un post adresat mai degrabă
bănățeanului mediu. Îl asociez cu PDL.” (Marcel Tolcea, profesor universitar
Universitatea de Vest Timișoara, șef catedră la Secția Jurnalistică)
”La TVT 89 se poate vorbi de un control
total din partea patronatului și bătaie de joc din partea acestuia față de
angajați.” (jurnalist local, freelancer)
TVT 89 a avut un buget operațional de 400.000
de euro, vânzarea de publicitate se face fie direct prin propriul departament
de vânzări, fie prin intermediul agențiilor de publicitate, conform lui Gelu
Gheorghe Chetraruc, producător general TVT 89. Pentru măsurarea audienței, TVT
89 se bazează pe un sondaj de opinie pe 800 de respondenți. În funcție de acest
sondaj se reface grila de programe. Producătorul general al TVT 89 a mai
precizat că grila de programe se modifică la 3-4 luni fiind axată pe buletine
de știri și talk-show-uri. Există și emisiuni sportive, culturale sau de
divertisment, orele de difuzare ale producțiilor TVT 89 fiind adaptate în
funcție de sezon. TVT 89 se confruntă cu fluctuație de personal din cauza
salariilor mici.
”În ultimii doi ani suntem pe primul loc în regiune datorită
acestui studiu. În 2010 eram pe primul loc în prime-time. Ne bătea Analog TV pe
segmentul de dimineață. Ne băteau cu reluări. Dacă voiau matinal se uitau la
canalele naționale. Am transformat emsiunea matinală într-un buletin de știri
în direct și am câștigat și segmentul de dimineață. Finanțatorul
televiziunii este domnul economist Georgică Cornu, adminstratorul societății
MCT Impex SRL. MCT sunt ca oricare client, nu au prioritate. Nu este printre
cei mai buni clienți, numărul de expunere al MCT în raport cu concurenții este
mult mai redus.” (Gelu Gheorghe Chetraruc, producător general TVT 89)
Cifra de
afaceri a MCT Impex SRL a fost, în 2012, de 35.601.706 lei, cu o pierdere netă
de 52.635 de lei, conform bilanțului depus la Ministerul Finanțelor.
Principalele probleme cu care se confruntă
televiziunile locale au fost indicate de către cei intervievați ca fiind:
pregătirea slabă a tinerilor jurnaliști, salariile foarte mici, necunoașterea
limbii române, lipsa contractelor de publicitate, lipsa resurselor financiare,
controlul editorial asupra TVT 89 și Tele Europa Nova, lipsa transparenței
autorităților locale, precum și politizarea excesivă.
”Există o lipsă de contracte. Agenții economici nu doresc să-și facă
publicitate și atunci singurele instituții media funcționează doar dacă în
spate este un interes din partea unei firme. Agenții economici nu vor să
încheie contracte din cauza crizei economice, dar nici nu înțeleg rolul
publicității în presă.” (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)
”Politizarea excesivă și încercarea de monopolizare
prin publicitate sunt problemele cele mai importante. Se merge pe principiul:
Dai în mine, nu-ți dau bani. Presa din
Timișoara nu face excepție și a fost acaparată direct sau underground de
speculanții de terenuri. Le găsești interesele în toate publicațiile.”
(Gheorghe Ilaș, jurnalist)
”O problemă o reprezintă jurnaliștii
înșiși, pentru că nu înțeleg un subiect. Există personaje politice care s-au
învățat să dicteze jurnaliștilor articolele, care sunt exact cuvintele
politicianului.” (Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova)
”Proasta pregătire și lipsa de experiență a
jurnaliștilor se combină cu presiuni din partea patronului. Simt presiunea celor despre care scriu, o presiune
indirectă prin oameni care ne sunt cunoștințe comune. Nu sub forma
amenințărilor, ci a rugăminților, obligațiilor etc.” (jurnalist, freelancer)
Conform
declarațiilor celor intervievați, motivele pentru care jurnaliștii, managerii
și editorii intervievați au ales instituțiile media în care lucreză sunt:
pasiune, libertate, putere, beneficii financiare, dorința de avea un loc de
muncă. Motivele demisiei din instituțiile media în care lucrează au fost enumerate
de către cei intervievați ca fiind: lipsa unei noi provocări, scăderea
salariului, cumpărarea televiziunii de către un partid politic, lipsa
libertății în alegerea subiectelor, impunerea unui subiect care nu ar fi în
consens cu principiile jurnalistului, acuzele de luare de mită. Salariile jurnaliștilor intervievați sunt cuprinse
între 1.000 și 2.000 de lei, iar cele ale producătorilor între 2.000 și 3.000
de lei. Alți respondenți au declarat
că salariile în mass-media din Timișoara sunt cuprinse între 600 și 800 de lei.
”Majoritatea jurnaliștilor care au cărți de
muncă nu au plătite la zi contribuțiile sociale și celelalte dări către stat.”
(jurnalist, freelancer)
”Lipsa banilor este o problemă în presă și de aceea se angajează studenți sau absolvenți de facultate, pe salarii mici, de 600 de lei.” (Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova)
La momentul documentării pe teren, unii dintre cei intervievați au precizat că în topul preferințelor se află TVT 89, urmată de Tele Europa Nova. Alții au precizat că nu au încredere în niciuna sau au indicat Analog TV ca fiind televiziunea în care aveau cea mai mare încredere.
2. Percepția asupra jurnalismului. Influențe
economice și politice
Județul Timiș este dominat din punct de vedere
politic de USL, PSD câștigând majoritatea primăriilor. Cu toate acestea, unii
dintre jurnaliștii intervievați sunt de părere că PDL controlează încă
posturile cheie din instituțiile deconcentrate, iar alții că PNL conduce
administrația locală, PSD nereușind să impună directori în posturi-cheie.
Mediul politic este strâns legat de cel de afaceri, conform respondenților.
Unii dintre cei intervievați nu au putut indica un politician care să
controleze în mod direct televiziunile locale, în timp unii jurnaliști au
precizat că mediul politic local și economic se juxtapun și se interpun,
relația televiziunilor locale cu mediul politic fiind una de subordonare în
funcție de banii pe care îi alocă fiecare politician direct sau indirect prin
societățile comerciale pe care le controlează.
”Administrația publică locală este
dominată de mai multe partide.” (Stelu Iordache, Tele Europa Nova)
”Nu se poate spune că există vreo asociere între
anumite partide politice și posturile de televiziune locale. În campaniile
electorale, televiziunile locale și mediul politic local sunt prieteni pentru
că e vorba de bani.” (Daniela
Popovici, inspector CNA)
”Activitatea politică nu poate fi realizată în afara
domeniului de afaceri și nu pot fi realizate afaceri care să nu aibă într-un
fel sau altul de-a face cu mediul politic. Televiziunile locale sunt televiziuni mici și
dorința de a avea cât mai mulți interlocutori i-au făcut să fie cât se poate de
echilibrați, chiar dacă unii realizatori sau participanți au o anumită
înclinare spre un partid politic sau altul. Consider că televiziunile locale sunt independente.” (Titu Bojin, președintele CJ Timiș)
”Dacă se face o înțelegere între
politicieni și oameni de afaceri să nu se încheie contracte cu o instituție
media, acea instituție nu va mai avea bani. Există presiuni ale instituțiilor
publice locale asupra mediului privat. Firmele care au relații cu Primăria pot
să oprească sau să ofere un contract cu o televiziune. Presiunea politică vine
și pe linia CNA care e politic și datorită intereselor de acolo pot să te amendeze,
să-ți facă șicane și nu-ți mai poți vinde produsul media. Am simțit presiune
din partea CNA.” (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)
”Televiziunea e un business și trebuie să
se bazeze pe mediul economic, însă atunci când mediul economic depinde de cel
politic și invers, este imposibil ca televiziunile să fie 100% independente.
Ele încearcă să-și păstreze independența și au o relație echilibrată cu mediul
politic local.” (Oana Gaita, consilier județean PDL)
”Trebuie schimbată legislația în ceea ce se numește
ownership. Este nevoie de o legislație economică capabilă să încurajeze
investițiile în publicitate. Relația
dintre televizunile locale și mediul politic local este mai puțin strânsă decât
în mediul on-line sau în presa tipărită. Televiziunile locale sunt mai degrabă
factori de PR pentru politicieni atunci când sunt la putere. Comanditarul este
proprietarul. Tele Europa Nova este mai degrabă apropiată de anumiți oameni
politici din oraș în funcție de interesele directorului Stelu Iordache, iar TVT
89 de PDL.” (Marcel Tolcea, profesor universitar, șef catedră la Secția
Jurnalistică )
”În Timișoara sunt foarte puțini
jurnaliști supuși presiunilor politice, pentru că nu se scrie foarte mult încât
să-i supere pe politicieni.” (Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova)
”Presiunea politică în media este aproape
inexistentă, foarte mulți jurnaliști sunt foarte comozi, nu mai este presă de
calitate și nu mai e nevoie de presiune politică. Presiunea politică înseamnă
să faci presiuni într-o anumită redacție unde nu se scrie bine de tine.”
(Petronela Axinte, producător TVT 89)
”Presiunea politică și economică există în
anumite momente, în anumite perioade. Când ești un post tv care respectă
anumite principii, nici nu te poți lovi de presiuni. Noi în TVT 89 nu am
angajat jurnaliști cu experiență. Jurnaliștii tineri nu sunt înfiripați în zona
politică, economică, nu au acele relații în care li se pot oferi anumite
lucruri. Mediului economic, pe plan local, îi lipsește politica de marketing.
Acesta ar trebui să înțeleagă rolul presei în societate, că promovarea
produselor și serviciilor se face prin intermediul presei. În ceea ce privește
mediul politic, trebuie schimbată mentalitatea politicianului român care ar
trebui să învețe să respecte jurnaliștii și nu să-i perceapă ca pe niște
polițiști. Presa poate face mult bine dacă politicianul știe să lucreze cu ea.”
(Gelu Gheorghe Chetraruc, producător general TVT 89)
SC MCT
Impex SRL, deținătoarea licenței pentru TVT 89 a fost sancționată de CNA în 22
mai 2012 pentru nerespectarea normelor privind desfăşurarea campaniei
electorale pentru alegerile locale din 10 iunie 2012. Membrii CNA au ajuns la
concluzia că la TVT 89 a existat un „dezechibru
vădit în privinţa participărilor în emisiunile electorale. De exemplu, competitorul
din partea USL a avut 12 apariţii, cel de la PDL 5 apariţii”. Sancțiunea a fost revocată pe 29 mai după ce
reprezentanții postului de televiziune au formulat o contestație împotriva
deciziei de sancționare254.
”Tele Europa Nova este televiziunea
tuturor politicienilor. De ani de zile este tribuna oricui dorește să-și
plătească o știre. Concret vorbind, ofensiva locală USL s-a realizat pe
influență financiară. Au contribuit și patroni cercetați de autorități care au
cadorisit câte o mașină, un echipament. TVT 89 este a celor care sunt la putere
în momentul respectiv. Patronul are afaceri în foarte multe domenii și este un
mare finanțator Tele Europa Nova tocmai din dorința de a apărea pe cât mai
multe canale locale. La TVT 89 nu există un control politic, ci o situație
financiară delicată. A fost construită pe bani de împrumut și acum sunt nevoiți
să-și concedieze angajații din lipsa unei strategii de marketing. Analog TV era
echidistantă, dar avea o orientare către PSD, cu personaje de acolo.
Politicienii care controlează televiziunile din Timiș sunt Ilie Sârbu (PSD),
Constantin Ostaficiuc, Ovidiu Ciuhandu (PDL) și Titu Bojin (PSD) în mai mică
măsură.” (jurnalist, freelancer)
Măsurile care ar trebui luate pentru a-i
proteja pe jurnaliști în fața presiunilor economice și politice, în opinia
respondenților, sunt apartenența la un sindicat, o susținere financiară din
partea publicației și a organizațiilor care finanțează materiale de presă. Cei
intervievați au fost de părere că un confort financiar l-ar ajuta pe jurnalist
să reziste tentațiilor.
”În Timișoara, edițiile locale [ale ziarelor
centrale –n.r.] au eșuat, mediul online și-a piedut din valoare. Nu se mai
poate face nimic pentru o presă locală independentă.” (jurnalist, freelancer)
”Pentru ca jurnaliștii să facă față
presiunilor politice și economice este nevoie de asigurarea unui apărător din
oficiu din partea sindicatului sau din partea instituției mass-media din care
face parte.” (Gheorghe Ilaș, jurnalist)
”Presa locală e oarecum independentă pentru că
nu e miza atât de mare pe plan local. Apar momentele din campaniile electorale
când o redacție susține un candidat sau altul. Televiziunea nu ține cont de
interesul vreunei formațiuni politice, pentru că televiziunea este apolitică.”
(Petronela Axinte, producător TVT 89)
”Evenimentul politic este pe ultimul loc în
buletinele noastre de știri, jurnaliștii fiind trimiși rar la conferințele de
presă ale partidelor. Lumea nu este interesată, ne-a arătat studiul de
audiență, de ce se întâmplă în mediul politic local. Mergem la conferințe de
presă din zona administrativă, sănătate, sport.” (Gelu Gheorghe Chetraruc,
producător general TVT 89)
”Tele Europa Nova este singura care nu este o
televiziune de partid. La alte televiziuni se știe cine finanțează, se vede cum
se dau știrile. Unde au fost zece jurnaliști, pot fi zece materiale diferite.”
(Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova)
„Dacă un reporter are o informație pe care
vrea să o dea pe post despre un candidat care are campania foarte bine plătită
la postul tv, trebuie să întrebe conducerea postului, pentru că poate provoca
un conflict. Mi s-a sugerat să chem în emisiune pe X, pentru că avea șanse să
devină director la Y. Subvenționarea de la buget ar duce la independență și ar
fi greu ca personajele politice să-și facă jocurile prin reclamă sau prin
dotarea televiziunilor.” (Gheorghe Ilaș, jurnalist)
3. Relația în redacție
Jurnaliștii, producătorii și managerii din cele
două televiziuni: TeleEuropa Nova și TVT 89 au descris relațiile dintre
jurnaliști ca fiind amicale, competitive, de solidaritate, iar cele dintre
management și jurnaliști „normale, bazate pe o relație corectă”. Ca soluții de
îmbunătățire a acestor relații au fost enumerate de către cei intervievați: o
deschidere mai mare și din partea managementului și din partea jurnaliștilor, o
remunerație consistentă a jurnaliștilor și un număr mai mare de jurnaliști
angajați pentru degrevarea sarcinilor editoriale ce revin actualilor angajați.
”E foarte important ca un colectiv să fie bine
închegat, ca oamenii să vină cu plăcere la lucru chiar dacă există probleme
financiare. Dacă mergi la lucru doar ca să faci cele 8 ore ca la fabrica de
șuruburi și să treacă timpul și apoi să mergi acasă fără să discuți cu colegii,
se creează o atmosferă tensionată.” (Petronela Axinte, producător TVT 89)
”La Tele Europa Nova relația jurnalist –
manager este identică cu cea dintre un junior și patronul unei baze sportive.
Tele Europa Nova a fost un soi de pepinieră de jurnaliști, salariile sunt
foarte mici. Nu e un loc de unde ți-ai dori să ieși la pensie, pentru că nu
poți să pui bani de-o parte pentru un coșciug mai acătării. Aici sunt foarte
mulți începători, studenți, absolvenți și oamenii devin solidari la greu. Între
jurnaliști e un fel de solidaritate a începătorului.” (Gheorghe Ilaș,
jurnalist)
Relația televiziunilor cu instituțiile media
centrale este, conform celor intervievați, fie bună, fie inexistentă, iar cea
dintre instituțiile media locale este „una bună la vedere sau rece”.
”La vedere, relația dintre instituțiile media
locale pare una foarte bună, dar în realitate cred că jurnaliștii joacă un
teatru ieftin. Viața îi pune în situația de a lucra în aceeași redacție. Nu
sunt relații ok. Nu există o solidaritate în presa locală.” (Gelu Gheorghe
Chetraruc, producător general TVT 89)
”Jurnaliștii sunt împărțiți în tabere în
funcție de intersele politico-financiare ale finanțatorilor direcți sau
indirecți ai televiziunilor și publicațiilor. Există anumite prietenii
personale cu oameni de afaceri și politicieni și mulți jurnaliști au propriile
firme de publicitate. Managementul stă de vorbă cu jurnalistul doar când
jurnalistul greșește. Dacă nu se dau salariile, managerul nici nu apare în
redacție.” (jurnalist, freelancer)
Jurnaliștii,
managerii și producătorii intervievați au oferit răspunsuri diferite legat de
ceea ce este sau nu acceptabil pentru o instituție media. Cu excepția lui Stelu
Iordache, director Tele Europa Nova, toți cei intervievați au fost de acord că
este de neacceptat publicarea sau difuzarea unui material comandat. Acceptarea
reclamei în schimbul nedifuzării unui material de presă este, de asemenea, de
neacceptat, la fel ca și achitarea consumației în timpul documentării. Cu toate
acestea, toți intervievații au fost de
acord că atât difuzarea unui material comandat, cât și acceptarea reclamei în
schimbul renunțării la difuzarea unui material, dar și achitarea consumației se
practică în Timișoara.
”Presa este în general asociată cu
fripturiștii, deși nu e un capăt de țară să bei o apă, dar din cauza imaginii
proaste a jurnaliștilor am decis încă de la înființarea televiziunii ca
jurnaliștii să nu participe la astfel de cocktailuri.” (Gelu Gheorghe Chetraruc,
producător general TVT 89)
”Nu poți refuza o cafea, un suc, dar e
recomandabil să plătești. Am întâlnit cazuri de jurnaliști care s-au dus la
inaugurarea unei fabrici și s-au trezit la redacții cu obiecte în plăsuță și
le-au returnat. Acceptarea reclamei în schimbul renunțării la articole este un
shopping sub acoperire. Dacă jurnalistul acceptă materiale comandate, își
pierde credibilitatea. Mai devreme sau mai târziu publicul își dă seama de
acest tip de materiale.” (Gheorghe Ilaș, jurnalist)
”Dacă vorbim despre o seară cu băuturi, dar în
urma întâlnirii obține informații pe care altfel nu le-ar putea obține, e ok.
Dacă e vorba de chiolhan, nu e acceptabil.” (jurnalist, freelancer)
Subiectele
tabu în presa din Timiș, conform
respondenților, sunt legate de liderii politici locali din toate taberele,
cancanurile, viața mondenă, „clanurile de romi implicate în afaceri
imobiliare”. Unii dintre jurnaliștii intervievați au declarat că țin cont de
interesul public, de interesul clienților de publicitate, de formațiunea
politică pe care televiziunea o sprijină, dar nu și de cel al autorităților
locale.
4. Relația cu autoritățile locale
Relația cu
autoritățile locale este, din punctul de vedere al celor intervievați, una
bună, mai ales pentru că acestea sunt posibili clienți de publicitate. Alți
jurnaliști consideră că un jurnalism neaservit nu poate avea o relație bună cu
autoritățile. Directorul Tele Europa Nova și producătorul general TVT 89 au
declarat că televiziunile pe care le conduc nu au contracte de publicitate cu
autoritățile publice locale. Unii
jurnaliști au precizat că administrația publică locală este total
netransparentă de mai bine de zece ani în Timișoara (atât Primăria, cât și
Consiliul Județean). Primarul Nicolae Robu și consilierul acestuia pe probleme
de presă nu au putut fi contactați pentru interviu.
”Înseamnă că instituția media nu-și face
treaba. Rolul presei în societate este să fie un observator la ceea ce nu se
întâmplă bine în societate.” (Gelu Gheorghe Chetraruc, producător general TVT
89).
”Instituțiile publice sunt politizate.
Primarul Roibu este într-un război total cu presa, e o chestiune care se aplică
tuturor televiziunilor locale.” (Oana Gaita, consilier județean PDL)
”Nu există
purtător de cuvânt la primărie, în afară de primar nu are nimeni voie să
vorbească cu presa. La drumuri și poduri, la cadastru. Dacă am trecut de
portari și secretare, e mai ușor cu directorii. Mulți colegi au renunțat la
subiecte pentru că nu au reușit să obțină informații pentru că nu i-au lăsat
portarii să intre. Au fost televiziuni
locale care au primit sute sau zeci de mii de euro de la societățile primăriei
sau de la cele unde Consiliul Local e acționar, de la diferite direcții de
acolo pentru spectacole. Exemplu? Analog TV.” (Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova)
5. Soluții pentru jurnalismul de calitate
Calitatea
jurnalismului este definită de către cei intervievați ca fiind legată de
cunoașterea limbii române, de obiectivitate, de corectitudine. Soluțiile pentru îmbunătățirea calității jurnalismului (evaluată de respondenți la o medie de 6.50 în
Timișoara) sunt strâns legate de: nevoia de o pregătire universitară mai bună a
jurnalistului și de perfecționarea ulterioară a acestuia, de investițiile în
publicitatea mass-media a societăților comerciale și de o salarizare mai bună.
Perfecționarea constă, conform celor intervievați, în cursuri de dicție, de
management, de jurnalism, de filmare, de editare, sau în cele legate de
deontologie, justiție, economie.
”Jurnalistul de calitate este cel care riscă
să fie neplăcut multora, care are curaj, simț civic și fler.” (Marcel Tolcea,
profesor universitar, șef de catedră la Secția Jurnalistică)
”Este cel care are o pană foarte aspră,
foarte bine documentată, scrie foarte pe înțeles și este citit.” (Stelu
Iordache, director Tele Europa Nova)
”Este cel care își face meseria nu pentru
că așteaptă ziua de salariu, ci pentru că e conștient de valoarea mărfii pe
care o produce, o poate vinde undeva și transmite un mesaj, dă un semnal de
alarmă. Jurnalistul de calitate se formează în timp, procesul de triere fiind
ca selecția naturală. Cei care rămân, dacă se culcă pe laurii gloriei, sunt în
mare pericol.” (jurnalist, freelancer).
„Nu poți să angajezi oameni deștepți,
inteligenți, fideli pe bani puțini.” (Gelu Gheorghe Chetraruc, producător
general TVT 89)
”O
soluție ar fi salariul mai mare, deși nu banii fac un jurnalism profesionist.
Asta ține de modul în care fiecare își gândește meseria.” (Gheorghe Ilaș, jurnalist)
Calitatea
jurnalismului este legată și de aderarea la un sindicat
al jurnaliștilor, au declarat unii dintre cei intervievați. Cu toate acestea,
sindicalizarea, ca formă de apărare a jurnalistului, nu este văzută ca o
soluție pentru că sindicatele sunt politizate, jurnaliștii nedorind să ajungă
să susțină un punct de vedere politic, conform celor intervievați. Un sindicat
este văzut de respondenți ca un organism care ar trebui să apere drepturile
fiecărui membru al său, să semneze un contract colectiv la nivel de breaslă, să
coaguleze breasla care este dezbinată, să conceapă un cod deontologic
recunoscut și aprobat de toată lumea.
”Mulți jurnaliști nu au carte de muncă,
acceptă salarii sub medie. Sindicalizarea ar fi singura posibilitate ca să
existe o contrapondere la patronat.” (Marcel Tolcea, profesor universitar, șef
de catedră la Secția Jurnalistică)
”Un sindicat e mult spus. Un club de presă
local ar fi binevenit, o organizație care să apere interesele jurnaliștilor în
relația cu instituțiile publice chiar și cu CNA.” (Petronela Axinte, producător
TVT 89)
„Am fi vrut să facem parte din CRP, dar,
din păcate, mai există doar în acte.” (Gelu Gheorghe Chetraruc, producător
general TVT 89)
”În România nu există un sindicat serios. Ideal
ar fi să fie mai multe. Nu simt nevoia unui sindicat care să devină un
instrument politic și de manipulare așa cum se întâmplă cu alte sindicate din
alte domenii.” (jurnalist, freelancer)
”Sindicatele? Le văd politizate și nu am
vrut să mă trezesc că trebuie să susțin un punct de vedere politic. Sindicatele
trebuie să aibă obiective ca cele interbelice. Interesul jurnaliștilor, nu cel
al patronatului sau al politicului.” (Stelu Iordache, director Tele Europa
Nova)
”Nu am avut nevoie de sindicat. Am lucrat tot
timpul la privat și e altfel, nu-i ca la stat. Nu simt nevoia unui sindicat. Am
fost de părere că mă descurc singură.” (Nadia Iucu, jurnalist Tele Europa Nova)
Sisteme
de protecție a jurnaliștilor sunt
puține, sau chiar inexistente. Sărăcia, partidele politice, autoritățile
locale, instituțiile publice care limitează accesul presei la informații,
reticența conducătorilor acestora care refuză dialogul cu jurnaliștii,
partidele politice și „clanurile de romi implicare în afaceri imobiliare” au fost
indicate drept dușmani ai libertății
de exprimare. Cazuri recente de
agresiune împotriva jurnaliștilor nu există în Timișoara, potrivit
intervievaților. Jurnalista Nadia Iucu de la Tele Europa Nova a indicat un caz
de agresiune recent din partea unui funcționar din cadrul compartimentului de
audit al primăriei Timișoara care a împins jurnaliștii. În urma reclamației
adresată primarului, care a promis înființarea unei comisii de disciplină,
funcționarul a primit numai mustrare scrisă. Un alt caz de agresiune a avut loc
în toamna lui 2011, când mai multe persoane au spart o cameră a celor de la TVT
89.
”Este ceva obișnuit în Timișoara. Romii
fac legea. Ne-au spart o cameră, am făcut plângere la poliție se fac verificări
și în ziua de azi. Nimeni nu a plătit niciun prejudiciu.” (Petronela Axinte,
producător TVT 89)
”În fiecare an clanurile țigănești intră
în posesia a cel puțin 2-3 palate. Au peste 200 de case în Timișoara,
majoritatea clădiri istorice și de câte ori intră în posesia unui palat se
ceartă între ei. Ne-au spart o cameră, există dosar de cercetare penală la
parchetul Timișoara. Țiganii sunt plecați în Germania, procurorul a plecat la
București, dosarul a fost preluat de un alt procuror. Nu știu ce s-a mai
întâmplat.” (Gelu Gheorghe Chetraruc, producător general TVT 89)
”Societatea Timișoara a fost un apărător
al presei, dar în ultima perioadă s-a implicat într-o anumită zonă politică și
nu a făcut bine presei și libertății de exprimare. Ar trebui să revină la acele
idealuri.” (Titu Bojin, președinte CJ Timiș)
”A mai
fost și Asociația Presei Timișorene care s-a desființat. A devenit o
organziație fantomă după ce la conducerea ei au venit jurnaliști controlați
politic, de exemplu Radu Țoancă255.” (Gheorghe Ilaș, jurnalist)
”Sunt unii jurnaliști care au provocat o
minimă agresiune pentru a-și crește notorietatea și audiența.” (jurnalist,
freelancer)
”Dușmanul libertății de exprimare este o
anumită mafie locală care s-a scuns în cotloanele politicului. Există o
presiune, un șantaj, o corupție din partea acestor forțe. Dușmani pot fi unii
patroni de media, iar apărători sunt, paradoxal, chiar unii politicieni care
sunt corecți și iau poziție atunci când există o presiune sau o încercare de
eliminare a jurnalistului respectiv.” (Stelu Iordache, director Tele Europa
Nova)
”Apărătorii libertății de exprimare sunt niște
indivizi cu diverse interese care doresc să se publice anumite materiale în
favoarea lor și în defavoarea dușmanilor. Un jurnalist inteligent se poate
folosi de aceste informații, dar aici intervine discernământul și experiența
lui de a folosi ca sursă acești oameni.” (jurnalist, freelancer)
”Dușmani ai libertății de exprimare sunt
sărăcia, partidele politice din tot spectrul politic și absența unor voci
conștiente, morale, venite din interiorul presei cu privire la derapajele
mediatice. În afară de legislație, nu există apărători, presa nefiind apărată
de nimeni în mod real.” (Marcel Tolcea, profesor universitar, șef de catedră la
Secția Jurnalistică)
Cu o
singură excepție, respondenții au fost de acord că este nevoie de o lege a presei cu toate că există reglementările CNA și câte un
cod deontologic în fiecare redacție. La TVT 89 acesta este pe site256,
este conceput în redacție, o parte dintre articolele acestui cod fiind incluse
și în Regulamentul de Ordine Interioară. La Tele Europa Nova există un cod al
jurnalistului afișat în redacție, codul fiind preluat de la Asociația
Ziariștilor din România.
”Legea audiovizualului este foarte importantă,
pentru că nerespectarea ei aduce amenzi mari, achitarea acestora fiind o
problemă financiară pentru un post mic.” (Gheorghe Ilaș, jurnalist)
”Legea presei e ceva normal, dar va trebui
realizată și de politicieni și de jurnaliști, iar autoreglementarea se va face
încet, încet, vrând-nevrând.” (Titu Bojin, președinte CJ Timiș, PSD)
”Codul CNA e un cod cu reglementări de bun
simț pe care orice jurnalist trebuie să le cunoască. E nevoie de o lege a
presei, dar să existe libertate editorială, dreptul la imagine, protecția
minorilor. În ziare se minte. Măcar în audiovizual există reglementări de bun
simț. E mai greu să te autoreglementezi, ar fi ideal.” (Daniela Popovici,
inspector CNA)
”O lege a presei ar fi binevenită și ar trebui
să stabilească foarte clar limitele în care o televiziune, un trust de presă
își desfășoară activitatea. Ar trebui să stabilească limitele deontologice, de
etică profesională. Legea presei ar trebui să se bazeze pe specialiști în
domeniu, este nevoie de implicarea jurnaliștilor în conceperea acestei legi.”
(Oana Gaita, consilier județean, PDL)
”Legea presei este absolut necesară și ar
trebui făcută de către jurnaliști cu juriști foarte deschiși la minte și cu
orizonturi largi. Eu aș apela la experiența scandinavilor, Canada și SUA.
Autoreglemetarea nu există, Anglia e cel mai bun exemplu.” (jurnalist,
freelancer)
”O lege a presei ar trebui gândită de oameni
din acest domeniu, pentru că dacă o face un politician vor apărea puncte care
să avantajeze partidul politic. Autoreglementarea nu e foarte bună, se ajunge
să facă fiecare ce-l taie capul.” (Petronela Axinte, producător TVT 89)
”Pe principiul <<să moară și capra
vecinului>>, aș dori să existe. E nevoie de egalitate între toți
jurnaliștii. Nu poți să ai în audiovizual un cod și în presa scrisă nicio lege.
Nu cred în autoreglementare, cred într-o lege care trebuie respectată de către
toată lumea.” (Stelu Iordache, director Tele Europa Nova)
”Ar trebui să existe o lege a presei, pentru
că în prezent presa se face de foarte multe ori haotic. Din cauză că nu există
o lege a presei, în audiovizual se aplică foarte multe amenzi. Nici Legea
audiovizualului nu este bine făcută. Este interpretabilă, ambiguă.” (Gelu
Gheorghe Chetraruc, producător general TVT 89)
”Legea presei este o idee proastă. Tot ceea ce
nu este prevăzut ca fiind interzis este permis, iar pentru ceea ce este
interzis există legislația obișnuită. Autoreglementarea este cel mai important
lucru, pentru că în momentul de față Clubul Român de Presă este o organizație a
patronatului. Autoreglementarea poate să determine și reacții la încălcările
deontologice care sunt extrem de numeroase.” (Marcel Tolcea, profesor
universitar, șef de catedră la Secția Jurnalistică)
Televiziunile din Vâlcea – „cuminți” și dependente de
finanțatori (politici)
1. Context
La data documentării pe teren257, principalele televiziuni locale vâlcene erau: TV Vâlcea
1, Televiziunea VTV și TV Etalon. De asemenea, în județul Vâlcea mai funcționau
și câteva televiziuni locale prin cablu care difuzau în special anunțuri și
materiale în regim videotext (ex.: Teleloviștea, televiziune difuzată numai
prin societatea de cablu din comuna Boișoara).
TV Vâlcea 1 aparține societății SC Regal SRL (CUI: 1472958),
deținută de Băjău Marin – asociat principal – 99.9411764706% și
de Băjău Elena –
0.0588235294%, și este un post de televiziune locală terestră care emite în
zona oraşului Râmnicu Vâlcea şi localităţile limitrofe. Postul este retransmis
în rețelele CATV din judeţul Vâlcea (cu o acoperire estimată de 90% din aria
geografică a judeţului), potrivit CNA. În urmă cu 19 ani, TV Vâlcea 1 a fost
fondată de actualul primar al municipiului Râmnicu Vâlcea, Emilian Frâncu (PNL), care, potrivit intervievaților, s-a retras la
nivel formal din acționariat.
Managerul televiziunii, Aurora Constantinov, a
declarat că postul funcționa cu aproximativ 30 de angajați. Finanțarea TV
Vâlcea 1 provenea din publicitate, în urma unor colaborări cu mai multe agenții
de publicitate din țară, iar televiziunea nu beneficia de contracte de
publicitate din bani publici, potrivit managementului. Totodată, bugetul
operațional al televiziunii pe anul 2011 a fost de aproximativ 500-600.000 de
lei și a existat profit, conform Aurorei Constantinov.
”Fiind o televiziune locală particulară fără subvenții, trăim
strict din publicitate. (...) De patru ani de zile, contractele [de publicitate
pe plan local] sunt făcute cu prietenii mei care au firme și care nu au cedat
la interesele politicului.” (Aurora Constantinov, manager TV Vâlcea 1)
Conform
datelor de bilanț disponibile la Ministerul Finanțelor, în 2012 cifra de
afaceri a societății care deținea licența TV Vâlcea 1 a
fost de 675.574 de lei, cu un profit net de 23.960
de lei și un număr de 27 de angajați.
Televiziunea
VTV Râmnicu
Vâlcea, deținută de SC Media Trust SRL Băile Olănești, este un serviciu
de programe de televiziune regional de tip generalist, difuzat prin satelit, în
care predomină emisiunile informative (ştiri şi dezbateri), iar postul este
retransmis în reţeaua DTH DIGI şi în reţelele CATV din judeţul Vâlcea şi din
judeţele limitrofe, potrivit CNA. La data documentării pe teren, patronul
televiziunii era Ion Tudor, fost membru PDL până în iunie 2012258.
Patronatul televiziunii desfășura afaceri în domeniul turistic-hotelier și
deținea, printre altele, acțiuni la Stațiunea Olănești și la Hotelul Riviera,
potrivit intervievaților. Patronul televiziunii este principalul finanțator al
acesteia, potrivit reprezentanților VTV. Angajații VTV au declarat că nu
beneficiau de mecanisme de aflare a audienței, la data documentării pe teren.
Deținătoarea licenței
audiovizuale a VTV este societatea comecială Vezi Televiziune SRL. Asociații
Vezi Televiziune SRL (CUI: 29525122) sunt:
Băiașu Octavian Petre – 50% și Tudor Constantin – 50%. Totodată, datele disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor
indică pentru 2012 o cifră de afaceri de 243.403 de lei, un profit net de
20.507 de lei și un număr de 27 de angajați.
TV Etalon Râmnicu Vâlcea, operată de
societatea comercială SC Etalon SRL (CUI: 1469790), se axa la data
documentării pe producții de divertisment și era deținută în proporție
majoritară259,
din anul 2010, de politicianul Valentin Adrian Iliescu, fost membru PUNR, PSD
și PDL260,
redevenit membru PSD în 2012, fost ministru pentru Relația cu Parlamentul în
guvernele Boc și Ungureanu. În aprilie 2013, Valentin Iliescu a fost numit de
guvernul Ponta comisar general adjunct, cu rang de secretar de stat, la Garda
Națională de Mediu261. Potrivit declarației de interese a lui Valentin
Adrian Iliescu262, televiziunea Etalon a beneficiat, în 2012, de o
pondere mare a finanțărilor din bani publici atribuite de mai multe primării și
societăți de stat din județul Vâlcea.
Televiziunea Etalon a fost „un brand”/ „un
post de referință” în materie de producție de filme documentare, potrivit
intervievaților. De când a fost preluată de Valentin Iliescu, televiziunea a
intrat într-un con de umbră din perspectiva respondenților, întrucât nu a
beneficiat de investiții.
Potrivit managementului televiziunii, cei mai
mari finanțatori ai postului erau CET și Consiliul Județean, iar bugetul
televiziunii a fost de aproximativ 500.000 de lei în 2011 și nu a existat
profit. Totodată, televiziunea a solicitat un studiu de audiență realizat de
compania Goldbach Media, în virtutea unui contract de colaborare.
În iunie 2013, CNA a acordat licență audiovizuală
televiziunii Estrada TV, deținută de Valentin Adrian Iliescu (50%) și de
Mădălina Iliescu (50%). Postul va emite în metropolitană Bucureşti şi
judeţele Ilfov, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Argeş, Giurgiu, Călăraşi şi
Ialomiţa263.
TV Etalon Râmnicu Vâlcea este în
prezent deținută de societatea comecială
Etalon SRL (CUI: 1469790), ai cărei asociați sunt: Iliescu Mădălina – asociat principal – 59.9846977812% și
Margu Ion – 40.0153022188%264. Datele disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor indică pentru anul 2012
o cifră de afaceri de 334.914 lei (fără profit), o
pierdere netă de 16.085 de lei și un număr de 8 angajați.
”Etalon a fost un post liber. Primul patron, care l-a fondat, a
fost un tip de cultură [Ion Murgu, regizor265 - n.r.] care nu era angajat politic, a avut
probleme financiare majore, a vândut pachetul majoritar ministrului Iliescu.
Iliescu l-a cumpărat fiindcă a dorit să ajungă parlamentar.” (Jurnalist Etalon
TV)
Televiziunea
TV-C Teleloviștea, deținută de compania
de retrasmisie prin cablu SC TELELOVIȘTEA SRL, aparține actualului primar din
comuna Boișoara, Gheorghe Nicolae (PC)266.
Grila aprobată de CNA pentru acest post este de program videotext non-stop, dar
televiziunea a primit mai multe sancțiuni de la CNA pentru nerespectarea grilei
și difuzarea unui program local cu imagini în mișcare. Totodată, postul a
primit mai multe amenzi de la CNA pentru nerespectarea legislației
audiovizuale. La data documentării pe teren, societatea comercială care opera
această televiziune era în insolvență.
”Societatea este în insolvență, ca să nu
plătească amenzile. Se caută forme juridice să i se retragă licența.”
(Reprezentant CNA)
Potrivit datelor disponibile la CNA și la
Ministerul Finanțelor în august 2013, societatea comercială care a deținut
licența postului este în insolvență, iar licența a fost retrasă.
Din
documentare a reieșit că televiziunile locale vâlcene „abia răzbat” din cauza
dificultăților financiare care derivă din lipsa investițiilor în publicitate.
Cei mai mulți jurnaliști vâlceni au declarat că este acceptabil să publice advertoriale, marcate ca atare. De asemenea, salariile jurnaliștilor vâlceni se situează în
intervalul 1000-2000 de lei, conform
respondenților. În aceste condiții de precaritate financiară (și, deseori,
morală – determinată de compromisurile făcute de angajații media pe fondul
presiunilor politice și economice), peisajul media vâlcean riscă să rămână fără
profesioniști și atrage tot mai mulți „mercenari”, conform respondenților.
„Financiar vorbind, este foarte greu pentru televiziunile locale
să reziste.” (Jurnalistă TV Vâlcea 1)
”Sistemul e încurcat, pe o piață de publicitate foarte proastă. O
televiziune locală, chiar dacă ar crește calitativ foarte mult, tot nu poate
rezista. Nu se urmărește calitatea, ci satisfacerea unor dorințe economice sau
politice.” (Jurnalist Etalon TV)
”Sunt cazuri în care jurnaliștii nu sunt
apreciați, sunt tratați cu dispreț și poate că ar trebui mai mult respectați.
Pe măsură ce prinzi experiență, oamenii te apreciază. Presa vâlceană e în
decădere, nu mai sunt profesioniști mulți. Numai cei cărora le place meseria
respectă normele profesionale. Cei care vor doar să facă bani nu mai respectă
nimic.” (Realizator emisiuni Etalon TV)
”Problema e lipsa de documentare, tendința de
a nu te documenta dincolo de comunicatele de presă și de informația brută pe
care ți-o oferă cineva, comoditatea.” (Realizatoare emisiuni TV Vâlcea 1)
”La televiziunile din Vâlcea sunt salarii
mici, oameni slab pregătiți, angajați pe drepturi de autor, contract de
emisiune. Unii au și pe cartea de muncă salariul minim pe economie. (...) Nu
cred că [televiziunile vâlcene – n.r.] dau o imagine cu acuratețe a ceea ce se
întâmplă [în viața politică locală – n.r.]. Nu au mijloacele și capacitatea și
ascuțimea de jurnaliști și poate că nici nu își propun lucrul ăsta.”
(Reprezentant CNA)
”Râmnicu
Vâlcea nu e un oraș universitar, ai o bază mică de selecție, piața calitativă e
destul de redusă, trebuie să-i cauți pe cei mai buni din cei mai slabi. Calitatea este problema. Dacă un crainic pe care îl ai de 2-3
ani pleacă la o televiziune națională – ești mort.” (Consilier media VTV)
”La
televiziunile locale este mai greu. Nu prea se pune bază pe calitatea
emisiunilor, pentru că nu toți au făcut școala de jurnaliști și au experiență. (...) Jurnaliștii din Vâlcea nu sunt atât de bine puși la
punct cu reglementările. Nu sunt oameni pregătiți, sunt oameni care doresc să
devină jurnaliști și se școlesc la locul de muncă.” (Manager Etalon TV)
Intervievații au declarat că formațiunea politică ce domină
administrația locală vâlceană este alianța USL. Potrivit celor intervievați, mediul de afaceri local este
în strânsă legătură cu cel politic, atât pentru că unii
oameni de afaceri locali au carnet de membri de partid sau sprijină anumiți
politicieni locali, cât și pentru că unii politicieni locali și-au dezvoltat,
în timp, diverse afaceri.
”La aproape toate companiile mari din Râmnicu Vâlcea, șefii sunt
afiliați politic. (...) Partidele politice se ocupă
de toate afacerile de pe aici din zonă.” (Jurnalistă TV Vâlcea
1)
”Evident că [mediul politic și economic –
n.r.] sunt în strânsă legătură. Cel puțin doi sau trei candidați care au reușit
în afaceri acum vor să fie Parlament.” (Reprezentant CNA despre județul Vâlcea)
”Oamenii de
afaceri fac politică. Legătura nu este neapărat directă, dar subteran există
fire ascunse, directe sau indirecte. Depinde și măsura în care există și în ce
măsură aceste legi au influențe pozitive sau negative. Aș prefera un om de
afaceri care intră în politică și are suficiente resurse pentru a nu fi tentat
să se compromită.” (Gheorghe Ioniță,
viceprimar Râmnicu Vâlcea, PNL)
2. Percepția asupra jurnalismului. Influențe
economice și politice
Respondenții vâlceni au declarat că presiunea politică din media
locale este „foarte mare” și posturile locale sunt aservite patronilor
și finanțatorilor lor (politici), în condițiile în care contractele de
publicitate (din bani publici/ de la companiile apropiate de mediul politic) se
acordă preferențial și condiționează agendele editoriale, iar dificultățile
financiare sunt acute.
”Este presiune și în campania electorală și în afara
campaniei. Contractele de publicitate se încheie pe criterii politice. Tot ce înseamnă deconcentrate – încheie contracte
în funcție de cine este la putere. (...) Da, toate
contractele de publicitate se încheie dacă directorii sunt sunați de oamenii
politici.” (Reprezentant din managementul Etalon TV)
”Presa e
dependentă de mediul politic și economic. Fiecare dintre televiziunile locale
are ceva politic în spate.” (Reprezentant CNA
despre județul Vâlcea)
”De 5-6-7
ani, foare mulți oameni politici au înțeles ce bine e să ai presă, manipularea
e extrem de mare.” (Realizatoare emisiuni TV Vâlcea 1)
”Nu mai există finanțatori și televiziunile nu
mai au posibilitatea să-și plătească angajații. Fără intervenția politicii, nu
se pot finanța anumite ziare și televiziuni. (...)” (Redactor știri Etalon TV)
”Într-un judet mic, sărac, bătaia e foarte
mare pe publicitate. Dacă nu ai în spate un trust sau un om de afaceri
puternic, nu reziști.” (Consilier media VTV)
”Dușmanii
libertății de exprimare sunt partidele politice, în special cele mari: PDL, PNL, PSD. (...) Ca presa să fie independentă la
noi în țară, mi se pare o utopie, mai ales fiindcă politicul este implicat în
toate domeniile.” (Jurnalistă TV Vâlcea 1)
”Dușmanii libertății de exprimare sunt chiar
ziariștii în sine, ei își fac treaba după cum bate vântul în politică. Pe de o
parte îi înțeleg, e existența lor, din asta trăiesc. În funcție de
sponsorizările pe care le au înclină balanța într-o parte sau în alta.”
(Reprezentant PDL Vâlcea)
”Tot
politicienii dirijează, ei sunt cei care au interese în media, tot ei dirijează
publicitate și fonduri.” (Jurnalist Etalon TV)
”Din
punct de vedere al redării informațiilor politice și economice, fiecare
televiziune poartă amprenta orietării patronului. (...) Am
văzut relatări diferite ale aceluiași eveniment, la televiziuni diferite.
Uneori am fost și martor, aceea este hârtia de turnesol. (...) Cred că trebuie să se schimbe presa ca atare, atitudinea
jurnalistului și sursele de finanțare ale televiziunii. Independența economică
a unei televiziuni determină independența instituției de presă. Când o
televiziune sau un ziar primește contract de publicitate de la firma X sau Y,
de bună seamă că intervine autocenzura, dacă nu chiar cenzura. Se observă prin
omisiuni. Ce justificare poate avea un contract de publicitate a unei firme
care nu vinde niciun produs în plan local? (...) Fiecare
televiziune promovează oamenii politici, pe unii și-i creează ca atare într-o
anumită proporție, contribuie la crearea imaginii politicianului respectiv.”
(Gheorghe Ioniță, viceprimar Râmnicu Vâlcea, PNL)
Potrivit
documentării, unii jurnaliști din televiziunile locale primesc
comisioane dacă atrag contracte de publicitate pentru televiziuni, ceea ce, în viziunea unora
dintre respondenți, poate crea conflicte de interese și „obligații” din partea
unor jurnaliști în relația cu anumiți factori economici.
”Ar trebui
ca partea de marketing și publicitate să fie separate și să nu se amestece cu
partea editorială și publicistică.” (Realizatoare emisiuni
TV Vâlcea 1)
Mai
mult, intervievații vâlceni care au participat la acest studiu au declarat că
mulți angajați media, în special din presa scrisă locală, practică „șantajul de presă” și cer bani în schimbul
publicării/ modificării/ blocării de la publicare a anumitor articole, fenomen
care afectează imaginea întregii bresle. Mai mult, potrivit respondenților, degradarea percepției asupra
presei din Vâlcea este unul dintre motivele pentru care companiile nu investesc
în publicitate la televiziunile locale.
”În Vâlcea așa se procedează. Șantajul este în floare,
suntem renumiți. De-aia suntem cei mai săraci din audiovizual. (...) Pentru presa scrisă locală nu am nici cea mai mică considerație – sunt
nărăviți, și, dacă stau de vorbă cu dumneavoastră, ar trebui să iasă banii. Nu
sunt jurnaliști, și-au pierdut interesul și vocația, vor doar să scoată bani,
în general. (...) Șantajul nu s-ar mai practica dacă ăia santajați nu ar da bani.”
(Aurora Constantinov, manager TV Vâlcea 1)
”Se vând
pentru bani în presa scrisă. Douăzeci de ziare copy-paste. (...)
În presa scrisă, fiecare jurnalist, dacă primește
bani de la cineva, face un articol despre cel care cumpără, se văd articolele
comandate. Niciun jurnalist pe plan local nu mai are interesul de a face ceva
pentru binele public. Acum nu prea se mai caută știrea în presa scrisă. În
televiziunile vâlcene sunt jurnaliști care fac știri de dragul meseriei.”
(Jurnalist Etalon TV)
”Să
nu mai fie șantajiști în presă, pentru că, din cauza lor, și viața noastră este
foarte grea. Ei merg și cer bani pentru articole și ni se mai oferă și nouă
bani să facem materialul respectiv să sune bine, în general de la partidele
politice.” (Coordonator știri TV Vâlcea 1)
”Vrei să trăiești, iei bani. Sunt ziariști
care zic că o vând și pe mama pentru bani, în print.” (Reprezentant VTV)
”Personal, am colaborat cu două ziare în această campanie.
Cei cu care nu am vrut să colaborez, în afară că au făcut niște articole
calomnioase la adresa mea, nu au încercat să mă șantajeze.” (Reprezentant PDL
Vâlcea)
Jurnaliștii de la TV Vâlcea 1 au declarat că au existat anumite teme propuse de management pentru a fi abordate de televiziune, dar că nu s-au blocat de la publicare anumite subiecte, din motive politice sau economice. Managerul postului, Aurora Constantinov, a declarat că acest post era „singura televiziune din Vâlcea fără parti-pris-uri politice”.
Reprezentanții TV Vâlcea 1 au precizat că, deși actualul
primar a fondat și deținut televiziunea la început, acesta nu ar avea un statut
privilegiat la televiziune, chiar dacă mulți dintre angajații postului au
lucrat cândva împreună cu el. De asemenea, jurnaliștii au declarat că relatează
echidistant despre toate partidele politice și invită în emisiuni și adversari
ai primarului.
Primarul din
Râmnicu Vâlcea, Emilian Frâncu, fondatorul TV Vâlcea 1, a fost trimis în
judecată pentru luare de mită în luna mai 2013267.
Potrivit ziarului Gândul, „Primarul Frâncu nu a primit
direct banii, şpaga a fost disimulată într-un contract de sponsorizare pentru
postul Vâlcea 1 TV, post de televiziune fondat de edil şi la care a deţinut şi
acţiuni. Cei 20.000 euro urmau să fie transmişi postului TV sub formă de
sposorizare pentru festivalul <<Zilele municipiului Râmnicu
Vâlcea>>”268. Directoarea postului, Aurora Constantinov, le-a
declarat anchetatorilor că primarul i-a transmis telefonic că urma să primească
o sumă de bani pentru acesta, potrivit aceleiași surse.
Potrivit managementului TV Vâlcea 1,
jurnaliștii din instituție primesc comisioane dacă atrag contracte de
publicitate, dar nu au acceptul conducerii să încheie personal contracte de
publicitate în numele instituției.
”Părintele spiritual al televiziunii este actualul primar, fost
senator, fost deputat [Emilian Frâncu – n.r.]. Regula televiziunii a fost întotdeauna că nu făceam partizanat, indiferent de patron.
Cetățeanul este suveran.” (Aurora Constantinov, manager TV Vâlcea 1)
”Patronul inițial a fost actualul primar și
încă se face o asociere între televiziune și primar.” (Jurnalistă TV Vâlcea 1)
”TV Vâlcea 1
nu sprijină nicio formațiune, s-a dovedit și în campanii, toată lumea are acces
pe post, au venit oameni care l-au criticat pe cel care a fondat postul. (...) Inclusiv primarului actual, care a fost patronul
televiziunii, îi pun intrebări dificile și nu mi-a interzis niciodată să-i pun
întrebări dificile.” (Realizatoare emisiuni TV Vâlcea 1)
Mai
mulți foști angajații VTV au declarat că politica editorială a postului a
fost influențată, de-a lungul timpului, în funcție de interesele politice ale
patronatului. Astfel, jurnaliștii VTV din „vechea gardă”, care au prins
perioada în care patronul Ion Tudor era politician PDL, au declarat că acesta
intervenea abuziv în politica editorială a postului și făcea presiuni asupra
conținutului editorial în favoarea intereselor partidului. Unii dintre aceștia
au și demisionat din aceste motive, potrivit spuselor acestora.
Actualii angajați au declarat că patronatul nu intervine în politica editorială. În prezent, televiziunea VTV are drept „consilier media” (echivalentul unui manager/coordonator) un jurnalist vâlcean care lucrează și în presa centrală (la o agenție de știri), iar acesta, împreună cu directorul de programe, sunt coodonatorii editoriali ai postului, potrivit intervievaților.
”De la VTV am plecat în 2008 din cauză că nu puteam să mai
facem față presiunilor politice ale patronului Ion Tudor, care candida din
partea PDL. Televiziunea este în continuare orientată spre PDL.” (Fostă
jurnalistă VTV)
”Când am plecat de la VTV, a fost o demisie în
masă, din cauza unor neînțelegeri cu patronatul. Redactorul șef a avut o
dispută cu patronul, care avea mai multe condiții. Din prietenie cu el, 10 – 15
am decis să părăsim televiziunea.” (Fost jurnalist VTV)
”VTV nu e o
televiziune orientată spre un partid anume. Nu există o cenzură a invitaților
sau să facem politica unui partid. Într-un judet mic și sărac trebuie să fii
bine cu toată lumea, avem o politică echidistantă cu toată lumea. (...)
Avem un cod deontologic la secretariat, l-am conceput noi, am făcut un brainstorming. Nu se
apelează la el. (...) E o redacție cuminte, emisiunile sunt cuminți, nu avem
emisiuni de investigații, facem talk-show de dimineață până seara.”
(Consilier media VTV)
Etalon
TV este
perceput în plan local drept o televiziune care oscilează în abordare, în funcție
de apartenențele politice ale proprietarului, politicianul Valentin Adrian
Iliescu,
potrivit respondenților. O parte dintre jurnaliștii Etalon TV au declarat că, în perioadele când proprietarul
postului este inactiv politic, acesta nu impune și nu retrage de la difuzare
niciun material, dar că este în permanență implicat în construirea agendei
televiziunii, în stabilirea temelor și a invitaților din emisiuni.
Jurnaliștii
Etalon TV primesc comisioane dacă atrag contracte de publicitate, potrivit
managementului postului. Potrivit angajaților Etalon TV, contractele de publicitate
condiționează conținutul editorial, motiv pentru care nu apar materiale
negative la adresa clienților și a finanțatorilor televiziunii.
”Emisiunile
le construim împreună cu conducerea administrativă, cu patronul televiziunii. (...)
Fiecare angajat poate propune teme spre publicare. Evenimentele de interes
general sunt cele mai urmărite, evenimentele din oraș, contractele de
publicitate. Redactorul șef decide ce materiale intră. (...) În agenda editorială, oamenii care ajută postul au
prioritate, cei care au contracte de publicitate.” (Jurnalist Etalon TV)
”E posibil să comande și șeful să facem o anchetă despre o anumită persoană sau o anumită societate sau să ne roage primarul sau Consiliul Județean să mai dăm un material. (...) Aici dictează asociatul majoritar [Valentin Iliescu – n.r.].” (Reprezentant Etalon TV)
”Patronul nu mai este om politic, dar a fost, iar atunci se punea accent mai mare pe oamenii din partidul din care făcea parte.” (Jurnalist Etalon TV)
”Există un cod etic al redacției – nu murdărim imaginea
nimănui, nu afectăm imaginea. Nu ne bazăm pe un cod teoretic. Avem politica
noastră să fim prieteni cu toată lumea.” (Jurnalist Etalon TV)
”Contractele
de publicitate influențează politica editorială. La Consiliul Județean [unul dintre principalii finanțatori ai postului – n.r.] – nu pot să
mediatizez păreri contra. Scot esențialul, care pune în evidență ce s-a
întâmplat la ședinta, nu cearta dintre candidați. Nu-i interesează pe
telespectatori de ce se ceartă, ci ce s-a aprobat. Nu trebuie să scoți în
evidență latura negativă.” (Reprezentant Etalon TV)
”Eu am
încercat tot timpul și cred că am și reușit să fiu echilibrat. Nu sunt nici
personal atașat de vreun partid. (...) Eu am lucrat independent, mi-am făcut
politica mea. (...) Eu am reușit în toți acești ani să nu mă înregimentez.
(...) Eu nu pot să zic că sunt în relații de dușmănie cu politicienii, dar nici
în relațiile de amiciție. Am ținut o distanță. Pot să mă considere și un ajutor, dar se
așteaptă și să-i critic. Am evitat să mă angajez, să fiu omul cuiva. (...) Câteodată mai trebuie să-i faci un
hatâr și postului-mamă, și, dacă te roagă câteodată să aduci pe cineva, nu poți
să faci pe deșteptul. (...) Nu pot să mă plâng că nu am libertate, dar mi-am câștigat-o eu. Știu cât de mult e bine să fii liber și când să mă opresc. Și eu
trăiesc în orașul ăsta, dar nu mi-l pun în cap.” (Jurnalist freelance,
colaborator Etalon TV)
TV-C
Teleloviștea din comuna Boișoara,
județul Vâlcea, a fost reclamată la CNA în mai multe rânduri pentru difuzarea
unor materiale critice la adresa primarului și viceprimarului din Boișoara. Din
plângerile de la CNA a rezultat că s-au adus acuzații „de natură morală și
penală” la adresa acestora și a altor persoane, de către patronul televiziunii,
Gheorghe Nicolae, care nu a asigurat imparțialitatea și pluralismul de opinii
și fără a respecta dreptul la imagine al celor vizați de materiale.
În 2012, Gheorghe Nicolae, patronul Teleloviștea, a
candidat la funcția de primar în comuna Boișoara și a câștigat alegerile269.
Printre motivele pentru care angajații din televiziunile
locale vâlcene și-ar da demisia (invocate
de intervievați), cele mai frecvente fac referire la presiunile politice/
patronale și la relația din redacții.
”Mi-aș da demisia în momentul în care nu aș
mai fi lăsată să-mi fac meseria, în momentul în care mi s-ar cere să-mi încalc
demnitatea mea de om.” (Coordonator știri TV Vâlcea 1)
”Aș demisiona dacă nu aș fi respectat de
colegi, dacă nu ar exista comunicare între noi, dacă nu am lucra profesionist.”
(Redactor știri Etalon TV)
”Dacă mi
s-ar cere ca, începând de mâine, postul să fie orientat către un anumit partid,
să devină cum e Antena 3, aș pleca.” (Consilier media VTV)
”Aș demisiona dacă mi s-ar cere să mănânc rahat cu polonicul în toate emisiunile. Nu cred nici în Albă-ca-Zăpada, nici în Făt Frumos în politică. Politica e foarte urâtă din orice punct ai privi-o.” (Realizatoare emisiuni TV Vâlcea 1)
3. Relația în redacție
Jurnaliștii vâlceni au apreciat relațiile
din redacțiile unde lucrează ca fiind pozitive, dar au precizat că relațiile
dintre instituțiile de presă vâlcene sunt uneori tensionate și nu încurajează
colaborarea.
Consilierul media VTV a declarat că soluțiile pe care le-a identificat pentru îmbunătățirea relațiilor din redacție sunt training-urile și teambuilding-urile. Jurnaliștii de la TV Vâlcea 1 au declarat că o organizare mai bună a muncii ar reduce din tensiunile care apar uneori în redacție, din cauza suprapunerii de roluri.
Alți intervievați au pledat pentru creșterea salariilor – ca măsură pentru a motiva jurnaliștii și pentru a atrage profesioniști.
”E nevoie de o cunoaștere mai bună a ceea ce are fiecare de
făcut. Dacă lucrurile sunt bine stabilite de sus, putem și noi să ne facem
treaba cum trebuie.” (Jurnalistă TV Vâlcea 1)
”Echipa Vâlcea 1 ființează cam de 18 ani.
Suntem aceiași – aceeași firmă care deține licența și aceiași oameni. E o
relație umană, ca în familie.” (Aurora Constantinov)
”Dacă stimulările salariale ar fi mai mari, am
atrage profesioniști.” (Reprezentant din managementul VTV)
”Pentru protejarea jurnaliștilor în fața presiunilor
politice și economice, e nevoie de salarii mult mai bune, să nu se mai uite în
stânga și-n dreapta. (...) Salarii mai mari și aparatură performantă ar trebui,
ca să se îmbunătățească activitatea.” (Jurnalistă TV Vâlcea 1)
4. Relația cu autoritățile locale
O parte a intervievaților a declarat că
relațiile dintre televiziuni și autoritățile locale sunt „bune”. Consilierul
media VTV a catalogat drept „excelentă” relația televiziunii cu autoritățile locale.
Au fost însă și jurnaliști care și-au declarat nemulțumirea pentru faptul că
unii reprezentanți ai autorităților locale evită să le dea informații sau îi
tratează cu ostilitate, dacă abordează anumite subiecte.
”Autoritățile locale au impresia că suntem niște
angajați ai lor. (...) Nu vă gândiți la amenințări. De
multe ori, ți se închid anumite uși, nu-ți mai dau informații.”
(Jurnalistă TV Vâlcea 1)
”Cred că ar trebui să fie o colaborare mai bună între jurnaliști și autoritățile locale – jurnaliștii ar informa publicul mai bine. Pe de altă parte, dacă ar exista o colaborare mai bună și din punct de vedere financiar, probabil că nu s-ar mai putea scrie de rău despre primari, de exemplu.” (Jurnalist Etalon TV)
5. Soluții pentru jurnalismul de calitate
Respondenții
vâlceni au acordat, în medie, nota 7 pentru calitate jurnalismului din
televiziunile din plan local, catalogând-o drept „mediocră”. Intervievații au
menționat printre soluțiile pentru îmbunătățirea actului jurnalistic: cursurile de specializare, relatarea nepărtinitoare și
documentarea aprofundată a subiectelor abordate.
”Un jurnalist de calitate are curajul de a
arăta realitatea așa cum o vede el, fără să îi fie frică că atinge pe unul sau
pe altul, exprimă informația așa cum este ea, fără teama că va avea probleme
după aceea.” (Coordonator știri TV Vâlcea 1)
”Indiferent dacă primești sau nu bani de la un
anumit partid, cred că trebuie să fii obiectiv, să redai exact faptele. Un
material bun trebuie să prezinte toate punctele de vedere ale tuturor oamenilor
implicați, să fie complet.” (Redactor știri Etalon TV)
„Dacă esti
părtinitor, lumea te etichetează și te judecă și nu se mai uită la tine.” (Aurora Constantinov, manager TV Vâlcea 1)
”Un ziarist de calitate trebuie să nu încerce să se angajeze
politic, să evite. Fiecare om are niște simpatii, dar e bine să stea deoparte, să aibă același nivel
de înțelegere și de critică pentru toată lumea. (...) Până nu se vor ocupa de
televiziunile astea oameni dedicați, oameni pricepuți, n-o să crească
calitatea, situația asta o sa persiste.” (Jurnalist Etalon TV)
”Un jurnalist de calitate este vertical,
implicat în meseria lui, un jurnalist cu studii, care manifestă multă dragoste
față de meserie și o apropiere față de interlocutorul său. Este un jurnalist
care să știe când să fie agresiv verbal sau când să stea în banca lui.”
(Reprezentant PDL Vâlcea)
”Sunt utile cursuri pe tot ce înseamnă
jurnalism, de la gramatică până la cultură generală și obligațiile unui jurnalist.”
(Coordonator știri TV Vâlcea 1)
Plata consumației jurnaliștilor în timpul documentării de către organizatorii de evenimente/ sau de alte persoane din afara redacției este percepută de unii jurnaliști vâlceni drept o formă de mită, sau drept o manieră de a cumpără bunăvoința jurnaliștilor, conform spuselor acestora, motiv pentru care au declarat că nu-și încurajează colegii să accepte această practică.
”Dacă ți se plătește consumația, înseamnă că ai luat mită.”
(Coordonator știri TV Vâlcea1)
”Plata consumației jurnalistului de către
Reprezentant CNAi se întâmplă foarte des și cred că nu e acceptabil.
Jurnalistul, când pleacă pe teren, ar trebui să plece cu eugenia în buzunar. Eu
sunt mai tranșantă. Dar se întâmplă și se va întâmpla în continuare.” (Realizatoare
emisiuni TV Vâlcea 1)
Jurnaliștii
vâlceni au declarat că simt nevoia unor sindicate puternice, care să-i
protejeze de presiunile patronatelor și politicienilor, dar și-au exprimat neîncrederea că există astfel
de sindicate, motivând că aceste structuri sunt, la rândul lor, aservite unor
interese politice sau economice.
”Dacă ar exista un sindicat puternic care să se lupte cu patronii de televiziune, poate aș
adera, dar există o mafie a intereselor.” (Jurnalist Etalon TV)
”Se simte nevoia unui sindicat care să ne
apere interesele. Să știm că există cineva care să poată interveni în cazul în
care nu poți să-ți faci meseria.” (Jurnalistă TV Vâlcea 1)
”N-am încredere în sindicatele existente. Simt nevoia unui
sindicat care să asigure efectiv drepturile ziariștilor.” (Consilier media VTV)
”Nu cred în sindicate, pentru că s-au compromis. Și
sindicatele, ca și presa, ca și politica, ca și economia ar trebui cel mai bine
să o ia de la zero, ceea ce nu se poate nicăieri.” (Realizatoare emisiuni TV
Vâlcea 1)
Lege a
presei vs autoreglementare la nivel de breaslă. Opiniile intervievaților au fost împărțite în ceea
ce privește existența unei legi a presei sau a unui instrument de
autoreglementăre la nivel de breaslă. Pe de o parte, unii respondenți au spus
că o lege a presei ar duce la mai multă responsabilitate în rândul
jurnaliștilor și ar reduce din derapajele din presa scrisă, care nu se supune
legislației audiovizuale. Pe de altă parte, alți intervievați au declarat că ar
fi mai utilă o lege care să le interzică politicienilor să dețină instituții de
presă, direct sau prin interpuși.
”O lege a presei ar fi bună și nu înțeleg de
ce nu se face. Jurnaliștii nu au drepturi în afara drepturilor omului, dar au o
grămadă de obligații. Nu suntem apărați ca breaslă. (...) Nu există legi clare
să fii sigur că, dacă cineva intervine în politica editorială, există cineva
care poate să-l sancționeze.” (Jurnalistă TV Vâlcea 1)
”Cred că nu trebuie o lege a presei. Cred că
sunt țări în Europa care nu au nici această Lege a Audiovizualului. Cred că ar
trebui să avem o lege mult mai simplă, cu mai puțini membri CNA, care să judece
doar cazurile de conținut, unde este nevoie de o decizie prin vot.”
(Reprezentant CNA)
”Sunt pentru o lege a presei, nu cred în
autoreglementare. Poți distruge imaginea unui om pur și simplu aiurea, omul ăla
nu are nicio vină, dar se află abia peste trei luni.” (Consilier media VTV)
”Autoreglementarea funcționează în proporție
de 50-60% în televiziunile vâlcene, iar, la ziare, și mai puțin.” (Jurnalistă
TV Vâlcea 1)
”Sunt pentru
o lege a presei. Dacă aș ajunge în Parlament, aș încerca să colaborez cu multă
lume. (...) Văd o lege a presei în care să nu poți manipula în
niciun domeniu, în primul rând
cel politic.” (Reprezentant PDL Vâlcea)
”Pentru o
presă locală independentă, ar trebui ca oamenii politici să nu fie nici
acționari, să nu aibă nici legături subtile cu televiziunile. (...)
Poate ar
trebui o lege care să reglementeze presiunile economice și politice, nu
libertatea de exprimare.” (Jurnalist Etalon TV)
”Nu cred că e perioada potrivită pentru o lege
a presei, pentru că politicienii întotdeauna vor încerca să facă presiuni.”
(Jurnalistă TV Vâlcea 1)
”Sunt pentru existența reglementărilor și procedurilor
în orice domeniu de activitate. Dar, de aici până la o lege a presei, cred că
în momentul de față o lege a presei nu va ieși cum trebuie și mai mult ar
strica decât ar reglementa.” (Gheorghe Ioniță, viceprimar Râmnicu Vâlcea, PNL)
Televiziunile vrâncene Atlas și Focus – un „vis din copilărie”
și un „microb”
1. Context
Televiziunea
Atlas TV din Focșani, operată de SC Diplomatic TVR Press
SRL (CUI: 6487186), era deținută, la data documentării pe teren, de omul de
afaceri Ion Martiș, directorul general al postului și principalul finanțator al
Atlas TV, potrivit spuselor sale270. Ion Martiș a declarat că televiziunea nu a avut
niciodată profit și că finanțează lunar acest „vis din copilărie” cu aproximativ
25.000 de lei, bani proveniți din alte afaceri pe care le desfășoară prin
intermediul unei livezi și a companiei sale de panificație (care distribuie
produse în mai multe magazine și are un contract – obținut prin licitație
organizată de Consiliul Județean Vrancea – de distribuție a cornurilor în sute
de școli271,
în cadrul programului guvernamental „Cornul și laptele”).
În trecut, potrivit jurnaliștilor locali, Ion
Martiș a deținut, împreună cu omul de afaceri Constantin Buscă, televiziunea
focșăneană Diplomatic Atlas TV, înființată în 1994 (a doua televiziune locală,
apărută după înființarea Studioului de Televiziune Focșani - STF272).
Ulterior, când cei doi parteneri și-au separat afacerile, Ion Martiș a
înființat Atlas TV, iar Diplomatic TV a devenit Focus TV, odată cu schimbarea
acționariatului.
Potrivit site-ului instituției273, televiziunea ATLAS emitea
zilnic, la data documentării pe teren274, timp de 8 ore, în intervalele 9.00- 13.00, 18.00-
21.00. Televiziunea era recepționată în 90% dintre localitățile
județului Vrancea, având exclusivitate în majoritatea localităților rurale, în
virtutea unui acord încheiat între Ion Martiș și Digital Cable System SA,
companie din București care a preluat compania de cablu dezvoltată de patronul
Atlas TV275. Potrivit proprietarului Atlas TV, nerespectarea acestui acord
l-a determinat să acționeze în instanță compania de cablu și televiziunea
concurentă Focus TV și să ceară despăgubiri de peste 120.000 de euro. Potrivit
presei locale276, în timpul acestui litigiu Ion Martiș ar fi
obținut din partea instanței, în 2012, o decizie de suspendare a licenței Focus
TV, la care concurența a făcut recurs.
Directorul economic al televiziunii Atlas TV
este Ioana Martiș, soția proprietarului postului, iar coordonatoare editorială
și de marketing (concomitent și realizatoare de emisiuni) este Lenormanda
Florențiu, jurnalistă locală, absolventă de Conservator. La data documentării,
televiziunea avea aproximativ 20 de angajați și colaboratori, potrivit
reprezentanților postului.
”Noi suntem
o televiziune comercială, dar eu în fiecare lună bag 250 de milioane de lei
vechi în televiziune, ca să întrețin visul ăsta al meu din copilărie. (...) A fost un hobby al meu de mic copil, mergeam la Căminul Cultural și vedeam <<Vagabondul>>.” (Ion
Martiș, proprietar Atlas TV)
Atlas TV din Focșani este deținută în prezent tot de
societatea Diplomatic TVR Pres SRL (CUI: 6487186), din al cărei acționariat fac parte:
Martiș Ion – asociat principal – 53.92%, Martiș
Ioana – 30.72% și Bejenaru Monica Elena – 15.36%. Cifra
de afaceri a societății comerciale care operează licențele audiovizuale a
fost în 2012 de 296.346 de lei, profitul net înregistrat
a fost de 24.220 de lei, iar numărul de angajați a fost de 8, potrivit datelor
de bilanț disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Televiziunea
vrânceană Focus TV, proprietatea SC Focus Channel SRL, a aparținut
grupului de presă „Evenimentul Românesc”, condus de Ion Cristoiu și de omul de
afaceri Vlad Pufu (fost director de dezvoltare B1 TV), potrivit respondenților.
La data documentării pe teren277, noii acționari majoritari al postului erau Daniel
Palade, fost director al televiziunii DTV Chișinău, fost tehnician Focus TV și
membru (în 2001) al fostului Partid Umanist Român (PUR), și Gloria Stroilescu.
În privința modificării acționariatului Focus TV, percepția multor jurnaliști
locali era, la data documentării, că aceasta s-a realizat doar formal, prin
delegarea unor interpuși de către fostul acționariat. Licența Focus TV este operată
de societatea comercială Media Grup Production SRL (CUI: 15032728), ai cărei asociați sunt: Pufu Vlad
Mircea – asociat principal – 51,0037765852% și
Cristoiu Ion – 48,9962234148%278.
De-a lungul timpului, potrivit
respondenților, Focus TV s-a confruntat cu lipsa de investiții și de finanțări,
motiv pentru care a renunțat la mare parte a colaboratorilor. Managementul
instituției de presă a declarat că, din aproximativ 30 de angajați ai
televiziunii din perioada 2008-2009, la data documentării pe teren mai erau
aproximativ opt, care lucrau și pentru postul de radio afiliat și pentru site.
Bugetul televiziunii era de aproximativ 40.000 de euro și nu exista profit,
potrivit conducerii Focus TV. Conform datelor de bilanț disponibile pe site-ul
Ministerului Finanțelor în 2012 compania a avut o cifră de afaceri de 3.861.270
de lei (fără profit), o pierdere netă de 383.766 de lei și un număr de 48 de
angajați. La data documentării, televiziunea retransmitea și făcea schimb de
materiale cu postul Focus TV din Buzău.
Daniel Palade, acționarul Focus TV, a descris
munca în televiziune ca pe un „microb”.
”M-a prins <<microbul>> din ’98. Dacă mâine m-aș lăsa, tot la asta m-aș întoarce. Activitatea de
bază îmi place să cred că asta o să-mi rămână.” (Daniel Palade, acționar Focus
TV la data documentării pe teren)
Salariile angajaților din televiziunile vrâncene se
situează în medie între 1500 și 2000 de lei, potrivit respondenților.
La
data documentării pe teren, audiența televiziunilor vrâncene nu beneficia de
studii naționale de audiență și era estimată, potrivit intervievaților, fie
prin sondaje de opinie locale, fie prin feedback-ul obținut de la
telespectatori, fie prin raportare la numărul de case în care puteau fi
urmărite posturile.
”Nu sunt măsurători, luăm pulsul pe stradă. Am avut reacții când făceam materiale pe stradă și ceream
voxuri.” (Jurnalistă Focus TV)
Veniturile
televiziunilor din publicitate sunt foarte scăzute, conform documentării, iar, printre motivele invocate,
se numără: criza economică, ignorarea importanței publicității de către
mulți oameni de afaceri și mici întreprinzători privați și, nu în ultimul rând,
condiționarea agendelor editoriale prin atribuirea preferențială de publicitate
(atât din fonduri publice, cât și de la afaceri private).
”În primul rând trebuie să existe o mentalitate la nivelul
oamenilor de afaceri deschiși să finanteze media. Este nevoie de niște
investiții foarte mari numai să ții luminile aprinse.” (Corespondent local din
Vrancea al unei televiziuni centrale)
”Pe oamenii de afaceri nu-i interesează – mai bine se duce din gură în gură vorba, decât să se promoveze la televizor. Trebuie să negociez sumele de publicitate – pentru mine chestia asta e cea mai penibilă. Sunt foarte zgârciți și se adaugă și faptul că e recesiune.” (Lenormanda Florențiu, coordonatoare editorială și de marketing și realizatoare de emisiuni Atlas TV)
Pe lângă principalele posturi locale – Atlas și Focus TV –
în Vrancea mai funcționau sporadic, la data documentării, două televiziuni
online: una aparținând Ziarului de Vrancea și o alta – Vrancea Media TV.
Niciuna dintre televiziunile locale din
Vrancea nu era pregătită pentru tranziția la televiziunea digitală, potrivit
intervievaților, care au descris acest proces ca fiind „foarte costisitor”.
”Mai mult ca
sigur o să fie o licență, 2 – 3 naționale și restul o să fie prin satelit și
atunci o să trebuiască să depindem de cineva. Obligativitatea
asta ar putea să filtreze de tot televiziunile locale.” (Daniel Palade,
acționar Focus TV la data documentării pe teren)
Cele mai
importante activități economice din județul Vrancea provin din industria
de confecții, viticultură, vinificație, agricultură, confecții textile în sistem
lohn și exploatarea lemnului, potrivit respondenților.
Formațiunea politică dominantă în
administrația locală vrânceană este USL, conform intervievaților care au
apreciat că aproximativ 80% din primăriile din județ sunt conduse de PNL și
PSD. Unii respondenți au declarat însă că au fost situații când au ieșit la
iveală „relații subterane transpartinice” și alianțe între lideri politici din
diferite partide. De asemenea, cei mai mulți intervievați au declarat că mediul
de afaceri vrâncean este în strânsă legătură cu cel politic.
”Arestarea
lui Trășculescu [parlamentarul Alin Trășculescu, liderul PDL Vrancea, a fost
reținut sub acuzația de corupție279] a scos la iveală relații subterane osificate
între liderii PDL și PSD. (...) Mediul de afaceri local
este aproape exclusiv în strânsă legătură cu cel politic. Multă vreme județul a
fost <<închis>> pentru investitori străini.” (Jurnalistă din presa scrisă
locală)
”Mediul de afaceri local e 101% în strânsă legătură cu cel
politic.” (Daniel Palade, acționar majoritar Focus TV la data
documentării pe teren)
”Mediul de
afaceri local este în strânsă legătură cu cel politic - <<Ubi bene ibi
patria280>>.”
(Lenormanda Florențiu, coordonatoare editorială și de marketing și realizatoare
de emisiuni Atlas TV)
”Mediul de afaceri local e în strânsă
legătură cu cel politic, ca peste tot în țară. Relația mediului de afaceri cu
mediul politic local se înscrie în media din România. Există și business-uri
curate, corecte, există și business-uri susținute de buna relație a
administrației și a patronilor cu decidenți politici.” (Reprezentant PDL
Vrancea)
2. Percepția asupra jurnalismului. Influențe
economice și politice
Presa locală din Vrancea se confruntă cu
subfinanțarea, neprofesionalismul și presiunile politice și economice, potrivit
celor mai mulți dintre intervievați, care au precizat că patronatele au o
influență decisivă asupra agendei editoriale și impun abordări jurnalistice
părtinitoare, favorabile unor politicieni și oameni de afaceri, în funcție de
interesele acestora. Din documentare a reieșit că cele două televiziuni
locale din Focșani (Atlas și Focus) prezintă deseori materiale despre
formațiunile politice pe care le susțin informal și omit să difuzeze informații
despre adversarii politici ai acestora, în detrimentul informării echidistante
a publicului, acest fenomen fiind vizibil cu precădere în timpul campaniilor
electorale.
Constatarea multora dintre intervievații
vrânceni a fost că, în campaniile electorale, politicienii locali au avut
tendința să evite să participe la dezbateri electorale (emisiuni neplătite,
care presupun prezența mai multor reprezentanți din partide politice diferite)
și au preferat emisiunile de promovare electorală (emisiuni plătite, la care
participă câte un singur politician și reprezentanții acestuia pentru a-și
promova candidatura, programele politice și activitățile de campanie
electorală).
”Vrancea e un fel de
<<Coreea de Nord a României>>. În Vrancea nu se poate face nimic
fără aprobare de sus, de la președintele Consiliului Județean. Presiunea politică se
răsfrânge cumva în vânzările de publicitate. Județul fiind coordonat de la centru, automat și
principalii furnizori de servicii nu mai colaborează cu cei care nu țin cu ei.
(...) Oamenii de afaceri nu au cultura publicității pentru că nu au fost lăsați
de politic să facă parte din cultura asta.” (Daniel
Palade, acționar Focus TV la data documentării pe teren)
”Ar trebui să nu mai fie criza asta. Dacă nu ai independență
financiară, începi să faci compromisuri. Mediul economic este extrem de ostil.
(...) Furnizorii
de publicitate au devenit foarte sensibili la ce apare în presă despre ei, trebuie să te porți cu ei ca și
cu un ou,
ca să nu faci compromisuri. (...) Presa s-a polarizat destul de mult, s-a
implicat nepermis de mult în viața politică. (...) Peisajul media e marcat de insecuritatea
profesională. S-au închis atâtea instituții media. Să fim lăsați
să ne facem treaba, puterea politică să ne lase în pace. De multe ori,
politicul conduce și mediul economic, și mediul economic nu cumpără publicitate
la un ziar care deranjează puterea. (...) Unii concurează pe principii de
piață, dar alții nu au nicio treabă cu asta, dau un semnal și le vin finanțări
pe cu totul alte căi decât cele din piață.” (Manager de presă scrisă din
Vrancea)
”Din partea
PSD se dau indicații foarte clare unora sau altora să nu stea e vorbă cu tine
ca jurnalist, să nu încheie un contract de publicitate cu televiziunea la care
lucrezi. (...) Politicul pune presiuni, i se pune
patronului pumnul în gură și nu are voie să cumpere publicitate la
instituțiile și publicațiile care scriu de rău despre un anumit partid.”
(Jurnalistă Focus TV)
”Ar trebui reglementări foarte clare în acordarea publicității din bani
publici, criterii clare de acordare a finanțărilor. Dacă ești independent, nu
pupi asemenea <<bombonele>>. Publicitatea asta devine o monedă de a cumpăra jurnaliști și instituții media.” (Jurnalistă
din presa scrisă locală)
”Constrângerile economice sunt dușmanul libertății de
exprimare, pentru că nu ai acces la resurse. Înțeleg prin libertate de
exprimare capacitatea unei instituții de presă de a rămâne pe piață, și asta
costă taxe, echipamente, salarii. Există o orientare a furnizorilor de
publicitate în funcție de cine are putere la nivel local. (...) Un produs media din presa scrisă nu are acces la publicitatea publică [din bani
publici – n.r.], celălalt are. Preferința către un organ media local e
vizibilă.”
(Reprezentant PDL Vrancea)
”Când nu ești independent financiar, nu poți să faci
jurnalism de calitate, când nu ai spatele asigurat și ai familie. Când lucrezi
la ziarul/ televiziunea de casă al/a cuiva, când ți se spune ce să scrii, este
greu. (...) Și Atlasul și Focusul sunt agresive în stilul rău, nu e bine să te
pui rău cu ei. (...) Depinde foarte mult de patroni și de cine îi ține în lanț.
(...) Nu am încredere în niciuna [dintre televiziuni – n.r.], am o reacție mai reticentă față de presă în general.“
(Reprezentant PP-DD Vrancea)
”Nu am încredere în niciuna dintre
televiziuni, pentru că <<I know how it works281>>. De data asta [la alegerile locale – n.r.]
s-au străduit să
prezinte lucrurile echilibrat, pentru că nu le-a dat nimeni niciun ban. (...)
Acum au fost alegerile de așa
natură încât nu contau nici ziare, nici televiziuni, se știa cine o să câștige
decisiv. S-au făcut sondaje și știam. (...) Fiecare patron ar trebui să găsească un echilibru pentru ca jurnaliștii să își facă treaba
normal, să informeze populația cum trebuie.” (Reprezentant PNL Vrancea)
Atlas TV este percepută în plan local ca fiind o
televiziune apropiată de PSD, care are programe culturale inedite și de
calitate (materiale despre personalități, interviuri etc.), potrivit celor
intervievați. Reprezentanții televiziunii au declarat că patronatul nu impune și nu retrage de la publicare materiale din interese
politice sau economice. Cu toate acestea, mai mulți intervievați au declarat că
televiziunea nu este critică la adresa puterii politice locale (PSD) și că sunt
subiecte care, dacă au tangență cu interesele patronatului, nu sunt abordate
(un exemplu oferit a fost faptul că televiziunea nu a relatat despre reținerea
fiului patronilor într-un dosar de corupție în fotbal).
Ion Martiș, proprietarul postului, a declarat
că încurajează o abordare neutră a subiectelor, fără accent pe scandaluri,
bine-documentată, care să nu afecteze dreptul la imagine și la demnitate.
În campania
electorală din 2004, televiziunea omului de afaceri Ion Martiș a intrat în
atenția publică după ce președintele de atunci al Consiliului Național al
Audiovizualului (CNA), Ralu Filip, a semnat un comunicat de presă de protest la
adresa Președintelui Consiliului Județean, Marian Oprișan (PSD), pe care l-a
acuzat de comportament „dictatorial”. La momentul respectiv, politicianul a
sunat-o pe inspectoarea teritorială CNA Sânziana Bratu să-i ceară socoteală,
după ce Atlas TV a primit sancțiune cu amendă pentru nerespectarea principiului
pluralității politice (prin prezentarea exclusivă a membrilor și candidaților
PSD în timpul campaniei)282.
”Eu am
plecat cu un principiu – nu mi-a plăcut să scot gunoiul la televiziune. Poate
și asta atrăgea. Am avut inși care mi-au cerut să facă televiziune la mine și
să facă ce vor, ca și când să ia cartea de telefoane și să-i toace pe alții. Nu
mi-a plăcut gâlceava de mic. Sunt și un om credincios. Și-atunci, dom’le, <<ce ție nu-ți
place, altuia nu-i face!>> (...) Eu am făcut emisiuni cu toți și am respectat cât
de cât proporția. În cei 20 de ani de existență [ai televiziunii – n.r.], nu am avut niciun proces în instanță. (...) Dacă aș fi o televiziune cum își doresc unii, cu
reporteri cărora să le las mână liberă să facă ei ce vor, nu aș mai putea ieși
pe stradă.”. (Ion Martiș, proprietar
Atlas TV)
”La Atlas cred că pot defini relația cu mediul politic local ca
fiind de fidelitate față de PSD. Nu cred că a existat vreodată în istoria
acestei televiziuni un discurs critic la adresa vreunui politician PSD, dar nu
cred că ar ezita să critice PDL. (...) Atlas TV nu este independentă, se vede din absența totală a tonului
critic față de o parte a eșichierului politic local.” (Reprezentant PDL Vrancea)
”Nu mi s-a întâmplat niciodată să mi se impună
să fac ceva, am făcut numai ce am crezut de cuviință.” (Jurnalistă Atlas TV)
”Patronul Atlas folosește televiziunea ca să-și protejeze afacerile.”
(Jurnalist din presa scrisă locală)
”Proprietarii televiziunii sunt părinții lui
Marius Martiș, arestat în dosarul corupției din fotbal în lotul Penescu. La
momentul respectiv, foști angajați de la Atlas normal că au venit să filmeze la
ei la firme. Am auzit că au fost foarte multe lacrimi, <<cum au fost atât
de neîndurători să dea în noi, care le-am oferit atâția ani de muncă?>>.
Profesionist ar fi fost ca și ei să prezinte subiectul, dar s-au făcut că
plouă, deși presa vuia despre subiectul ăsta. Erau foarte necăjiți părinții
băiatului, sufereau pentru isprava în care a fost implicat, și erau nemulțumiți
că au uitat foștii angajati de unde au plecat și că filmau de pe garduri. Și
televiziunea lor, dacă era independentă, ar fi trebuit să prezinte știri despre
caz.” (Jurnalist local din presa scrisă Vrancea)
Focus TV era percepută de unii intervievați, la data
documentării, ca fiind mai apropiată de PDL, dar alți respondenți au declarat
că este o televiziune care tinde să fie echidistantă, dar a cărei calitate
suferă din cauza lipsei resurselor (materiale și umane).
”Cu toate că până la un moment dat toată lumea
ne-a asociat ca fiind cu PDL, în campanie s-a dovedit că nu era așa. Singurii
care veneau la emisiuni și răspundeau erau cei de la PDL.” (Daniel Palade,
acționar Focus TV)
”Televiziunii
Focus, pe o scară de la 1 la 10, cred că îi dau un 8 la echidistanță în timpul
în care nu sunt campanii electorale. În rest, trebuie să
alerge după resurse și e de înțeles.” (Reprezentant PDL Vrancea)
3. Relația în redacție
Relațiile din interiorul redacțiilor au fost descrise
de reprezentanții Atlas și Focus TV ca fiind „bune”, „ca într-o familie”.
Pe de altă parte, relațiile dintre conducerile
televiziunilor erau tensionate, la acest aspect contribuind și litigiul legat
de retransmiterea prin cablu (menționat la secțiunea de „Context”).
În ceea ce privește relațiile între jurnaliștii de
la diferite instituții media din plan local, acestea au fost descrise ca
depinzând de la un caz la altul, iar jurnaliștii intervievați au declarat că solidaritatea la nivel de
breaslă este foarte slabă sau chiar inexistentă.
4. Relația cu autoritățile locale
Mulți dintre
jurnaliștii intervievați au declarat că se lovesc de opacitatea reprezentanților autorităților și
instituțiilor publice și de reticența
acestora în a oferi informații. Mulți dintre aceștia aleg
să-i evite pe jurnaliștii de la instituțiile de
presă critice și acceptă să le dea informații doar celor „comozi, agreați”,
potrivit respondenților.
Președintele
Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan (PSD), și primarul din Focșani,
Decebal Bacinschi (PSD) au fost indicați de cei mai mulți jurnaliști
intervievați ca fiind printre principalii dușmani ai libertății de exprimare
din Vrancea. Deși au fost contactați de autorii acestui studiu, aceștia nu au
acceptat să fie intervievați. Marian Oprișan nu a răspuns la apelurile și
mesajele telefonice, iar Decebal Bacinschi a declinat în ultimul moment, în
holul Primăriei, spunând că trebuie să meargă la o școală să le ducă unor copii
cadouri, și nu a dorit să reprogrameze întâlnirea stabilită.
Reprezentanții Atlas TV au declarat că au o
relație bună cu politicienii locali din toate formațiunile și că nu au
întâmpinat dificultăți în relația cu administrația publică locală.
”Ne lovim de o lipsă de transparență în majoritatea instituțiilor
publice. Nu ni se dau informații nici măcar atunci când facem cerere scrisă în
baza Legii 544 [privind liberul acces la informațiile de interes public – n.r.]. (...) Ar trebui schimbată mentalitatea politicienilor, a oamenilor de
afaceri și a celor care ne conduc, ar trebui să se știe că, dacă jurnalistul
întreabă ceva, nu întreabă ca să deranjeze, ci ca să-i informeze pe ceilalți.”
(Jurnalistă Focus TV)
”Oprișan, pe cei care nu îl <<pupă>>, îi
tratează cu refuz, nu răspunde la telefon, nu vrea să stea de vorbă, nu are
niciodată timp.” (Reporter Focus TV)
”A funcționat la un moment dat un embargo
informațional foarte bun și ne temem că s-ar putea repeta. 80% din primăriile
din județ sunt PNL – PSD. Ca să aflăm informații despre încheierea unor
contracte publice, numai cu 544 lucrăm, altfel ne refuză. Ceream informații pe
Legea 544, iar răspunsul apărea publicat de concurență înainte să ajungă la
noi.” (Jurnalistă din presa scrisă locală)
5. Soluții pentru jurnalismul de calitate
Intervievații vrânceni au acordat, în medie, nota 7 pentru calitatea
jurnalismului din televiziunile locale. Soluțiile indicate pentru îmbunătățirea
prestației jurnalistice au vizat: profesionalizarea jurnaliștilor,
traininguri și cursuri de specializare, schimburi de experiență, creșterea
competiției dintre jurnaliști, creșterea salariilor pentru a atrage oameni
bine-pregătiți și dispuși să nu facă compromisuri, autoreglementarea breslei,
cunoașterea și respectarea codului deontologic, găsirea unor alternative pentru a evita embargourile
informaționale impuse de patronatele instituțiilor de presă și/sau
de politicieni.
”Piața jurnaliștilor din Vrancea e limitată. Jurnaliștii
noi, dacă nu sunt conduși cum trebuie, nu o să crească niciodată, și calitatea
scade. Jurnaliștii buni ajung să plece la nivel național, dacă fac performanță
la nivel local.” (Daniel Palade, acționar Focus TV la data documentării pe
teren)
”Mi-ar plăcea să văd cum se lucrează într-o
televiziune mare, cum se fac emisiunile acolo.” (Jurnalistă Atlas TV)
”Statul nu trebuie să ia măsuri de protecție
pentru jurnaliști, ci patronii trebuie să le mărească salariile, să nu fie
tentați să facă compromisuri.” (Reprezentant PNL Vrancea)
”Un
jurnalist trebuie să fie independent, să aibă, pe lângă canalul oficial unde
lucrează, cel puțin încă un canal unde să poată da știrile, anonim sau asumat,
pentru că redacțiile arată cum arată și interesele patronilor sunt evidente. Dacă
e de bună-credință, în mediul online jurnalistul poate transmite informațiile
blocate.” (Reprezentant PDL Vrancea)
”Lipsesc implicarea și talentul, s-a ajuns la un fel de automatism. Facem
ca să facem. Jurnaliștii nu sunt bine motivați financiar.” (Jurnalistă Focus TV)
”În plan local, se întâmplă lucruri ca în plan local. E lume puțină,
oamenii se cunosc între ei, se împrietenesc, e o arie mai mică de întâlnire a
diverselor interese, care își pune amprenta asupra calității.” (Reprezentant
PNL)
”Un jurnalist de calitate trebuie să aibă o
probitate morală, să respecte codul deontologic.” (Jurnalistă din presa scrisă
locală)
”Față de ce văd la alte televiziuni, suntem
primitivi în tot ce facem, nici nu
avem noțiunile clare despre ce înseamnă și cum se face un documentar. (...) Ar trebui să fie concurență pentru a stimula profesionalismul
în presă. Când sunt doar doi jurnaliști buni, sunt delăsători. Suntem primitivi
rău, suntem ca după Revoluție. Unul habar n-are să filmeze, altul habar n-are
să facă treabă și împreună au făcut o televiziune.” (Corespondent local din
Vrancea al unei televiziuni centrale)
Angajații media intervievați în Vrancea au declarat
că simt nevoia unor sindicate puternice și independente care să le apere drepturile,
dar că nu au găsit încă o astfel de structură, motiv pentru care nu au aderat
la niciun sindicat. Au fost și respondenți care au declarat că nu simt nevoia
unor sindicate și că se pot apăra și reprezenta singuri.
”Sunt un om liber, nu simt nevoia sa fiu
într-un sindicat. Nu prea am încredere în sindicate.” (Lenormanda Florențiu,
redactor-șef, realizator de emisiuni și reprezentant de marketing Atlas TV)
”Nu sunt membru de sindicat. Nu am prea mari așteptări, pentru că
am văzut ce fac de obicei liderii de sindicat. Liderul de sindicat e primul
care e corupt și intră la discuții cu cine nu trebuie și asta se răsfrânge
asupra membrilor.” (Daniel Palade, acționar Focus TV la data documentării pe
teren)
”Nu sunt membru de sindicat, pentru că nu am
auzit să existe și nu m-am informat. M-am gândit întotdeauna că cei care conduc
sindicatele își urmăresc propriile interese și nu vreau să mă enervez. Un
sindicat serios ar trebui să mă asigure că am spatele asigurat, în caz de ceva,
să meargă cu mine până la capăt.” (Jurnalistă Atlas TV)
”Cred că
presa ar trebui să-și găsească o soluție internă pentru a se proteja, să facă
niște sindicate mai puternice, care să le asigure niște garantii celor care
lucrează în domeniul ăsta, pentru a-și face materialele.” (Reprezentant
PDL Vrancea)
”Nu există
cineva care să fie între patron și angajați. Lipsa sindicatelor e o problemă.
Cui să se plângă jurnaliștii că nu le sunt respectate drepturile? Trebuie un sindicat puternic, care să te reprezinte și să te
protejeze. De multe ori, te duci în zone
periculoase și îți asumi riscul, îți asumi niște
riscuri când scrii despre interlopi.” (Corespondent local din Vrancea al unei
televiziuni centrale)
”Ne apărăm
singuri cum putem. Solidari cu noi sunt cititorii, dar nu o să-și asume multe
riscuri să iasă pentru noi în stradă. Trebuie să luptăm pentru statutul nostru
de jurnaliști.” (Jurnalistă din presa scrisă locală)
Cei mai mulți dintre participanții la acest studiu din Vrancea
s-au declarat împotriva unei legi a presei, motivând că ar obstrucționa
libertatea presei, și au pledat pentru respectarea legilor și a codului
deontologic și pentru mai multă responsabilitate și autoreglementare la nivel
de breaslă. Cei care s-au exprimat în favoarea existenței unei legi a presei au
declarat că aceasta ar trebui formulată de reprezentanții breslei, nu de
politicieni.
”O lege special pentru presă nu cred că e necesară. Și presa
trebuie să se supună acelorași legi.” (Reprezentant PNL Vrancea)
”O lege a presei depinde la ce se referă. Mi se pare corect ca un jurnalist să răspundă
pentru ceea ce apare în presă. În rest, nu. Mi se pare că presa trebuie lăsată
și apărată. O lege poate ar trebui concepută de către jurnaliști, pentru că ei
își cunosc bine meseria și sunt sigur că și în randul presei sunt și mulți
juriști. Ideea e să o accepte și politicienii, pentru că ei se apără de
jurnaliști prin chestiile astea.” (Reprezentant PP-DD Vrancea)
”Politicienii nu trebuie să reglementeze presa în niciun fel. E suficient Codul
civil în opinia mea.” (Reprezentant PDL Vrancea)
”Ar trebui să fie mai mult o reglementare de breaslă. Să ne facă
politicienii o lege ne mai lipsește!” (Manager de presă scrisă din Vrancea)
Cred în autoreglementarea presei. De ce trebuie să
facem o lege? La televiziune trebuie să fie niște reglementari, pentru că
televizorul are o influență mai mare asupra oamenilor. Tendința la noi în
România este de a limita libertatea de exprimare prin inițiative legislative.
(Jurnalistă din presa scrisă locală)
ANEXA. Date despre respondenți
Nr.crt. |
Judet și oraș |
Institutie |
Funcție intervievat |
1 |
Arad, Arad |
West TV |
Director general |
2 |
Arad, Arad |
West TV |
Jurnalist |
3 |
Arad, Arad |
Info TV |
Redactor-șef |
4 |
Arad, Arad |
Info TV |
Jurnalist |
5 |
Arad, Arad |
Arad TV |
Jurnalist |
6 |
Arad, Arad |
Arad TV |
Jurnalist |
7 |
Arad, Arad |
Autoritate publică locală |
Reprezentant |
8 |
Arad, Arad |
MC-L |
Consilier local |
9 |
Arad, Arad |
PD-L |
Primar (telefonic) |
10 |
Caraș – Severin, Reșița |
Banat TV |
Redactor-șef/acționar |
11 |
Caraș – Severin, Reșița |
Banat TV |
Jurnalist |
12 |
Caraș – Severin, Reșița |
Vest TV |
Director general |
13 |
Caraș – Severin, Reșița |
Vest TV |
Jurnalist |
14 |
Caraș – Severin, Reșița |
Vest TV |
Jurnalist / producător |
15 |
Caraș – Severin, Reșița |
Autoritate publică locală |
Reprezentant |
16 |
Caraș – Severin, Reșița |
PSD |
Primar |
17 |
Caraș – Severin, Reșița |
PNL |
Om de afaceri |
18 |
Timiș, Timișoara |
PSD |
Președinte Consiliu Județean |
19 |
Timiș, Timișoara |
Universitatea de Vest |
Profesor jurnalism |
20 |
Timiș, Timișoara |
Autoritate publică locală |
Reprezentant |
21 |
Timiș, Timișoara |
PD-L |
Consilier județean |
22 |
Timiș, Timișoara |
TeleEuropaNova |
Director |
23 |
Timiș, Timișoara |
TeleEuropaNova |
Jurnalist |
24 |
Timiș, Timișoara |
TeleEuropaNova |
Jurnalist |
25 |
Timiș, Timișoara |
Freelancer |
Jurnalist |
26 |
Timiș, Timișoara |
TVT 89 |
Producător general |
27 |
Timiș, Timișoara |
TVT 89 |
Producător |
28 |
Dolj, Craiova |
PSD |
Primar |
29 |
Dolj, Craiova |
Autoritate publică locală |
Reprezentant |
30 |
Dolj, Craiova |
TVR |
Corespondent |
31 |
Dolj, Craiova |
PD-L |
Deputat |
32 |
Dolj, Craiova |
PNL |
Senator |
33 |
Dolj, Craiova |
Oltenia 3 TV |
Director general |
34 |
Dolj, Craiova |
Oltenia 3 TV |
Redactor-șef |
35 |
Dolj, Craiova |
Oltenia 3 TV |
Jurnalist / producător |
36 |
Dolj, Craiova |
TVS |
Redactor-șef |
37 |
Dolj, Craiova |
TVS |
Jurnalist / moderator |
38 |
Galați, Galați |
Autoritate publică locală |
Reprezentant |
39 |
Galați, Galați |
Freelancer |
Jurnalist |
40 |
Galați, Galați |
TV Galați |
Manager |
41 |
Galați, Galați |
TV Galați |
Redactor-șef |
42 |
Galați, Galați |
TV Galați |
Director programe |
43 |
Galați, Galați |
Vox TV |
Manager |
44 |
Galați, Galați |
Vox TV |
Jurnalist / moderator |
45 |
Galați, Galați |
RTV Galați |
Manager |
46 |
Galați, Galați |
RTV Galați |
Redactor-șef |
47 |
Galați, Galați |
PD-L |
Membru de partid |
48 |
Galați, Galați |
PC |
Membru de partid |
49 |
Galați, Galați |
Universitatea Galați |
Profesor Jurnalism |
50 |
Constanța, Constanța |
PDL |
Președinte |
51 |
Constanța, Constanța |
PNL |
Reprezentant |
52 |
Constanța, Constanța |
PSD |
Primar |
53 |
Constanța, Năvodari |
PSD |
Primar |
54 |
Constanța, Constanța |
Constanța TV |
Fost angajat |
55 |
Constanța, Constanța |
CNA |
Inspector teritorial |
56 |
Constanța, Constanța |
Freelance |
Jurnalist |
57 |
Constanța, Medgidia |
Alpha Media |
Proprietar, jurnalist |
58 |
Constanța, Medgidia |
Alpha Media |
Proprietar, manager |
59 |
Constanța, Năvodari |
Litoral TV |
Jurnalist |
60 |
Constanța, Năvodari |
Litoral TV |
Jurnalist |
61 |
Constanța, Constanța |
freelance |
Jurnalist |
62 |
Constanța, Năvodari |
Litoral TV |
Colaborator |
63 |
Constanța, Cernavodă |
Media TV |
Proprietar |
64 |
Constanța, Cernavodă |
Media TV |
Jurnalist |
65 |
Constanța, Mangalia |
Media TV |
Jurnalist |
66 |
Constanța, Mangalia |
Media TV |
Redactor-șef |
67 |
Constanța, Constanța |
Neptun TV |
Producător |
68 |
Constanța, Constanța |
Neptun TV |
Jurnalist |
69 |
Constanța, Constanța |
Neptun TV |
Director executiv |
70 |
Bacău, Bacău |
Autoritate publică locală |
Inspector |
71 |
Bacău, Bacău |
TV Bacău |
Proprietar |
72 |
Bacău, Bacău |
TV Bacău |
Manager |
73 |
Bacău, Bacău |
Deșteptarea |
Jurnalist |
74 |
Bacău, Bacău |
TV Bacău |
Redactor-șef |
75 |
Bacău, Bacău |
1 TV Bacău |
Coordonator |
76 |
Bacău, Bacău |
1 TV Bacău |
Jurnalist |
77 |
Bacău, Bacău |
1 TV Bacău |
Jurnalistă |
78 |
Bacău, Bacău |
1 TV Bacău |
Realizator emisiuni |
79 |
Bacău, Bacău |
Impuls TV |
Proprietar |
80 |
Bacău, Bacău |
Impuls TV |
Realizator emisiuni |
81 |
Bacău, Bacău |
Impuls TV |
Producător general |
82 |
Bacău, Bacău |
Euro TV |
Fost jurnalist |
83 |
Bacău, Bacău |
Freelance |
Blogger local |
84 |
Bacău, Bacău |
PSD |
Reprezentant |
85 |
Bacău, Bacău |
PDL |
Președinte |
86 |
Bacău, Bacău |
PNL |
Primar |
87 |
Bacău, Bacău |
Primăria Bacău |
Reprezentant |
88 |
Brașov, Brașov |
Nova TV |
Manager |
89 |
Brașov, Brașov |
Nova TV |
Jurnalist |
90 |
Brașov, Brașov |
Grupul Mix |
Director editorial |
91 |
Brașov, Brașov |
Grupul Mix |
Jurnalistă |
92 |
Brașov, Brașov |
Grupul Mix |
Jurnalist |
93 |
Brașov, Brașov |
PSD |
Vicepreședinte CJ |
94 |
Brașov, Brașov |
PNL |
Purtător de cuvânt |
95 |
Brașov, Brașov |
PDL |
Reprezentant |
96 |
Brașov, Brașov |
TVS |
Coordonator editorial |
97 |
Brașov, Brașov |
TVS |
Realizatoare emisiuni |
98 |
Brașov, Brașov |
TVS |
Jurnalist, realizator emisiuni |
99 |
Brașov, Brașov |
Primărie |
Purtător de cuvânt |
100 |
Giurgiu, Giurgiu |
PDL |
Secretar executiv |
101 |
Giurgiu, Giurgiu |
PNL |
Reprezentant |
102 |
Giurgiu, Giurgiu |
PNL |
Purtător de cuvânt |
103 |
Giurgiu, Giurgiu |
Valahia TV |
Director |
104 |
Giurgiu, Giurgiu |
Valahia TV |
Editor coordonator |
105 |
Giurgiu, Giurgiu |
Valahia TV |
Reporter |
106 |
Giurgiu, Giurgiu |
Muntenia TV |
Proprietar, manager |
107 |
Giurgiu, Giurgiu |
Muntenia TV |
Jurnalistă |
108 |
Giurgiu, Giurgiu |
Muntenia TV |
Tehnician |
109 |
Giurgiu, București |
Autoritate publică locală |
Reprezentant |
110 |
Iași, Iași |
Iași TV Life |
Manager |
111 |
Iași, Iași |
Iași TV Life, BIT TV |
Proprietar |
112 |
Iași, Iași |
Iași TV Life |
Redactor-șef |
113 |
Iași, Iași |
Tele M |
Producătoare emisiuni |
114 |
Iași, Iași |
Tele M |
Manager |
115 |
Iași, Iași |
Tele M |
Proprietar |
116 |
Iași, Iași |
Tele M |
Jurnalist |
117 |
Iași, Iași |
Reprezentant ONG |
Fostă jurnalistă locală |
118 |
Iași, Iași |
Facultatea de Jurnalism |
Profesor |
119 |
Iași, Iași |
Televiziune centrală |
Jurnalist colaborator |
120 |
Iași, Iași |
PSD |
Primar |
121 |
Iași, Iași |
PDL |
Președinte |
122 |
Iași, Iași |
PSD |
Viceprimar |
123 |
Mureș, Târgu-Mureș |
PDL |
Primar |
124 |
Mureș, Târgu-Mureș |
Primărie |
Purtător de cuvânt |
125 |
Mureș, Târgu-Mureș |
PSD |
Reprezentant |
126 |
Mureș, Târgu-Mureș |
UDMR |
Reprezentant |
127 |
Mureș, Târgu-Mureș |
PNL |
Reprezentant cabinet președinte CJ |
128 |
Mureș, Târgu-Mureș |
PNL |
Reprezentant |
129 |
Mureș, Târgu-Mureș |
TTM |
Director general |
130 |
Mureș, Târgu-Mureș |
TTM |
Producător |
131 |
Mureș, Târgu-Mureș |
TTM |
Jurnalist |
132 |
Mureș, Târgu-Mureș |
Autoritate publică locală |
Reprezentant |
133 |
Mureș, Târgu-Mureș |
Știi TV |
Producător general |
134 |
Mureș, Târgu-Mureș |
Știi TV |
Editor-prezentator |
135 |
Mureș, Târgu-Mureș |
Terț |
Jurnalist din presa scrisă |
136 |
Mureș, Târgu-Mureș |
Erdely TV |
Director executiv |
137 |
Mureș, Târgu-Mureș |
Erdely TV |
Redactor |
138 |
Mureș, Târgu-Mureș |
Erdely TV |
Jurnalist, prezentator |
139 |
Mureș, Târgu-Mureș |
Terț |
Angajat stație locală tv centrală |
140 |
Mureș, Târgu-Mureș |
Terț |
Blogger, fost jurnalist din presa scrisă |
141 |
Mureș, Târgu-Mureș |
Radio România Tg. Mureș |
Jurnalist |
142 |
Prahova, Ploiești |
Alpha TV |
Fost manager |
143 |
Prahova, Ploiești |
Alpha TV |
Producător |
144 |
Prahova, Ploiești |
Alpha TV |
Jurnalist, reporter |
145 |
Prahova, Ploiești |
Alpha TV |
Editor |
146 |
Prahova, Ploiești |
Valea Prahovei TV |
Reprezentant din conducere |
147 |
Prahova, Ploiești |
Valea Prahovei TV |
Jurnalistă |
148 |
Prahova, Ploiești |
Valea Prahovei TV |
Jurnalist |
149 |
Prahova, Ploiești |
Valea Prahovei TV |
Realizator emisiuni |
150 |
Prahova, Ploiești |
Wyl TV |
Redactor-șef |
151 |
Prahova, Ploiești |
Prahova TV |
Fost manager |
152 |
Prahova, Ploiești |
Prahova TV |
Editor |
153 |
Prahova, Ploiești |
Prahova TV |
Jurnalist |
154 |
Prahova, Ploiești |
Prahova TV |
Realizator emisiuni |
155 |
Prahova, Ploiești |
PC |
Președinte organizație județeană |
156 |
Prahova, Ploiești |
PDL |
Reprezentant Departament Media |
157 |
Prahova, Ploiești |
PNL |
Reprezentant Departament Comunicare |
158 |
Prahova, Ploiești |
PSD |
Reprezentant |
159 |
Vâlcea, Râmnicu Vâlcea |
TV Vâlcea 1 |
Manager |
160 |
Vâlcea, Râmnicu Vâlcea |
TV Vâlcea 1 |
Coordonator știri |
161 |
Vâlcea, Râmnicu Vâlcea |
TV Vâlcea 1 |
Jurnalist |
162 |
Vâlcea, Râmnicu Vâlcea |
TV Vâlcea 1 |
Realizatoare emisiuni |
163 |
Vâlcea, Râmnicu Vâlcea |
Etalon TV |
Jurnalist |
164 |
Vâlcea, Râmnicu Vâlcea |
Etalon TV |
Redactor știri |
165 |
Vâlcea, Râmnicu Vâlcea |
Etalon TV |
Manager |
166 |
Vâlcea, Râmnicu Vâlcea |
Autoritate publică locală |
Reprezentant |
167 |
Vâlcea, Râmnicu Vâlcea |
VTV |
Consilier media |
168 |
Vâlcea, Râmnicu Vâlcea |
VTV |
Fostă jurnalistă |
169 |
Vâlcea, Râmnicu Vâlcea |
VTV |
Fost jurnalist |
170 |
Vâlcea, Râmnicu Vâlcea |
PNL |
Viceprimar |
171 |
Vâlcea, Râmnicu Vâlcea |
PDL |
Reprezentant |
172 |
Vrancea, Focșani |
Atlas TV |
Proprietar |
173 |
Vrancea, Focșani |
Atlas TV |
Coordonator editorial |
174 |
Vrancea, Focșani |
Atlas TV |
Jurnalist |
175 |
Vrancea, Focșani |
Focus TV |
Acționar |
176 |
Vrancea, Focșani |
Focus TV |
Reporter |
177 |
Vrancea, Focșani |
Focus TV |
Jurnalistă |
178 |
Vrancea, Focșani |
Presa scrisă locală |
Jurnalist |
179 |
Vrancea, Focșani |
Presa scrisă locală |
Manager |
180 |
Vrancea, Focșani |
Stație locală tv centrală |
Jurnalist |
181 |
Vrancea, Focșani |
PDL |
Reprezentant |
182 |
Vrancea, Focșani |
PP-DD |
Reprezentant |
183 |
Vrancea, Focșani |
PNL |
Reprezentant |
1
Vedeți www.publicintegrity.org/2008/01/23/5641/false-pretenses
2 Vedeți, de ex., www.geo-spatial.org,
www.ceata.org.
3 Vedeți un model la
www.publicinsightnetwork.org/ sau la www.factcheck.org/.
4 Vedeți, de ex., www.apador.org,
www.activewatch.ro.
5 De exemplu: http://www.niemanlab.org/2014/01/will-2014-will-be-the-year-the-banyan-project-finally-takes-flight/
6 De exemplu:
http://pressthink.org/2013/12/a-first-look-at-newcos-structure/
7 Octombrie 2012.
8 Conform Consiliului Național al
Audiovizualului.
9 Tipul de activitate, potrivit clasificării
CAEN: fabricarea materialului rulant.
10 Ministerul Finanțelor Publice www.mfinante.ro.
11 ”Licitațiile interne, «Un tramvai numit dorință»
pentru Valer Blidar”, Capital, 24 august 2012.
12 ”Videanu îşi pune oamenii la Fondul
Proprietatea”, Ziarul Financiar, 22 august 2010.
13 Goldbach Media este fosta ARBO, în
prezent regia de publicitate care se recomandă ca având cea mai extinsă rețea
de media locală din România: televiziune, radio și presă scrisă. Goldbach Media
reprezintă, în exclusivitate, pentru clienții de publicitate naționali, 34 de
canale locale de televiziune, 49 de stații locale de radio și 45 de titluri
locale de presă scrisă, conform http://www.goldbachmedia.com.
14 Raport monitorizare CNA din 13.05.2012.
15 ”Marele Falcă se vrea mare mogul”, Glasul Aradului, 6/02/13.
16 ”Ai de presa mea”, Flacăra Roșie, 26
septembrie 2011
17 Ciprian Florin Luca a fost de acord să
fie intervievat pentru prezentul raport, apoi a precizat că nu este în
localitate, pentru ca în final să nu mai răspundă apelurilor telefonice.
20
http://www.forbes.ro/Georgica-cornu-500-miliardari-editia-2011_0_4017.html
21 Pentru mai multe informații vezi raportul
pentru județul Timiș.
22 Ministerul Finanțelor Publice www.mfinante.ro.
23 ”Georgică Cornu renunță la Televiziunea
Arad și la Radio Arad”, Mădălina Cerban, Mediafax.ro, 24 septembrie 2013. Vezi
date acționariat publicată de CNA în decembrie 2013.
24 Mişcarea Creştin-Liberală (MC-L) a fost
înființată în Arad de PDL și PER.
25 http://www.primariaarad.ro/consilieri.php
26 http://www.aradon.ro/mc-%E2%80%93-l-arad-ia-locul-pdl-arad/1079459
27 Documentarea pe teren din Bacău s-a
realizat în luna iulie 2012.
28 Contactat telefonic în cadrul
documentării pentru acest studiu, Dumitru Sechelariu a declarat că de TV Bacău
”se ocupa” soția sa.
29 Sursa: site-ul Ministerului Finanțelor
(august 2013) și datele de acționariat disponibile în octombrie 2013 pe site-ul
Consiliului Național al Audiovizualului
(http://www.cna.ro/Situa-ii-privind-licen-ele,6170.html)
30 ”Dumitru Sechelariu a încetat din viață”,
ProSport.ro, 16 februarie 2013.
31 ”BIO: Dumitru Sechelariu, figură
controversată a politicii și a sportului din Bacău”, Departamentul Politic,
Mediafax.ro, 16 februarie 2013.
32 ”Raportul FreeEx 2011 – Libertatea presei
în România”, ActiveWatch.ro, publicat în luna mai 2012, p. 38.
33 Ibidem.
34 ”Exclusiv. Dumitru Sechelariu altfel.
Amintiri din pușcărie: <<În tot ceea ce am făcut, sunt atât de curat cât
poți fi într-o lume murdară>>”, Daniel Befu, Românialiberă.ro, 24 martie
2012.
35 ”Dumitru Sechelariu, internat după ce a
fost reținut de DNA”, V.M., HotNews.ro, 1 martie 2010.
36 ”Dumitru Sechelariu a murit. Problemele
cu sănătatea și cu justiția i-au marcat ultimii ani din viață”, RTV.net, 16
februarie 2013.
37 ”Ultima dorință a lui Dumitru Sechelariu”,
Românialiberă.ro, 16 februarie 2013.
38 Sursa: site-ul Ministerului Finanțelor
(august 2013) și datele de acționariat disponibile în octombrie 2013 pe site-ul
Consiliului Național al Audiovizualului
(http://www.cna.ro/Situa-ii-privind-licen-ele,6170.html)
39 ”Interviu în exclusivitate: Victor Roman
dezvăluie motivele pentru care vrea să ajungă parlamentar”, George Noapteș,
Monitorul de Vrancea, MonitorulVN.ro, 30 noiembrie 2012.
40 Dosar de candidat: Victor Roman, Horia
Cristian și Ioan Mocan, Realitatea.net, 6 decembrie 2012.
41 ”<<Baronul>> Victor Roman, expert
în afaceri cu statul”, Ștefan Borcea, Adevărul.ro, 12 septembrie 2011.
42 ”Victor Roman – 7 milioane de euro de la
colegii primari din PSD”, Mihaela Besleaga, ZiaruldeVrancea.ro, 14 iunie 2011.
43 ”Roman și Săpunaru, liderii afacerilor pe
bani publici”, Mihai Boicu, ZiaruldeVrancea.ro, 16 martie 2013.
44 Deciziile CNA: nr.353 din 31.05.2012,
nr.122 din 08.03.2012, nr. 777 din 22.11.2012, nr. 231 din 10.05.2012, nr. 285
din 14.04.2011, nr. 206 din 17.02.2011 etc., CNA.ro.
45 Decizia CNA 331 din 31.05.2012, CNA.ro.
46 Decizia CNA nr.595 din 24.07.2012.
47 Decizia CNA nr. 766 din 22.11.2012.
48 Decizia CNA nr. 331 din 31.05.2012.
49 Decizia CNA nr.595 din 24.07.2012.
50 Decizia CNA nr. 766 din 22.11.2012.
51 Decizia nr. 580 din 28 iunie 2012.
52 Ibidem.
53 ”Gaura de la Ministerul Dezvoltării:
700 de milioane de euro s-au dus direct în conturile clientelei
PDL”, Cotidianul.ro, 27 mai 2012.
54 ”Milionarul Costică Rusu: Președintele CJ
Bacău îmi datorează jumătate de milion de euro”, Răzvan Bibire, Contrasens.com,
15 martie 2013.
55 ”S-o lămurim”, Cătălin Bejan,
CătălinBejan.ro, 12 martie 2013.
56 ”Cazul Impuls TV”, Răzvan Bibire,
Contrasens.com, 14 martie 2013.
57 ”Șantajul și solidaritatea de breaslă”,
Florin Popescu, Aghiuță.com, 15 martie 2013.
58 ”Costică Rusu a tras heblul și la Impuls
TV”, Florentin Radu, ZiaruldeBacău.ro, 8 martie 2013.
59 ”S-o lămurim”, Cătălin Bejan,
CătălinBejan.ro, 12 martie 2013.
60 Octombrie 2012.
61 TVF (Făgăraș), Super FM (în localitățile Brașov
și Predeal), Radio Super FM (în localitatea Făgăraș), Radio Brașov, Radio
Brașov Montan, Radio Brașov Special, Brașovul Tău, Mix 3, deținute majoritar,
în procente diferite, de Aristotel Adrian Căncescu și Antonin Adrian Căncescu.
62 Potrivit declarației coordonatorului
editorial TVS.
63 Digi24 Brașov s-a lansat în decembrie
2012.
64 http://www.cna.ro/Situa-ii-privind-licen-ele,6170.html
65 ”Cine este Constantin Niţă, propus pentru
funcţia de ministru al Energiei”, HotNews.ro, 19 decembrie 2012.
67 Octombrie 2012.
69 ”Cornelia Dunăreanu, candidatul ARD,
repune Reșița pe hartă”, Oana Bejenariu, ExpressdeBanat.ro, 29 octombrie 2012.
70 http://www.cna.ro/Decizia-nr-988-din-13-11-2008.html
”Membrii Consiliului au constatat că, în perioada menţionată, activitatea de
campanie electorală a partidelor implicate în alegerile parlamentare nu a fost
reflectată cu imparţialitate de către postul BANAT TV, în sensul că
reprezentanţii PSD-PC au apărut de 40 ori, cei ai PDL de 37 ori şi cei ai PNL
de 34 ori, în timp ce reprezentanţii PNGCD au apărut de 7 ori, cei ai PRM şi
PNŢCD de câte două ori, iar reprezentanţii altor formaţiuni politice nu au
apărut deloc.”
72 Gabriela Dancea este inspector CNA din
2003. Numărul de mobil afişat pe site-ul CNA pentru reclamaţii este acelaşi cu
cel pentru rezervări la propriu restaurant http://jurnalul.ro/stiri/observator/inspector-cna-avid-dupa-nunti-botezuri-parastase-626874.html.
73 Ioan Popa conduce una dintre cele mai
importante firme producătoare de paste făinoase din România. Avea în 2011,
conform Forbes, o avere estimată la 10-11 milioane de euro.
74 Este vorba de Doru Dinu Glăvan care a
candidat din PDL pentru funcția de primar al Reșiței. http://expressdebanat.ro/oficial-doru-dinul-glavan-este-candidatul-PDL-la-primaria-resita
75 PSD, PNL, PDL.
76 Primarul Ion Marcel Vela din Caransebeș
(PNL) este membru în Biroul Politic Central al PNL și Președinte PNL
Caraș-Severin.
77 Perioada documentării pe teren în
Cluj-Napoca.
78 ”Dâncu, Rus și Paszkany au achiziționat
două ziare, două televiziuni și un site din Cluj”, Florin Ciolac, Mădălina
Cerban, Gândul.info, 23 mai 2011.
79 Asociații Someș TV SRL: Opticrom
Comunicații SRL – 60% și Clip Vision SRL – 40%. Asociații Opticrom Comunicații
SRL: Tomșa Gheorghe Adrian – 70%, Mureșan Aurel Ioan – 15% și Filip Nicolae –
15%. Asociații Clip Vision SRL: Lăpușan Sorin Emil – 55%, Buzea Cozmin – 40% și
Neamț Nicolae Sergiu – 5%.
80 Octombrie 2012.
81 Informații furnizate de Mihaela Orban,
directorul televiziunii Transilvania Live, la data documentării pe teren –
octombrie 2012.
82 Octombrie 2012.
83 Afacerile lui Arpad Paskany includ și
bani publici (vezi Ora de Cluj ”Exclusiv – Justiția arată cu degetul spre
Primăria Clujului. Conversia proiectului impobiliar Cartierul Tineretului în
parc verde este nelegală”, de Mihai Bacalu, 3 decembrie 2013 - http://oradecluj.oradestiri.ro/justitia-arata-cu-degetul-spre-primaria-lui-boc-conversia-proiectului-imobiliar-cartierul-tineretului-in-parc-fotovoltaic-aprobata-de-consilierii-locali-clujeni-nu-a-fost-legala/exclusiv/2013/12/03/)
84 ”Echipa Transilvania Live se destramă!”,
NapocaNews.ro, 3 martie 2013.
85 ”Radu Ioan Vlas”, Diana Drinceanu,
Forbes.ro, 1 octombrie 2010.
86 ”Alpha TV s-a închis. Vlas nu mai vrea să
investească, iar vânzarea a căzut”, ȘtirideCluj.ro, 11 februarie 2013.
87 Octombrie 2012.
88 Octombrie 2012.
89 Octombrie 2012.
90 Sintagma îi aparține administratorului
financiar Alpha TV, Angela Moldovan.
91 Octombrie 2012.
92 Cătălin Tolontan, jurnalist la Gazeta
Sporturilor.
93 Iulie 2012.
94 Sorin Gabriel Strutinsky este partener cu
Radu Mazăre în Conpress Group (potrivit www.investigatiimedia.ro).
95 Sursa: datele de acționariat disponibile
în octombrie 2013 pe site-ul Consiliului Național al Audiovizualului
(http://www.cna.ro/Situa-ii-privind-licen-ele,6170.html)
96 Detalii tehnice NTV, NTVonline.ro.
97 Declarație de avere, Eduard-Stelian
Martin, Cdep.ro, Parlamentul României, 15 iunie 2012.
98 Conpress Holding nu primește bani publici
doar pentru activitățile de media, ci și pentru alte servicii: “Cel mai
important beneficiar al banilor de la Primăria Constanța este Conpress Holding,
o firmă de paza care, în ultimii șase ani, a câștigat contracte de
21.266.082,72 de lei, sumă la care se adaugă TVA. Cel mai important contract,
încheiat in 2008, viza paza unor bunuri din Constanța și avea o valoare de
8.718.192 de lei fara TVA. Un alt contract, tot pentru servicii de pază, i-a
fost atribuit firmei în ziua de Crăciun a anului 2008. Un contract în valoare
de 4.733.568 de lei, fără TVA” (cf. www.investigatiimedia.ro).
99 Exemple bani publici:
http://www.publicitatepublica.ro/publicitate.php?tip=detalii&anunt=2989
(312.949,81 lei; an 2012);
http://www.e-achizitii.com/view_anunt_atribuit.php?id_anunt_atribuit=293082
(194.905 lei; an 2013);
http://www.e-achizitii.com/view_anunt_atribuit.php?id_anunt_atribuit=278810
(3.214.512 lei; an 2013).
101 Potrivit inspectorului teritorial CNA
Doina Stoica.
102 Detalii, la secțiunea legată de
influențe politice și economice.
103 Societatea comercială RAJA SA este
patronată de vicepreședintele organizației județene a PSD Constanța, Felix
Stroe. SC RAJA SA are contracte de publicitate cu aproape toate mass-media
locale din județ, inclusiv cu stațiile locale ale televiziunilor centrale.
Felix Stroe este și patronul cotidianului local Observator de Constanța.
104 La momentul documăntării pe teren,
iulie 2012.
105 ”Prin Petre Paris şi Victor Dumitrescu,
Nicuşor şi Brăiloiu şi-au mai luat o televiziune“, Claudia Candet,
ZiuaConstanta.ro, 26 Mai 2011 | 18:45:09.
106 www.c3darchitects.com
107 Conform presei locale: http://www.ziuaconstanta.ro/stiri/eveniment/c3d-architects-n-a-prins-la-elena-francu-o-firma-din-iasi-face-proiectul-pentru-extinderea-salii-sporturilor-24672-293633.html
108 Potrivit revistei Media Expres nr. 8 /
august 2012, perioada: 1 - 31 iulie 2012; Sursa: Kantar Media Audiences,
Copyright: ARMADATA S.R.L.; Ratingul reprezintă aici media lunară a numărului
de telespectatori pe minut din totalul populației de peste patru ani la nivel
național care a urmărit Neptun TV.
109 Așa cum am amintit și la începutul
acestei analize. Pentru detalii, consultați secțiunea ”Context”.
110 Decizia nr. 599 din 24 iulie 2012,
Consiliul Național al Audiovizualului, CNA.ro, 24 iulie 2012.
111 http://www.reporterntv.ro/
și http://www.ntvonline.ro/
112 Între timp, patronul Cuget Liber,
Gheorghe Bosânceanu, s-a împăcat cu Radu Mazăre, fapt recunoscut, oficial, de
către primar.
113 La secțiunea ”Context general”.
114 Decizia CNA nr. 571 din 28 iunie 2012.
115 ”Mangalia TV își încetează emisia”,
Ziuaconstanta.ro, 26 august 2012.
116 Sintagma aparține unui politician local
din Constanța.
117 “Constanţa: Primarul oraşului Năvodari,
Nicolae Matei, eliberat din arest preventiv”, Agerpres, 17 aprilie 2013.
118 Potrivit unei jurnaliste Alpha Media.
119 Vezi www.cna.ro, august
2013.
120 Octombrie 2012.
121 Tiberiu Pătru și Bogdan Berneanu au
fost arestați pentru evaziune fiscală, returnări ilegale de TVA, spălare de
bani http://www.editie.ro/articole/eveniment/bogdan-berneanu-si-tibi-patru-raman-in-arest.html
. Printr-o sentință definitivă a ICCJ din octombrie 2013, Constantin Tiberiu Pătru
și Bogdan Berneanu şi au primit câte 4 ani de închisoare cu executare
http://www.cvlpress.ro/02.10.2013/”jurnalistii-tva-berneanu-si-patru-condamnati-definitiv-la-inchisoare-cu-executare/
122 Ana Maria Gâlcă a fost director de
imagine al PNȚ-CD, conform propriei declarații. A fost cercetată penal pentru
delapidare (2008) http://www.indiscret.ro/191/dezvaluiri/6633/ana-maria-galca-cercetata-penal-pentru-delapidare.html
123
http://www.cna.ro/Situa-ii-privind-licen-ele,6170.html
124 Om de afaceri, investitor la FC
Universitatea Craiova.
125 Lia Olguța Vasilescu se află în
conflict deschis cu ziarul Gazeta de Sud, căruia îi refuză accesul la
informații de interes public care privesc activitatea primăriei.
126 Nicu şi Eugen Mihăilescu au fost
trimişi în judecată în anul 2006 şi sunt acuzaţi de înşelăciune cu consecinţe
deosebit de grave, evaziune fiscală, spălare de bani şi asociere în vederea
săvârşirii de infracţiuni. Tribunalul Dolj i-a condamnat în octombrie 2012 la
10 ani de închisoare cu executare. http://adevarul.ro/locale/craiova/fratii-mihailescu-fost-condamnati-10-ani-inchisoare-executare-controversatii-oameni-afaceri-acuzati-returnari-ilegale-tva-1_50aec1b57c42d5a6639ffec2/index.html
127 născut în 1945.
128 http://www.cna.ro/Decizia-nr-652-din-13-09-2012.html
”Consiliul Naţional al Audiovizualului a sancţionat postul de televiziune
GENERAL TV cu somaţie publică pentru încălcarea dispoziţiilor Deciziei privind
desfăşurarea campaniei pentru referendumul privind demiterea Preşedintelui
României, întrucât a difuzat imagini de la un miting electoral după încetarea
campaniei pentru referendum.”
129 “Candidatii la alegerile
parlamentare din 30 noiembrie 2008”, de Luminita Pirvu, HotNews.ro, 22
octombrie 2008; “Cosmin Gagiu- candidatul OTV-ului in Caracal”, 27.11.2008,
cancan.ro
130 Gheorghe Maftei deține 4,51% din RCS
Management SA, acționar majoritar al Cable Communications Systems N.V. care
deține în proporție de 88.54% RDS/RCS - http://www.cna.ro/IMG/pdf/Actionari_20062013.pdf
131 Membru PDL, http://www.marian-jean-marinescu.oltenia.ro,
fost prefect și parlamentar de Dolj
132 Membru PDL, http://www.marian-jean-marinescu.oltenia.ro,
fost prefect și parlamentar de Dolj.
133 Decembrie 2012.
134 Conform CV postat pe site-ul Camerei
Deputaților http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=283&cam=2&leg=2012&pag=0&idl=1,
Pâslaru Florin Costin a fost acționar și președintele CA al SC TV Galați SA
între 2002 și 2008. În 2008 a fost ales deputat. Este la al doilea mandat.
135 Companie de marketing și cercetare a
pieței.
137 http://www.cna.ro/Decizia-nr-923-din-04-12-2012.html
138 Jurnalist, editor ziar online.
139 Anca Stanciu este fiica patronului RTV,
Aurel Stancu.
140 S.C. Transurb S.A. este principal
operator de transport public din municipiul Galați.
141 Decizia CNA nr. 333 din 31.05.2012. http://www.cna.ro/Decizia-nr-333-din-31-05-2012.html
142 Decizia nr. 23 din 10.01.2012 http://www.cna.ro/Decizia-nr-23-din-10-01-2012,4748.html
143 A declarat că este membru al Societății
Jurnaliștilor Dunărea de Jos.
144 Documentarea pe teren în județul
Giurgiu s-a realizat în februarie 2012.
145 Potrivit datelor CNA de la 31 ianuarie
2012.
146 Mulți se rezumă adesea la ”împărțit
fluturași”, potrivit celor intervievați.
147 Conform directorului televiziunii
Muntenia TV, Mihai Hainagiu.
148 Conform Legii 8/1996, Art. 1065. - (1)
Pentru utilizarea directă sau indirectă a fonogramelor publicate în scop comercial
ori a reproducerilor acestora prin radiodifuzare sau prin orice modalitate de
comunicare către public, artiștii interpreți sau executanți și producătorii de
fonograme au dreptul la o remunerație unică echitabilă. (2) Cuantumul acestei
remunerații se stabilește prin metodologii, conform procedurii prevăzute la
art. 131, 1311 si 1312. (3) Colectarea remunerației unice se efectuează în
condițiile prevăzute la art. 133. (4) Organismele de gestiune colectivă
beneficiare stabilesc, printr-un protocol, care se depune la Oficiul Român
pentru Drepturile de Autor, proporția repartizării remunerației între cele două
categorii de beneficiari. În cazul în care beneficiarii nu depun protocolul la
Oficiul Român pentru Drepturile de Autor în termen de 30 de zile de la data
intrării in vigoare a metodologiilor, remunerația se împarte, în mod egal,
între cele două categorii de beneficiari.
149 Romprod SRL Giurgiu a avut venituri
totale în 2010 de 341.953 lei, conform bilanțului publicat pe www.mfinante.ro
150 Sursa: site-ul Ministerului Finanțelor
(august 2013) și datele de acționariat disponibile în octombrie 2013 pe site-ul
Consiliului Național al Audiovizualului (http://www.cna.ro/Situa-ii-privind-licen-ele,6170.html)
151 ”Raportul FreeEx 2011 – Libertatea
Presei în România”, ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei,
ActiveWatch.ro, p. 43.
152 Potrivit directorului Paul Dumitru, de
la Muntenia TV.
153 Paul Dumitru a fost director Verachim,
Combinatul Chimic din Giurgiu, închis la începutul anilor 2000.
154 Declarația de avere nr. 15 din 31 mai
2011, aparținând lui Paul Dumitru, este disponibilă aici: http://www.cjgiurgiu.ro/portal/giurgiu/cj/portal.nsf/0/7B8B7C640A692CF0C225781F003145C7/$FILE/Dumitru%20Paul.pdf
155 Declarația de interese nr. 44 din 31
mai 2011, aparținând lui Paul Dumitru, este disponibilă aici: http://www.cjgiurgiu.ro/portal/giurgiu/cj/portal.nsf/0/FE9DA24F638DA698C225781F003186A8/$FILE/dumitru%20paul.pdf
156 A declarat Mihai Hainagiu, directorul
televiziunii Muntenia TV.
157 A declarat Paul Dumitru, fostul
director UPC Giurgiu până în 2010, în prezent directorul Muntenia TV.
158 ”Dumitru Beianu a ieșit la atac”,
OpiniaGiurgiu.ro, 12 mai 2012.
159 ”Jurnalist agresat de soția unui
candidat PNL”, Realitatea.net, 9 decembrie 2012.
160 ”9 decembrie ora 15:00 Cameraman
Valahia TV agresat în plină stradă”, ValahiaTv.ro, 9 decembrie 2012.
161 Documentarea pe teren în județul Iași
s-a făcut în iulie 2012.
162 Numărul total de case care
recepționează serviciile de televiziune era de aproximativ 231.000, potrivit
Anuarului Media Express.
163 Acționari Tele M SA: Moldova Universal
SA, Alimentara SA, Dabija Olteţia (0.0024%), Bujorean Costel – (0.0001%) şi
Fălcuţă Aurora – (0.0001%). În decembrie 2013 în datele de acționariat puse la
dispoziție de CNA ca deținător al licenței Tele M figurează SC Tele M SRL care
are același CUI ca Tele M SA.
164 Acţionarii Moldova Universal SA:
Prisecariu Cătălin Dănuţ – 71.7898%, Moldova Marketing & Management
Consulting SRL – 24.7024% şi alte persoane fizice – 0.8326% şi persoane
juridice – 2.6752%.
165 Acţionarii Alimentara SA: Prisecariu
Cătălin Dănuţ – 55.43%, Moldova Marketing & Management Consulting SRL – 25.32%
(Prisecariu Mihaela – 95% şi Dianu Antoaneta – 5%), Alţi acţionari persoane
fizice – 10.13%, Moldova Universal SA – 8.99% şi Alte persoane juridice –
0.13%.
166 Analiză: Gheorghe Nichita, primar de două
mandate într-un oraș unde o stradă e asfaltată în patru ani, Mediafax.ro, 25
aprilie 2012.
167 Conform site-ului ziarului Curierul de
Iași – Curierul-Iasi.ro
168 Conform patronului Iași TV Life.
169 Decizia nr. 116 din 8 martie 2012.
170 Decizia nr. 547 din 20 iunie 2012,
Consiliul Național al Audiovizualului, CNA.ro.
171 Decizia nr. 547 din 20 iunie 2012,
Consiliul Național al Audiovizualului, CNA.ro.
172 Conform managerului Iași TV Life.
173 ”Atac incredibil al edililor ieșeni la
adresa Tele M”, TeleM.ro, 8 martie 2013.
174 A declarat primarul Gheorghe Nichita.
175 Codul Deontologic al Jurnalistului
elaborat de Clubul Român de presă, Codul Deontologic al Jurnalistului elaborat
de Convenția Organizațiilor de Media etc.
176 Raportul FreeEx 2011, ActiveWatch –
Agenția de Monitorizare a Presei, ActiveWatch.ro, p. 21.
177 Din spusele primarului Gheorghe
Nichita.
178 ”13 pentru 2013: Iulian Dascălu și
proiectele gigant”, Oana Coșman, Forbes.ro, 23 ianuarie 2013.
179 Curtea de Apel Oradea, Secția
Comercială de Contencios Administrativ și Fiscal, Dosar nr. 3293/35/CA/2006 –
R, Decizia nr. 976/ 2010 – R, Ședința publică din 18 noiembrie 2010,
Președinte: Filimon Marcela – judecător, Judecător: Blaga Ovidiu – cu opinie
separată, Judecător: Sotoc Daniela, Grefier: Tudor Adina.
180 ”E definitiv: afacerea Palas – Iași
este ilegală”, Petrișor Cană, EvZ.ro, 25 noiembrie 2010.
181 Primarul Iașiului acuză două
judecătoare din Oradea că au luat o hotărâre nelegală, Ziare.com apud NewsIn, 5
ianuarie 2011.
182 ”Marea inaugurare sau marea demolare?
Palas Iași, declarat ilegal de Curtea de Apel București, dar lupta în justiție
continuă”, Răzvan Zamfir, Businesscover.ro, 6 aprilie 2012.
183 ”Înalta Curte de Casație și Justiție a
decis: Ansamblul Palas Iași, în deplină legalitate”, Cristina Mihai,
Wall-Street.ro, 19 octombrie 2012.
184 Silviu Prigoană, Doru Leșe, Florin
Anghel, Alin Popoviciu, Iustin Cionca Arghir, Adrin Nițu, Corneliu Olar,
Brândușa Novac, Mate Andras, Tudor Ciuhodaru.
185 ”Prigoană propune ca presa scrisă și
online să intre sub autoritatea CNA”, Adelina Dragomir, Mediafax.ro, 9 septembrie
2010.
186 Octombrie 2012.
187 Jurnaliști, editori, manageri,
producători, politicieni, reprezentanți ai unor instituții publice etc.
188 ”Presa tîrgmureșeană”, Dan Mașca,
Blog.InMureș.ro, 29 iulie 2010.
189 Radu Cristian Georgescu, Sinteza
activității parlamentare în legislatura 2004-2008, Camera Deputaților, Cdep.ro.
190 Sursa: site-ul Ministerului Finanțelor
(august 2013) și datele de acționariat disponibile în octombrie 2013 pe site-ul
Consiliului Național al Audiovizualului (http://www.cna.ro/Situa-ii-privind-licen-ele,6170.html)
191 Sursa: datele de acționariat
disponibile în octombrie 2013 pe site-ul Consiliului Național al
Audiovizualului (http://www.cna.ro/Situa-ii-privind-licen-ele,6170.html)
192 ”Sindicalistul Marius Cătană a
demisionat din PSD”, Adrian A. Giurgea, 26 noiembrie 2005, RomâniaLiberă.ro.
193 ”Mogulii mici și mijlocii”, Adriana
Duțulescu, Jurnalul.ro, 24 septembrie 2010.
194 ”Scrisoare deschisă”, Marius Pașcan,
MariusPașcan.ro, 2012.
195 ”Alegeri locale 2012. Rezultate finale.
Dorin Florea a obținut al patrulea mandat la Primăria Târgu-Mureș”, Ela
Giurgea, Gândul.Info, 11 iunie 2012.
196 Emil Marius Pașcan, Sinteza activității
parlamentare în legislatura 2012 – prezent, Cdep.ro.
197 ”Rezultate finale alegeri parlamentare
2012 Mureș. Frunda, în afara Legislativului”, Ana-Maria Adamoae & Andreea
Udrea, EvZ.ro, 11 decembrie 2012.
198 În octombrie 2012, în același hotel
funcționa și Realitatea TV Mureș.
199 ”Pedeliștii spumegă că Oltchim a dat
100.000 pentru trustul lui Voiculescu. Despre publicitatea pe firme abonate, pe
sute de mii de euro, de la Primăria Târgu-Mureș prin firme cu televiziuni de
propagandă PDL nu suflă nimic!”, Florentin Deac, FlorentinDeac.blogspot.ro, 2
octombrie 2012.
200 Conform declarației lui Szepessy Előd.
201 ”Cazul Borbely. Consilierul Szepessy
Szabolcs și legăturile cu Marko Bela. Familia UDMR: tata – consilierul fostului
lider, copiii – consilieri în ministere, liderii maghiari – foști parteneri de
afaceri”, Attila Biro, HotNews.ro, 13 iulie 2011.
202 ”Rezultate alegeri parlamentare Mureș:
Laszlo Borbely și Marko Bela, cei mai votați candidați mureșeni”, Alexandru
Ramadan, Adevărul.ro, 10 decembrie 2012.
203 ”România TV a intrat pe lista
televiziunilor <<must-carry>>, stabilită de CNA”, Mediafax,
RTV.net, 22 ianuarie 2013.
204 Sursa: site-ul Ministerului Finanțelor (august
2013) și datele de acționariat disponibile în octombrie 2013 pe site-ul
Consiliului Național al Audiovizualului
(http://www.cna.ro/Situa-ii-privind-licen-ele,6170.html)
205 Hotărârea nr. 1 din 26 ianuarie 2012
privind adoptarea bugetului local al municipiului Târgu-Mureș pentru anul 2012
stabilea în proiectul de buget aprobat pentru anul 2012 suma de 1.500.000 de
lei pentru ”reclamă și publicitate”.
http://www.tirgumures.ro/buget2012/buget2012.pdf
206 Conform Consiliului Național al
Audiovizualului.
207 Potrivit rapoartelor de monitorizare
ale CNA, realizate ca urmare a reclamațiilor privind grilele de cablu din
2011-2012.
208 Documentarea pe teren în județul
Prahova s-a realizat în aprilie 2012.
209 ”Cozmin Gușă: Am cumpărat
Petromservice”, Adevărul.ro, 27 noiembrie 2011.
210 Potrivit fostului manager Alpha TV.
211 Raportul FreeEx – Libertatea Presei în
România 2011, ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei, ActiveWatch.ro,
mai 2011.
212 Celelalte persoane trimise în judeactă
alături de Vîntu și Luca: Octavian Țurcan, Sorin Mihai, Ioan Bohâlțeanu, Bogdan
Radu Negrutzi, Gheorghe Șupeală, Raichovich Graziano Rino, Zizi Agagnastopol,
Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă, Daniela Lăcrămioara Brașoveanu.
213 ”Vîntu și Liviu Luca, trimiși în
judecată pentru spălare de bani și delapidarea Petromservice. Care era
circuitul banilor și cine erau <<beneficiarii finali>>”,
Mediafax.ro, 13 septembrie 2012.
214 Dosar nr. 56657/3/2010, Tribunalul
București – Secția a II-a Penală, Încheiere, Ședința de Consiliu din data de
26.11.2010, Tribunalul constituit din: Președinte Radu Cleopatra Ioana și
grefier Rotaru Amelia. Dosar scanat și publicat pe HotNews.ro.
215 ”Cine este Liviu Luca”, Ziarul
Financiar, ZF.ro, apud Mediafax, 7 noiembrie 2011.
216 Conform fostului manager Alpha TV.
217 ”Alpha TV Ploiești nu mai are licență
CNA. Se pregătește un nou post”, Mihai Popescu, ObservatorulPH.ro, 7 octombrie
2013.
218 ”Cum se judecă procesul lui Sebastian
Ghiță de nouă ani. Managerul Realității TV, acuzat de procurori că a eludat
<<taxa Băsescu>>”, Attila Biro, HotNews.ro, 29 aprilie 2011.
219 ”Cine este Sebastian Ghiță, cel care a
preluat managementul Realitatea: Om de afaceri și finanțator transpartinic”,
Victor Cozmei, HotNews.ro, 25 octombrie 2010.
220 Ibidem.
221 Sursa: CNA, Oficiul Național al
Registrului Comertului, declarațiile persoanelor intervievate pe plan local în
aprilie 2012.
222 SC Willis Finance SRL, Firme.info, 24
aprilie 2010.
223
http://www.docstoc.com/docs/46273279/2004_3710
224 ”William Brînză a luat 200.000 de euro,
bani europeni, pentru Wyl TV HD”, Petre-Radu Apostol, Ph-online.ro, 19 august
2012.
225 Sursa: site-ul Ministerului Finanțelor
(august 2013) și datele de acționariat disponibile în octombrie 2013 pe site-ul
Consiliului Național al Audiovizualului
(http://www.cna.ro/Situa-ii-privind-licen-ele,6170.html)
226 Sursa: site-ul Ministerului Finanțelor (august
2013) și datele de acționariat disponibile în octombrie 2013 pe site-ul
Consiliului Național al Audiovizualului
(http://www.cna.ro/Situa-ii-privind-licen-ele,6170.html)
227 Acest fenomen a fost semnalat de
reprezentanți de la Prahova TV și Alpha TV.
228 Goldbach Media este fosta ARBO, în
prezent regia de publicitate care se recomandă ca având cea mai extinsă rețea
de media locală din România: televiziune, radio și presă scrisă. Goldbach Media
reprezintă, în exclusivitate, pentru clienții de publicitate naționali, 34 de
canale locale de televiziune, 49 de stații locale de radio și 45 de titluri
locale de presă scrisă, conform http://www.goldbachmedia.com
229 Target: Ploieşti, 14-64 ani, sursa:
SATVL, mai 2011, informație preluată de pe http://www.goldbachmedia.com/ro-ro/media/tv-local/audiente-prahova-tv
230 ”Rezultate alegeri Prahova. USL a
câștigat Consiliul Județean, Primăria Ploiești și încă 59 de localități”,
RomâniaLiberă.ro, 11 iunie 2012.
231 ”Rezultate finale alegeri 2012. În
Prahova, USL câștigă toate cele 5 mandate de senator și 10 dintre cele 12
mandate de deputat”, RomâniaLiberă.ro, 10 decembrie 2012.
232 ”Angajații Alpha TV Ploiești și
Telegraful de Prahova, neplătiți de luni de zile”, Mihai Popescu,
ObservatorulPH.ro, 21 februarie 2013.
233 ”Angajații Alpha TV Ploiești și
Telegraful de Prahova, neplătiți de luni de zile”, Mihai Popescu,
ObservatorulPH.ro, 21 februarie 2013.
234 http://www.sannicolau-mare.ro/alegeri2012.php
235 http://www.opiniatimisoarei.ro/sannicolau-mare-de-acum-propria-televiziune-care-va-transmite-stiri-locale-emisiuni-si-muzica/03/09/2011
236
http://www.cna.ro/IMG/pdf/Licente_TV_TER-SAT-CAB_21062013.pdf
237 http://www.cjtimis.ro/uploads/files/apartenenta%20politica%20alesi%20locali/Alesii%20locali%2010%20iunie%202012.pdf
238 http://www.opiniatimisoarei.ro/consiliul-local-din-jimbolia-isi-face-televiziune-proprie/12/12/2010
239 http://www.ecomunitate.ro/Jimbolia_si_S%C3%A2nicolau_vor_avea_propriile_studiouri_de_televiziune_(22390).html;
http://adevarul.ro/locale/timisoara/Inca-lectie-ungureasca-jumatate-milion-euro-ue-proiect-imposibil-1_50ae6dea7c42d5a6639ca39e/index.html
242 http://www.ziarulactualitatea.ro/hotnews/sondaj-actualitatea-credeti-ca-primaria-trebuie-sa-cumpere-posturile-locale-de-radio-si-televiziune
și http://www.lugojonline.ro/portal/index.php/actualitate/item/2669-aceasta-este-scrisoarea-pe-care-nici-un-consilier-local-nu-a-vrut-sa-o-arate-nu-o-sa-iti-vina-sa-crezi-ce-scrie-in-ea/2669-aceasta-este-scrisoarea-pe-care-nici-un-consilier-local-nu-a-vrut-sa-o-arate-nu-o-sa-iti-vina-sa-crezi-ce-scrie-in-ea?start=10
243
http://www.pressalert.ro/2013/11/patronul-firmei-moticica-un-apropiat-al-liderului-psd-timis-titu-bojin-cautat-de-crima-organizata-pentru-evaziune-fiscala-prin-metoda-factura/
244 http://www.pressalert.ro/2013/03/exclusiv-patronul-de-la-moticica-un-apropiat-al-liderului-psd-timis-retinut-pentru-evaziune-fiscala-si-spalare-de-bani/
245 http://www.cna.ro/IMG/pdf/actionari_13052013.pdf
246 Gheorghe Ilaș are o emisiune
săptămânală pe teme economice la Tele Europa Nova. Corespondent România Liberă,
Gardianul, Libertatea, Cronica română.
247 http://telenova.ro/acasa
248
http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-8215538-kantar-media-masura-audientele-din-2012.htm
250
http://www.radardemedia.ro/prezentarea-generala-a-televiziunii-partenere-tvt-89-%E2%80%93-%E2%80%9Csimte-libertatea%E2%80%9D
251
http://www.forbes.ro/Georgica-cornu-500-miliardari-editia-2011_0_4017.html
252 M.C.T. Impex SRL a fost înregistrată
inițial în județul Mehedinți, apoi radiată, și înmatriculată din nou. Cornu
Georgică deține 70%, iar Caraiman Lucian Nicu 30%. Pe rolul Tribunalului
Mehedinți, conform http://portal.just.ro/101/SitePages/dosare.aspx?id_inst=101,
există mai multe procese în care s-a cerut falimetul MCT Impex SRL.
253 Televiziunea Arad a aparținut lui Georgică Cornu
până în septembrie 2013. Pentru mai multe detalii vezi raportul pentru județul
Arad.
255 Radu Țoancă a fost ales în 2012 consilier
local în Timișoara din partea USL (PSD). Este la al treilea mandat. http://www.primariatm.ro/index.php?meniuId=13&viewCat=3369
257 Decembrie 2012.
258 ”Ion Tudor a demisionat din PDL
Vâlcea”, Daniela Botez, Săptămâna.net, 14 iunie 2012.
259 Ulterior, Mădălina Iliescu, fiica lui
Valentin Iliescu, a devenit acționar în proporție de 59,99%, potrivit Ziarului
Gândul.
260
http://hartapoliticii.ro/?name=adrian+iliescu+valentin
261 ”Valentin Iliescu, pus de Ponta în
fruntea Gărzii Naționale de Mediu”, ArenaVâlceană.ro, 30 aprilie 2013.
262 Declarație de interese – Valentin
Adrian Iliescu, publicată de Departamentul pentru Relația cu Parlamentul
http://www.drp.gov.ro/download.php?47767197c0a4cb2d4d703136b0be7235
263 ”Televiziunea fostului deputat Valentin
Iliescu a primit licență de la CNA”, Diana Pârvulescu, Gândul.info, 27 iunie
2013.
264 Sursa: site-ul Ministerului Finanțelor (august
2013) și datele de acționariat disponibile în octombrie 2013 pe site-ul
Consiliului Național al Audiovizualului
(http://www.cna.ro/Situa-ii-privind-licen-ele,6170.html)
265 ”Televiziunile locale sunt controlate
de PSD”, Markmedia.ro apud Capital, 17 martie 2004.
266 ”Pe ei i-au votat vâlcenii în 10 iunie
2012”, ZiaruldeVâlcea.ro, 14 iunie 2012.
267 ”Primarul din Râmnicu Vâlcea, liberalul
Emilian Frâncu, trimis în judecată pentru luare de mită”, Biro Attila,
Gândul.info, 20 mai 2013.
268 Ibidem.
269 ”Pe ei i-au votat vâlcenii în 10 iunie
2012”, ZiaruldeVâlcea.ro, 14 iunie 2012.
270 A declarat într-un interviu pentru
prezentul raport, în decembrie 2012.
271 Potrivit estimării oferite de Ion
Martiș.
272 Post ”sacrificat pe altarul intereselor
de partid ale PSD”, potrivit declarației unui redactor-șef din presa locală.
273 ”Despre Atlas TV”,
http://www.vranceaatlastv.ro/despre-atlas-tv
274 Decembrie 2012.
275
http://www.vranceaatlastv.ro/despre-atlas-tv
276 ”Ion Martiș vrea 120.000 de euro și
suspendarea emisiei Focus TV”, Gabriel Sava, ZiarulDeVrancea.ro, 17 februarie
2012.
277 Decembrie 2012.
278 Sursa: site-ul Ministerului Finanțelor
(august 2013) și datele de acționariat disponibile în octombrie 2013 pe site-ul
Consiliului Național al Audiovizualului
(http://www.cna.ro/Situa-ii-privind-licen-ele,6170.html)
279 ”Alin Trășculescu a fost eliberat din
arest, după decizia definitivă a Curții de Apel București”, ȘtirileProTv.ro, 12
noiembrie 2012.
280 Traducere din limba latină: ”Unde e
bine, acolo e patria”.
281 Traducere din limba engleză: ”Știu cum
merge treaba”.
282 ”Audieri în cazul CNA vs Oprișan &
Martiș”, C.M., ZiaruldeIași.ro, 22 iunie 2004.
Concluzii generale
Publicat în ianuarie 2014
ActiveWatch -
Agenţia de
Monitorizare a Presei
Membră a Reţelei Reporteri fără Frontiere
Calea Plevnei nr. 98, bl. 10C, sector 1,
București; CP 2 OP 67
021 313 40 47 021 637 37 67
www.activewatch.ro blog.activewatch.ro
www.facebook.com/ActiveWatch